Joi, 9 decembrie 2021, premierul Natalia Gavrilița a fost la București unde s-a întâlnit pentru prima dată cu noul premier liberal, Nicolae Ciucă. La mai putin de două săptămâni după președinta Maia Sandu.
Pentru ambele lidere de la Chișinău, prioritățile sunt interconectarea energetică, interconectarea în general, și prin România, o mai mare apropiere de Uniunea Europeană. Mai ales că la summitul Parteneriatului estic de săptămâna viitoare, Uniunea Europeană din nou va evita să dea țărilor participante - în primul rând Moldovei, Georgiei și Ucrainei - orice dată sau calendar clar al aderării.
Cum apreciază Mădălin Necșuțu, jurnalist de investigație și corespondentul agenției G4media, vizita premierului Gavrilița?
Mădălin Necșuțu: „Vedem o vizită apropiată față de cea a președintei Maia Sandu, făcută pe 23 noiembrie la București, practic este o continuare a acelei vizite. Dacă reținem de atunci, s-a semnat o Foaie de parcurs, iar vizita este un follow up și s-a vorbit astăzi, ca puncte primordiale pe agendă a fost interconectarea energetică dintre cele două state, evident acel grant pe care România se pregătește să-l ofere Republicii Moldova de 100 de milioane de euro...”
Europa Liberă: Să vorbim despre interconectarea energetică și șansele ca aceste proiecte în acest sector energetic să fie implementate cât de curând posibil, pentru că totuși sunt niște proiecte costisitoare.
Mădălin Necșuțu: „Da, este adevărat, sunt niște proiecte costisitoare. Dacă ne referim la gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, construcția a durat aproximativ 7 ani și vedem că el există, e funcțional, dar, din păcate, nu este folosit. Criza gazelor care doar ce a fost depășită de Republica Moldova a arătat totuși că Republica Moldova nu este pregătită să-l folosească. Eu personal am scris un material și am vorbit cu mai mulți oficiali din România...”
Europa Liberă: Și concluzia a fost că acest gazoduct Iași-Chișinău e aproape condamnat să rămână nefolosit?
[Iași - Ungheni] un astfel de gazoduct a fost construit și din punct de vedere politic...
Mădălin Necșuțu: „Exact! Pentru că nu există cerere din partea Chișinăului. Sigur dacă vom pune întotdeauna acest aspect comercial, nimeni nu poate rivaliza cu Gazprom-ul, dar un astfel de gazoduct a fost construit și din punct de vedere politic, pentru a servi Republicii Moldova ca alternativă. Dl Spînu chiar la dvs. acum 10 zile, cred, a oferit un interviu în care dânsul a spus un lucru foarte interesant, și anume că atunci când vă va expira contractul în luna martie cu Centrala de la Cuciurgan, dânsul ia în calcul varianta de 70 la sută de aprovizionare de la Cuciurgan și un 30 la sută din Ucraina.
Întrebarea mea la dânsul a fost dacă nu poate să facă același lucru și cu gazul, care ar putea veni din sistemele energetice europene. Din păcate, n-am primit răspuns, am văzut din nou o opacitate pe această direcție din partea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova. O spun cu mare regret, dar adevărul este că prin acel gazoduct, care este perfect funcțional, nu au trecut decât acele 1,5 milioane de metri cubi de gaz în plină criză de avarie.”
Europa Liberă: Și autoritățile spun că a fost o testare mai degrabă, ca să se convingă părțile, dacă eventual se ajunge la o criză profundă s-ar putea să fie pompat gaz prin țevile acestui gazoduct?
Moldova a obținut un contract pe 5 ani la un preț netransparent...
Mădălin Necșuțu: „Da, deocamdată acest gazoduct are mai mult un rol decorativ, nu se întâmplă nimic, Republica Moldova nu-l folosește, bașca, s-a mai și semnat un contract pe 5 ani de zile. Dacă luăm exemplul Serbiei, bunăoară, ei și-au obținut un preț de 270 de dolari recent și un contract pe 6 luni. În schimb, Republica Moldova a obținut un contract pe 5 ani la un preț netransparent, nici până în ziua de astăzi nu cunoaștem formula de preț pe care a negociat-o dl Spînu sub pretextul că e un secret comercial. OK, dacă vine vorba de bani publici și trebuie să-i plătești tu, așa cum a fost cazul recentei mini-crize, ca să spun așa, pentru neachitarea facturii de 74 de milioane, atunci s-au folosit bani de la guvern. Când se folosesc bani de la guvern, ai obligația morală față de cetățenii tăi să faci publică formula aceea la gaz.
Acesta este un lucru pe care guvernarea ar trebui să-l facă și atunci când vorbim de interconectarea cu România nu trebuie să vorbim doar din perspectiva ce poate face România pentru Republica Moldova, ci mai trebuie să vorbim și ce poate să facă Republica Moldova pentru această relație.”
Europa Liberă: Dar ce ar trebui și ce ar putea să facă Republica Moldova pentru o relație mai bună cu Bucureștiul?
În cazul construcției liniei electrice de la Vulcănești-Chișinău licitația a fost câștigată de o firmă indiană...
Mădălin Necșuțu: „Da, de exemplu, în cazul construcției liniei electrice de la Vulcănești-Chișinău licitația a fost câștigată de o firmă indiană și la o simplă căutare pe Google o să descoperiți că acea firmă indiană a avut probleme inclusiv în India cu construcția unor astfel de obiective de infrastructură. Ei, la licitația aceea a participat și o firmă românească, care, evident, a fost scoasă din cursă pe un motiv oarecum banal, pentru că nu prezentase o garanție financiară la bancă și, de exemplu, guvernul, nu a venit nimeni din Guvernul Republicii Moldova să-i spună acelei firme: „Uite, ai o problemă aici, poți s-o rezolvi și intră în licitație și concurează”. Din câte cunosc eu, neoficial, prețul oferit de acea firmă românească a fost undeva la vreo 30 de mii de euro mai mare decât cel al firmei indiene câștigătoare. Vorbim de un contract de 27 de milioane. Oare când vine vorba de oferit, este o relație numai de oferit din partea României? De ce această interconectare nu presupune și un contract către o firmă europeană?”
Europa Liberă: Credeți că acest subiect a fost discutat între cei doi premieri?
Mădălin Necșuțu: „Eu sunt convins și știu acest lucru, pentru că știu din surse din Guvernul României că încă de data trecută, de la întâlnirea dnei Sandu s-a pus pe tapet această problemă a depozitării gazelor, de exemplu. Deocamdată, în cadrul vizitei de astăzi s-a vorbit generic despre interconectarea energetică.
Sunt convins că acest subiect a fost pus pe agenda celor doi oficiali și s-a vorbit despre lucrul acesta. Sigur, presei nu s-au dat foarte multe detalii în sensul acesta, dar e un aspect important, care sunt convins că este cap de afiș în discuțiile dintre cele două părți. Deci, vedem, pe de o parte, eforturile României, eforturile Transgaz, să nu uităm că acel gazoduct a costat totuși 150 de milioane de euro și s-a făcut cu destul de multe sacrificii, iar atunci când a venit vorba să fie folosit, s-a preferat o discuție rapidă și foarte aplicată cu Moscova.”
Europa Liberă: Cineva calcula că în expresie bănească importul gazelor prin acest gazoduct ar costa mai mult decât s-a negociat cu Gazprom-ul.
Mădălin Necșuțu: „Eu nu pot să fac acum un calcul, dar iau ceva logic, și anume prețul acela de 450 de dolari pe mia de metri cubi plătiți de Republica Moldova în octombrie, plus acele compensații pe care Guvernul Republicii Moldova le oferă populației, dl Marcel Spătaru a vehiculat suma de 10 miliarde de lei, deci dacă ar trebui să facem o conversie în euro ar însemna vreo 500 milioane de euro, păi vedem o dată acel preț mare plătit către Gazprom, plus acea compensație către populație. Eu cred că o formulă și o adunare simplă matematică s-ar putea să ne dea mai mult decât prețul pe piața spot pe care l-ar fi putut plăti Republica Moldova.
Deci, vedem că mișcarea cel puțin nu a fost inspirată pentru un astfel de contract, bașca, acest contract mai și amână implementarea acestui Pachet trei energetic, și anume liberalizarea prețului gazului în Republica Moldova și intrarea pe piață a mai multor jucători decât există acum, pentru că Republica Moldova, cel puțin până în octombrie 2022, a achiziționat un volum de 3,3 miliarde de metri cubi împreună cu regiunea separatistă transnistreană. Or, când ai un astfel de volum, nu mai are rost să cumperi din altă parte. Sigur, cel puțin în acel contract s-a pus o clauză ca în fiecare an să se renegocieze acest volum, dar n-am înțeles de ce un contract a trebuit să fie semnat pe o asemenea perioadă, nu cunosc situația din Europa, poate doar Ungaria care a semnat pe o perioadă mai lungă, dar cunoaștem foarte bine relația specială dintre cele două state. Dar Republica Moldova, în viziunea multora și chiar și a mea, nu a făcut cel mai bun contract recent cu Gazprom.”
Europa Liberă: Să vorbim și despre asistența financiară pe care România o oferă Republicii Moldova și revenim la acele 100 de milioane de euro care au fost alocate Republicii Moldova, parte din ele folosite, o bună parte rămase, aproape 40 de milioane rămăseseră, dacă nu greșesc. Vor veni acești bani?
Mădălin Necșuțu: „Da, eu cred că e doar o chestiune de timp până se va semna noul Acord de asistență financiară (așa se numește) între Republica Moldova și România. Știm foarte bine că banii în trecut au fost folosiți pentru reabilitarea de școli și grădinițe, sunt convins că banii vor veni acum poate pentru construcția, de exemplu, a podurilor. Mă refer la podul de la Ungheni, care trebuie construit sau la cel de la Galați-Giurgiulești, care trebuie reabilitat. Atunci când vorbim de proiecte de infrastructură, cele două părți s-au gândit să acceseze cumva bani din acest Acord de asistență financiară pe care România îl pregătește pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Președintele Klaus Iohannis reconfirma angajamentul României de a susține Republica Moldova în procesele de transformare, modernizare și de implementare a reformelor. Acest sprijin în ce constă?
Mădălin Necșuțu: „Cea mai bună experiență pe care România o poate implementa, cel puțin pentru acest stadiu în Republica Moldova, este expertiza pe zona de justiție. Știm foarte bine că reforma justiției reprezintă obiectivul principal al acestei guvernări și cred că România poate ajuta prin experiența ei. Știm foarte bine de la vizita precedentă că dna Maia Sandu a spus-o cu subiect și predicat că Republica Moldova se așteaptă de la România să instruiască foarte rapid o serie de magistrați, care ar trebui să vină sub formă de infuzie după această evaluare extraordinară acolo unde, după părerea multora, vor pica multe capete, ca să spun așa, ale magistraților vechi, state vechi în justiția Republicii Moldova.
Deci, cel puțin pe zona aceasta de reîmprospătare a cadrelor din zona de justiție cred că România poate da o mână de ajutor. Dna Sandu a sugerat atunci că institutul de magistrați de la Chișinău nu este capabil deocamdată să ofere acest tip de serviciu, să-i spunem așa, de școlire, de educare a tinerilor magistrați sau a noilor magistrați și speră ca România să ajute pe această zonă. Deci, vedem că expertiza României poate ajuta pe această zonă și infrastructura, și capacitatea educațională în zona justiției cred că poate reprezenta un plus pe care România îl poate oferi la acest moment.”
Europa Liberă: Cele două guverne, de la București și Chișinău, ar putea să facă mai mult decât s-a făcut până acum? Este preconizată și o viitoare ședință comună de guvern, care va avea loc la începutul anului viitor, ședințe de guvern au mai avut loc, mai multe strângeri de mână și vorbe.
Nu trebuie să existe o relație în care Bucureștiul să ofere totul, iar Chișinăul să primească...
Mădălin Necșuțu: „Da. Cred că există potențial pentru mai mult, există potențial din partea Chișinăului, dar să nu uităm că astfel de episoade de care v-am vorbit mai devreme lasă un gust amar și la București, și oricâtă relație frățească ar fi între noi și acea comuniune de limbă, istorie ș.a.m.d., atunci când Republica Moldova face astfel de mișcări, acestea se văd la București. Eu am vorbit cu mai mulți oficiali de la București și chiar mi-au spus lucrul acesta, că nu le-a picat bine la ultima licitație ceea ce s-a întâmplat cu firma indiană în detrimentul unei firme românești.
Sunt convins că acest lucru n-o să pună piedică total, dar Republica Moldova trebuie să învețe că o relație avantajoasă și reciprocă vine la pachet și cu oferirea de avantaje de ambele părți, nu trebuie să fie o relație unilaterală, nu trebuie să existe o relație în care Bucureștiul să ofere totul, iar Chișinăul să primească. Și cred că atunci când politicienii mai tineri sau mai puțin tineri de la Chișinău vor învăța acest lucru, atunci vom putea vorbi de o turație la maximum a motoarelor celor două capitale. Altfel, dacă vor exista astfel de episoade care sunt mai puțin reușite, ca să mă exprim diplomatic, cred că lucrurile nu se vor mișca foarte rapid. Sunt toate premisele să avem mai multe chestiuni la modul cel mai practic afișate pe agendă, dar acestea...”
Europa Liberă: Dar cetățenii ce așteaptă? Să dispară, de exemplu, controalele de la hotarul moldo-român, să fie facilitată trecerea acestei frontiere, să fie eliminat roamingul, de doi ani se discută despre acest subiect.
Mădălin Necșuțu: „Da, partea cu trecerea frontierei va fi mai dificilă, pentru că vorbim de frontiera UE, unde nu numai România face regulile, e vorba și de conceptul european de frontieră, care nu permite o legislație mai laxă sau favoritisme pentru anumite state, dar când vine vorba de roaming, într-adevăr, așa cum ați spus și Dvs., și chestiunea a fost menționată de cei doi premieri, cred că se poate face. Ține foarte mult de capacitatea celor două guverne de a convinge și...”
Europa Liberă: Și în 2019 s-a promis că se poate face...
Chestiunea roamingului va mai depinde și ce vor primi cele trei state din Parteneriatul Estic...
Mădălin Necșuțu: „Da, e adevărat. Este un laitmotiv și cred că aici nu ține numai de capacitatea guvernelor, e și voința operatorilor care, sincer vorbind, nu au niciun interes să elimine aceste tarife mai mari la roaming. Sigur, cu multă presiune din partea politicului din ambele state, eu cred că se va reuși și cred că chestiunea roamingului va mai depinde și ce vor primi, de exemplu, cele trei state asociate, trio asociat la summitul Parteneriatului Estic de pe 15 decembrie, pentru că și acolo se vorbește chiar de eliminarea roamingului pentru aceste state. Sigur, nu se va face peste noapte, din câte cunosc este o procedură mai greoaie, va dura cel puțin câteva luni până se va întâmpla lucrul acesta, dar e un lucru cred că mai tangibil de atins pe partea de roaming, decât pe partea de intrarea la frontieră mai ușoară.”
Europa Liberă: Și totuși, la frontieră sunt înăsprite condițiile de trecere, ținând cont și de această pandemie de COVID-19. Acum iarăși se impun aceste condiții de a avea testul făcut la trecerea frontierei, chiar dacă persoana este vaccinată și are pașaportul vaccinării, sunt lucruri...
Mădălin Necșuțu: „Personal nici eu nu pot să-mi explic, este o măsură puțin ciudată din partea autorităților din România, toți cetățenii din Republica Moldova, chiar cetățenii cu pașaport românesc și vaccinați vor trebui să prezinte un test PCR la intrare în România, dar în același timp nu așa ușor, paradoxal, în România se relaxează condițiile, nu mai este obligatorie masca pe stradă, se pare că vom face Revelionul și Crăciunul cu toții împreună în Piață, ceea ce nu vine în logica mea personală...”
Europa Liberă: Iar cetățenii asta așteaptă să discute autoritățile atunci când au loc aceste întâlniri în baza vizitelor oficiale.
Mădălin Necșuțu: „Da, probabil ar trebui să le discute. După cum am văzut, România nu este cel mai bun exemplu în gestionarea crizei sanitare, politicienii de la București au dovedit-o că sunt preocupați mai mult de businessul politic decât de starea de fapt în sens medical în România. Vă aduceți aminte că România cred că a stat o lună, chiar două luni, de fapt, în criză politică în timp ce mureau vreo câteva sute de oameni, iar unii politicieni spuneau că întâlnirile dintre partide sunt ca un fel de terapie în cuplu. Adică nu știu cum poți să faci terapie în cuplu când îți mor vreo câteva sute de oameni pe zi, mai rău ca la război în țară. Deci, România nu este cel mai bun exemplu în gestionarea crizei pandemice și cred că Republica Moldova are ce învăța din experiența negativă a României pe acest aspect. Slavă Domnului, în Republica Moldova actuala guvernare are o viziune pe ce înseamnă pandemie, lucrurile sunt oarecum ținute sub control și totul se desfășoară într-un oarecare ritm de pandemie, să-i spunem, cât de cât normal.”
