Așa definește noul președinte al Estoniei, Alar Karis, într-un interviu publicat astăzi de Le Monde, sprijinul acordat de Moscova regimului de la Minsk, în paralel cu tensiunile crescânde de la granița Rusiei cu Ucraina, stârnite de acumularea de trupe rusești.
Karis, care și-a preluat funcția și atribuțiile în luna octombrie, spune că țara lui face parte dintre cele din UE care consideră că e nevoie de mai multe sancțiuni împotriva regimului de la Minsk și că Uniunea Europeană ar trebui să finanțeze, fie și parțial, construirea unui zid în anumite puncte ale frontierelor răsăritene ale UE.
Un nou zid – o nouă „cortină”
La Varșovia, Gazeta Wyborcza anunțase deja ieri că guvernul polonez a decis ca începând din decembrie să construiască un autentic zid la granița sa de est. Zidul, combinat cu un gard de sârmă ghimpată, se va întinde pe o lungime de 180 km și va costa circa 350 milioane euro. “Încă nu e clar în ce măsură va fi cofinanțat de către UE”, remarcă, la Berlin, Die Welt.
Prin imaginile filmate și prezentate în direct, începând de ieri dimineață, la granița polonă-bielorusă, canalul TV pan-arab Al Jazeera (cu sediul în Doha, Qatar) confirmă sprijinul activ al autorităților bieloruse adus migranților care vor să treacă în Polonia fie și atacând postul frontieră. Nu doar că migranților din Siria, Irak, Yemen și Afganistan li se facilitează sosirea la Minsk, dar li se promite că vor fi ajutați să ajungă «în Germania», iar grănicerii bieloruși le furnizează unora foarfece și clești special pentru a tăia sârma ghimpată instalată de polonezi.
Forțele poloneze au folosit tunuri de apă și gaze lacrimogene, dar, într-un video publicat pe Twitter, ministerul polonez al apărării spune că și migranții au folosit grenade “stun”, incapacitante, de tip “flashbang” care le-au fost furnizate “de către serviciile bieloruse”, relatează Polskie Radio, care vorbește despre nouă militari polonezi răniți, dintre care unul “transportat de urgență la spital cu craniul fracturat”.
În același timp, cum o spune astăzi, tot într-un interviu cu Le Monde, cercetătorul francez Jean-Sylvestre Mongrenier, « nimeni, en Europa, nu-și face iluzii în legătură cu rolul Rusiei în această criză a migranților» organizată la granițele Europei.
Războiul stelelor: Rusia își arată efectele speciale
Cresc în același timp și tensiunile militare: o rachetă trasă de Moscova împotriva unuia dintre propriii săi sateliți, luat în mod voit drept țintă, luni (15 noiembrie), a reprezentat o demonstrație de forță, Rusia arătând că poate lovi, eventual, sateliți americani cu rachete trase de la sol. O provocare care a încălcat toate regulile internaționale.
În Franța, Libération își dedică prima parte a numărului de astăzi acestui incident deliberat. Sigur, satelitul distrus de Rusia era vechi. Lansat în 1982, el nu mai era în funcțiune de mai multe decenii. Totuși, știrea doborârii lui printr-o rachetă trasă de la sol a părut scoasă dintr-un scenariu de film de science-fiction și a fost mai întâi primită cu mare scepticism. Ce e cert este că luni după-amiază devreme un nor de resturi spațiale a fost observat pe orbita Pământului, la aproximativ 400 km altitudine. Nu s-a știut însă inițial că era datorat exploziei unui satelit. Și cu atât mai puțin din cauza unei rachete trase de la sol. Sau și mai puțin – o rachetă trasă de ruși.
Explozia a generat o puzderie de fragmente metalice. Noul șef de la NASA, Bill Nelson, s-a declarat «șocat și indignat» de această « acțiune iresponsabilă» și le-a cerut celor șapte astronauți (printre care și doi ruși) de pe Stația spațială internațională (ISS) să se ascundă pe o navetă fixată pe stație, gată să fugă dacă vreun proiectil metalic ar fi lovit Stația Spațială, avariind-o și făcând-o nesigură și periculoasă pentru oameni.
S-a aflat, cum a relatat-o Daily Express, că până și o firimitură de satelit de mărimea unei bile poate provoca daune considerabile, lovind la viteze mai mari de 7 km/s: dacă străpunge un perete și provoacă o scurgere de aer, de exemplu, dezastrul este garantat. În câteva ore, zvonul s-a transformat în conflict diplomatic. Gravul incident a înfuriat Washingtonul și NASA și a reaprins temerile că spațiul s-ar transforma într-un câmp de luptă între marile puteri.
Efectele negative sunt în continuare perceptibile, iar norul de resturi metalice continuă să graviteze pe orbită.
Programul de informații Țelina
La puțin timp, au venit și confirmările din partea rusă: Moscova a recunoscut că a tras o rachetă împotriva unui satelit vechi, „scos la pensie”. Cum o rezumă Libération, răspunsul rus a fost: «Pe 15 noiembrie, Ministerul rus al Apărării a efectuat cu succes un test în care nava spațială Țelina-D, aflată pe orbită din 1982 și inactivă, a fost distrusă”.
Răposatul satelit făcea așadar parte din vechiul programului de informații Țelina (Целина), lansat în anii 1960 de Uniunea Sovietică. (Numele nu are nici o legătură cu “țelina” românească, ci ar fi mai degrabă în acest context un cvasi-sinonim pentru “Univers”, целина, însă mai ales pentru o vastă suprafață de teritoriu sălbatic, necultivat, de unde opusul în românește pentru “pământ cultivat”: des-țelenit, care nu mai e “țelină”).
Ideea programului era de a împrejmui Pământul cu sateliți spion pentru a capta și filtra emisiile electromagnetice. Aproximativ patruzeci de mici sateliți Țelina-O au fost lansați între 1968 și 1982, fiecare având o durată de viață estimată la șase luni. Apoi, sateliți mai mari, Țelina-D (aproape 70 de exemplare au fost lansate în decursul a douăzeci și cinci de ani, inclusiv cel împușcat luni ca la un stand de bâlci), au preluat controlul pentru a oferi o cercetare și mai detaliată a celor mai interesante surse radio.
«Izbește-i pe-ai tăi, ca să se teamă străinii»
Acesta este titlul singurei analize critice a incidentului publicate astăzi în presa rusă, în Novaia Gazeta. Nici nu e de mirare, Novaia Gazeta (NG) este cotidianul din opoziție al cărui redactor șef, Dmitri Muratov, a fost unul din cei doi laureați ai Premiului Nobel pentru Pace în acest an.
Despre Muratov, fondator și redactor șef al cotidianului Novaia Gazeta, veșnic în opoziție, Le Monde a scris deja că este un fost membru al forțelor speciale, care și-a făcut ucenicia în jurnalism la Komsomolskaia Pravda și că a fondat Novaia Gazeta împreună cu alți 50 de jurnaliști în 1993, parțial și cu bani de la Mihail Gorbaciov, care primise același Nobel pentru pace în 1990.
Novaia Gazeta rămâne o publicație aparte în peisajul mediatic rus. În primul rând, trei sferturi din acțiuni, 76%, aparțin redacției, în vreme ce 10% lui Gorbaciov, iar restul de 14% omului de afaceri Aleksandr Lebedev, care mai posedă printre altele The Independent în Anglia. Toate acestea fac ca Novaia Gazeta să fie mai puțin vulnerabilă în fața persecuțiilor și a tracasărilor administrative (când nu e vorba de amenințări și asasinate) prin care trece restul presei.
Scriind astăzi despre doborârea demonstrativă de către Rusia a unuia din propriii săi sateliți , încălcându-se astfel normele internaționale de securitate, Novaia Gazeta spune că, sporind pericolul pentru navele care gravitează în jurul Terrei, e riscată implicit și viața cosmonauților ruși. (Moștenire a vocabularului Războiului Rece, occidentalii – europeni și americani – continuă să scrie despre «astronauți», în vreme ce presa rusă folosește exclusiv termenul de «cosmonaut», космонавт.)
Din surse ale ministerului rus al apărării, NG mai informează că racheta care a lovit cu succes ținta a fost trasă din zona Mării Barents. NG mai spune că dintre cei trei experți independenți contactați de ziar pentru a analiza și comenta incidentul, doi nu au crezut inițial în realitatea lui și au afirmat că un asemenea tir precis nu e posibil, înainte de a se înclina în fața evidenței. Rămâne însă faptul că până acum nimeni nu a mai distrus un satelit deasupra orbitei pe care circulă stația internațională, locuită de astronauți (sau, mă rog, cosmonauți).
„Salve pentru pace”
Sub acest titlu paradoxal, un alt ziar rus de opoziție, Kommersant, scrie astăzi despre violențele de pe Terra, declanșate pe o altă graniță a fostului bloc comunist, cea dintre Armenia și Azerbaidjan: «Salve pentru pace», scrie cu sumbră ironie Kommersant, fiecare dintre cele două părți pretinzând că se împușcă pentru pace. Granița, scrie Kommersant, nu este acum altceva decât linia frontului.
În Franța, Le Monde scrie în această dimineață că un acord de încetare a focului între Armenia și Azerbaidjan a fost găsit ieri, marți, din nou «prin medierea părții ruse», care a trimis în zonă, în special în jurul regiunii muntoase Karabah, „forțe de menținere a păcii”.
În vremea aceasta, pe frontul pandemiei
Și tot Le Monde cartografiază în această dimineață frontul european al pandemiei de Covid: de la greva patronilor de restaurante în Grecia, sătui de atâtea amenzi, până la anunțul, făcut la München, al suprimării faimosului și tradiționalului Târg de Crăciun (Christkindlmarkt), care se ține în piața Marienplatz din… 1310!
Cum o scrie cotidianul bavarez Süddeutsche Zeitung, publicat în München, dar care are circulație națională, anul acesta nu va mai vedea nenumăratele standuri de figurine religioase din ghips sau lemn cioplit din Kripperlmarkt, atât de îndrăgite de Wessis (germanii vestici, din fosta RFG foarte creștină), dar batjocorite de Ossis (esticii din fosta DDR), a căror birocrație cenușie din timpul comunismului numea o figurină de înger (neputincioasă să-l extirpe) o: "geflügelte Jahresendfigur" („figură înaripată de sfârșit de an”).
Evenimentul de Crăciun a fost suprimat așadar, lăsând comunitatea locală cu inima grea, dar ziarul încheie cu vechea definiție clasică germană: „Umorul este atunci când râzi oricum.” ("Humor ist, wenn man trotzdem lacht.") De altfel, spune SZ pe un ton consolator, nici măcar nu este sigur că siniștrii aparatcici din DDR chiar numeau îngerii „figuri înaripate de sfârșit de an” și că nu avem acolo o mostră de folclor urban, un „banc” din vremea comunismului luat prea în serios. Ce e sigur, este că și Ossis în comunism spuneau Kosmonaut, precum sovieticii (космонавт), dar că azi nu mai trebuie oricum să aleagă între Kosmonaut și Astronaut, pentru că spun, ca frații lor Wessis: – Raumfahrer!
