Principala temă în întreaga presă este astăzi, cum era de așteptat, rezultatul nu foarte concludent al celor două ore de discuții prin video dintre Joe Biden și Vladimir Putin, marți seara, în legătură cu Ucraina și cu alte chestiuni de securitate regională.
Potrivit unui comunicat al Casei Albe citat de New York Times, președintele Statelor Unite și-a amenințat interlocutorul cu sancțiuni economice în cazul unei intervenții militare în Ucraina. Joe Biden „a precizat limpede că Statele Unite și aliații săi vor răspunde cu măsuri severe, economice și de altă natură, în cazul unei escaladări militare”.
Una din serioasele sancțiuni economice, deja luată în considerare de mai multe ori din 2014 încoace, ar fi aceea ca Rusia să fie exclusă din sistemul internațional de plăți electronice SWIFT. Asta însă ar putea penaliza indirect și multe firme occidentale care au afaceri în curs cu entități rusești.
„Amenințarea cu sancțiuni legate de Nord Stream 2 ar face parte dintr-un pachet de măsuri propuse de Statele Unite, care ar include sancțiuni financiare precum blocarea conversiei rublelor în dolari și o sancționare sporită a oligarhilor ruși” au afirmat marți două surse americane care cunosc dosarul, vorbind cu Financial Times.
Administrația Biden este de asemenea decisă să mențină presiunea și asupra noului guvern german al lui Olaf Scholz, care va intra în funcțiune astăzi (vezi mai jos). Potrivit agenției Bloomberg, administrația Biden caută să obțină un angajament din partea guvernului german de a opri proiectul conductei Nord Stream 2 în cazul unei ofensive ruse împotriva Ucrainei.
În Franța, Courrier International estimează că fiecare dintre cei doi lideri a rămas baricadat în spatele «liniei sale roșii». La rândul său, Libération consideră că Putin e cel care a obținut o «mică victorie», discutând cu Biden ca de la egal la egal, fără însă să se ajungă la vreun progres real.
«Despre ce au mai vorbit Putin și Biden în afară de Ucraina?», pune retoric la Moscova întrebarea cotidianul Kommersant, care dă în același timp răspunsul: «Despre mai nimic altceva». Principalul ziar de opoziție Novaia Gazeta (al cărui fondator și redactor șef Dmitri Muratov a primit anul acesta Premiul Nobel pentru Pace) abia dacă acordă atenție convorbirii de ieri între cei doi lideri.
Presa rusă este mai ocupată de incidentul de ieri din Moscova, care pune în lumină tensiunile permanente stârnite de regulile sociale și sanitare ale pandemiei: un om care refuza să-și pună masca într-o clădire de birouri de servicii pentru populație a scos un pistol și a împușcat mortal două persoane, rănind grav alte patru.
Înapoi în Franța, același Libération oferă un reportaj de pe linia frontului în Ucraina, în Donbas, despre brigăzile de voluntari civili ucraineni. „La frontiera Ucrainei, Putin se clatină pe marginea abisului”, este titlul unui reportaj similar în Washington Post.
(Cf. și blogul pe care îl țin la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile politice și ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Pe frontul pandemiei
CNN anunță că administrația Statelor Unite sfătuiește cetățenii americani să nu călătorească în Franța, unde se înregistrează peste 50.000 de noi cazuri in fiecare zi și unde, cum o scrie Le Monde, al cincilea val pune sub mare presiune sistemul de sănătate și mai ales infrastructura spitalelor. Pe site-ul său, Le Monde oferă de altfel o foarte utilă hartă a epidemiei permanent actualizată.
In Franța, pentru prima oară un sondaj realizat de canalul de televiziune LCI îl dă pe Emmanuel Macron învins în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din aprilie de către Valérie Pécresse, candidata dreptei moderate, conservatoare, gaulliste - Les Républicains (LR). Lui Macron, acest sondaj îi atribuie 48% din intențiile de vot, fața de 52% lui Pécresse. LCI precizează totuși că, dincolo de incertitudinea unui sondaj (sondaj Elabe pentru L’Express și BFM TV) care îi departajează atât de puțin pe cei doi principali candidați, Pécresse mai beneficiază temporar și de elanul dat de faptul că ea a fost aleasă de către membrii LR într-un scrutin intern organizat în două runde și că o asemenea mostră de demonstrație a democrației interne a unui partid profită întotdeauna într-o primă fază învingătorul.
Germania: «Un cancelar care liniștește»
La Berlin, Olaf Scholz va fi confirmat astăzi cancelar de către deputații din Bundestag. În Franța, unde viața politică germană este urmărită cu cea mai mare atenție, atât Le Monde cât și Libération oferă câte un portret al acestui «cancelar care liniștește»
Guvernul său, a cărui compoziție a fost anunțată ieri, se prezintă de altfel ca fiind mai tânăr și mai feminin (aproape la paritate) decât oricare din guvernele precedente. De pildă: noua șefă a diplomației germane, ecologista Annalena Baerbock, al cărei program este prezentat astăzi în exclusivitate de către Süddeutsche Zeitung.
Prima vizită în străinătate a lui Scholz va fi de altfel la Paris, vineri 10 decembrie, pentru a sublinia încă o dată importanța pentru Europa a «axei franco-germane».
Evacuarea din Afganistan: animalele preferate oamenilor
Gestionarea de către Marea Britanie a evacuării din Afganistan în luna august a fost „arbitrară și disfuncțională”, potrivit unui funcționar care a decis să denunțe aceasta (devenind astfel ceea ce se numește un whistleblower, cineva care trage semnalul de alarmă).
Raphael Marshall, care a lucrat în Foreign Office (Ministerul de Externe) în timpul ofensivei talibanilor, susține că mii de e-mailuri de la afgani potențial eligibili pentru a putea părăsi Afganistanul nici măcar n-au fost citite de funcționarii ministerului de externe britanic și că animalele au fost considerate prioritare atunci când s-a organizat un pod aerian (airlift).
Moartea unui Papă și teoriile conspiraționiste
În dimineața zilei de 29 septembrie, 1978, Vaticanul a publicat o știre laconică, pe un ton sec, anunțând decesul în urma unui atac de inimă al Papei Ioan Paul I, cadavrul fiind descoperit în pat de un preot care îi era secretar personal.
Washington Post revine asupra straniului incident. Teoriile conspiraționiste au izbucnit atunci imediat. Cardinalii din Curia romană au cerut de îndată explicații. S-a revelat apoi că identitatea persoanei care găsise trupul neînsuflețit fusese anunțată eronat. Misterul nu a încetat să crească: cum să moară un Papă de 65 de ani care stătuse pe jilțul Sfântului Petru doar 33 de zile?
Astăzi, patru decenii mai târziu, Ioan Paul I e pe cale de a fi beatificat, atribuindu-se o minune postumă (vindecarea unei fetițe de 11 ani în Buenos Aires in 2011). Dar mitul asasinării lui rămâne și a intrat în cultura populară (precum în episodul III din Nașul lui Coppola “The Godfather Part III”).
The Washington Post preia așadar acest episod, analizând în detaliu procedeul nașterii teoriilor conspiraționiste (John Paul I was pope for just 33 days. The story of his death is still evolving).
Cum se nasc teoriile conspiraționiste
Dar și Le Monde, în Franța, se ocupă de asta. Mai precis: o evoluție a teoriilor complotului de-a lungul secolelor, de la leproșii care chipurile ar otrăvi fântânile (în Evul Mediu) la feluritele obsesii de astăzi.
Evreii figurează constant în istoria teoriilor oculte și a conspirațiilor. Mai târziu, începând din secolul XVIII, avea să intervină franc-masoneria. Apoi din nou evreii, cu falsul care a fost Protocolul înțelepților Sionului.
Deseori (analizează Le Monde în numărul său de astăzi, pornind de la un colocviu care a avut loc la Paris) atitudinea conspiraționistă combinată cu antisemitismul nici nu are nevoie de prezența evreilor. Aș încheia această revistă a presei prin a spune că asta confirmă ceea ce mi-a spus, într-un interviu pentru Europa Liberă publicat aici, scriitorul Norman Manea: „Antisemitismul românesc nici nu are nevoie de prezența evreilor”.
