Controversatul gazoduct Nord Stream 2 construit prin Marea Baltică pentru a transporta gaze naturale din Rusia către Germania va trebui să-și aștepta darea în folosință cel puțin până la vară.
Agenția germană pentru reglementare în domeniul energetic a anunțat că, în prima jumătate a anului 2022, nu-și va da aprobarea finală pentru gazoduct, adică nu-i va elibera certificatul de funcționare.
„Nu va exista nicio decizie în prima jumătate a anului” viitor, a spus într-o conferință de presă la 16 decembrie Jochen Homann, președintele Agenției Federale pentru Rețele (Bundesnetzagentur). În luna noiembrie, Bundesnetzagentur a suspendat procesul de aprobare a gazoductului. A cerut ca operatorul acestuia, compania Nord Stream 2 AG înregistrată în Elveția, dar controlată parțial de concernul rus de stat Gazprom, să-și creeze mai întâi o filială în Germania, pentru a respecta reglementările europene.
„În momentul în care primim documentele (și este greu de spus când ar putea fi asta), termenul prevăzut pentru procesul de certificare începe să curgă din nou”, a explicat în conferința sa de presă șeful agenției germane pentru reglementare, adăugând: „Apoi, totul va merge la Comisia Europeană, care, de asemenea, are la dispoziție timp destul pentru a se ocupe de asta”.
Nord Stream 2 AG este deținută pe jumătate de Gazprom într-un consorțiu cu companii energetice europene. Rolul Gazprom în proiect poate pune probleme, deoarece, în conformitate cu legislația energetică a UE, operatorii de conducte și furnizorii de gaze nu pot fi una și aceeași companie.
Când vor fi depuse documentele pentru înregistrarea unei filiale germane în conformitate cu legislația europeană nu este limpede. Portalul Bloomberg scrie că Nord Stream AG a refuzat să-i dezvăluie „detaliile procedurii, posibila durată și impactul pe care-l poate avea asupra datei pentru intrarea în funcțiune a conductei”.
Proiectată să transporte anual până la 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și să dubleze astfel exportul direct al Rusiei către Germania, Nord Stream 2 a fost finalizată în luna septembrie. Este un proiect controversat pentru că ocolește țări ale Europei de Est, lipsindu-le de venituri de zeci de milioane de dolari din taxele de tranzit.
Ucraina, pe unde trec mai multe conducte terestre de tranzit, în care gazele rusești ar putea să nu mai intre, spune că îi este periclitată și securitatea energetică.
Statele Unite cred că gazoductul va lega și mai mult de Rusia principala economie a Uniunii Europene, dând Moscovei pârghii de influență mai puternice.
Germania spune că are nevoie de un flux sigur de gaze naturale pentru a-și realiza tranziția de la o economie bazată pe cărbune și energia nucleară la una bazată pe resurse energetice verzi.
Recenta concentrare de trupe ruse la granițele Ucrainei a reliefat aspectul geopolitic al proiectului.
Noua ministră de externe a Germaniei, Annalena Baerbock, care este și co-președintă a partidului Verzilor, a declarat la 12 decembrie că, în baza unui acord dintre Berlin și Washington, este posibil ca Nord Stream 2 să nu fie pornită deloc, dacă Rusia atacă Ucraina.
„În cazul unei noi escaladări, această conductă de gaze nu va putea intra în funcțiune”, a spus Baerbock după o reuniune a miniștrilor de externe G7.
