Într-o rară vizită la Tiraspol a unui oficial moldovean, noul vicepremier pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a călătorit în stânga Nistrului pe 18 februarie pentru a se întâlni față în față cu negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev. Dar cei doi au reușit numai să se înțeleagă că se vor vedea din nou, peste o săptămână, la Chișinău.
„Din păcate, în pofida faptului că au fost atât de multe subiecte, dialogul n-a condus nicăieri, adică pentru moment în toate direcțiile avem blocaje”, a declarat Serebrian Europei Libere, după întrevederea de la sediul din Tiraspol al misiunii OSCE. Oficialul moldovean a adăugat: „A fost mai curând un schimb de poziții pe marginea mai multor teme care ne preocupă”.
La câteva ore după vizita lui Serebrian la Tiraspol, forțele transnistrene au efectuat trageri pe timp de noapte cu muniție de luptă, în cadrul unor exerciții tactice de verificare a unităților motorizate.
Fost ambasador al R. Moldova la Berlin, Serebrian și-a început mandatul de vicepremier pe 19 ianuarie, funcția sa având ca obiectiv apropierea malurilor Nistrului și reintegrarea R. Moldova. Cu puțin timp înainte de preluarea postului, el definea problema în felul următor și tot într-un interviu cu Europa Liberă: „Dosarul transnistrean nu este imposibil de soluționat, dar e improbabilă soluționarea lui în viitorul previzibil”.
Serebrian spune că s-a axat pe trei probleme concrete la discuțiile din 18 februarie cu Ignatiev, care este așa-zisul ministru de externe în guvernul secesionist transnistrean:
- libertatea de circulație;
- accesul fermierilor moldoveni la terenurile agricole sub control transnistrean;
- drepturile omului.
Libertatea de circulație
Problema libertății de circulație este considerată de Serebrian drept „prima și cea mai importantă”. „Am menționat că asta este piatra de temelie a dialogului în momentul de față, întrucât de problema libertății circulației sunt legate o serie de alte subiecte”, a spus oficialul moldovean.
Între altele, autoritățile de la Chișinău cer celor de la Tiraspol să asigure circulația liberă pe podul de la Gura Bâcului, care este situat pe cel mai scurt traseu dintre Chișinău și Odesa. Închis după conflictul armat din 1992, podul a fost reparat în 2001 cu sprijin european și redeschis în 2017, dar circulația nu s-a reluat plenar.
„Problema principală este așa-zisul post vamal sau post de grăniceri pe care cei de la Tiraspol l-au instalat ilegal în partea stângă a Nistrului”, a spus Serebrian, care „nu a primit” vreun răspuns la întrebarea dacă postul de control va fi înlăturat. „O noutate oarecum neplăcută pentru noi, dar mai ales pentru partenerii noștri europeni, a fost dezicerea celor de la Tiraspol de ideea unei linii de troleibuz care ar lega Gura Bâcului, Varnița și orașul Bender”, a mai spus oficialul moldovean.
Terenurile agricole
Liberul acces al fermierilor din satele aflate sub administrație moldoveană din raionul Dubăsari la terenurile lor situate la est de traseul Camenca-Tiraspol este a doua problemă ridicată de Serebrian la convorbirile cu Ignatiev.
Autoritățile transnistrene au instalat posturi care împiedică fermierii din comunele Cocieri și Molovata Nouă să traverseze șoseaua pentru a-și prelucra terenurile. Serebrian a dezbătut subiectul la întâlniri separate avute tot pe 18 februarie, pe platoul Cocieri, cu primarii celor două comune și cu mai mulți producători agricoli. „Le-am făcut promisiunea că în calitate de negociator-șef voi face tot posibilul ca să deblochez, să găsesc un răspuns pozitiv la preocupările lor absolut legitime”, a spus Serebrian Europei Libere, adăugând: „Sunt încrezător că în unele subiecte ne vom mișca înainte, vom reuși să găsim soluții, sunt încrezător în faptul că cel puțin în domeniul terenurilor agricole vom găsi o soluție, de asemenea - în ce privește ușurarea situației deținuților politici întemnițați în partea stângă a Nistrului, lucru principal pe care îl dorim”.
Drepturile omului
„Deținuți politici” este o sintagmă despre care Serebrian spune că le „displace partenerilor de dialog” de la Tiraspol. „Dar noi îi tratăm [pe deținuți - n.red.], îi considerăm ca atare”, a spus oficialul moldovean.
Subiectul a fost pus de el în discuție la întâlnirea cu Ignatiev. „Cei de la Tiraspol s-au eschivat oarecum inabil de la această temă, spunându-ne că acești deținuți sunt vizitați cu regularitate de medicii din zona transnistreană, nu ne-au dat niciun răspuns despre posibilitatea ca starea de sănătate a deținuților să fie verificată de medici din R. Moldova sau reprezentanți ai unor ONG-uri care au ca subiect de preocupare situația drepturilor omului”, a spus Serebrian.
Apărătorii drepturilor omului spun că autoritățile transnistrene au pus în aplicare o Strategie pentru combaterea extremismului, pe anii 2020 – 2026, având ca scop persecutarea opozanților și disidenților.
Într-un demers recent adresat Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Ambasada Statelor Unite la Chișinău a spus că două persoane, inclusiv Mihail Ermurachi, actualmente în vârstă de 71 de ani, au fost condamnate sub acuzația de extremism și insultare a liderului transnistrean Vadim Krasnoselski.
În detenție în stânga Nistrului se mai află opozanții Oleg Horjan și Serghei Mirovici, dar și Adrian Glijin, un tânăr „răpit” în octombrie 2020 în raionul Camenca. Despre ei, organizația neguvernamentală de la Chișinău Promo-LEX spune că sunt „prizonieri politici”. O altă persoană, Dorel Roșca, veteran al războiului de pe Nistru, a fost reținut în regiunea transnistreană pe 5 octombrie 2021.
Autoritățile de la Chișinău mai cer Tiraspolului respectarea drepturilor omului în cazul școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Există opt asemenea școli, care sunt finanțate de Ministerul Educației de la Chișinău și urmează programul de studii moldovean. Școlile se plâng constant de faptul că sunt supuse unor șicane.
La întâlnirea „1+1” din 18 februarie, negociatorul transnistrean Ignatiev a pus pe masă propriile solicitări, potrivit unui comunicat de presă al administrației de la Tiraspol:
- restricționarea unor importuri în regiunea transnistreană;
- funcționarea punctelor de eliberare a plăcuțelor de înmatriculare neutre a automobilelor;
- problema bancară, banii pentru Clubul Sheriff
„A fost atinsă problematica reținerii neîntemeiate a mărfurilor, inclusiv a plăcuțelor de înmatriculare de tip transnistrean”, se spune în comunicatul administrației de la Tiraspol. Asemenea incidente nu au fost semnalate de partea moldoveană.
Din 2018, autoritățile moldovene eliberează la puncte speciale din Tiraspol și Râbnița pentru vehiculele din regiunea transnistreană plăcuțe care nu conțin simboluri transnistrene nerecunoscute, dar nici ale R. Moldova. Pentru a putea ieși din R. Moldova, mașinile transnistrene trebuie să dețină asemenea plăcuțe. Ucraina aplică interdicția din septembrie 2021.
Tiraspolul cere îmbunătățiri în funcționarea acestor puncte de eliberare a plăcuțelor neutre, dar autoritățile transnistrene insistă că au dreptul să elibereze propriile plăcuțe. „În acest context, au fost citate clar acordurile existente ale procesului de negociere, care garantează utilizarea plăcuțelor de înmatriculare transnistrene și a simbolurilor transnistrene în general, ceea ce confirmă inadmisibilitatea actualelor măsuri restrictive ale R. Moldova”, se spune în comunicatul administrației de la Tiraspol.
În comunicat se mai spune că este restricționată aducerea de stații de radio și de preparate pentru bolnavii de cancer în regiunea transnistreană. Chișinăul a lăsat deocamdată fără comentarii aceste afirmații.
O altă problemă pe care insistă Tiraspolul este cea a conturilor băncilor din regiunea secesionistă. Din această cauză Clubul de fotbal Sheriff nu a încasat banii câștigați la meciurile din Liga Campionilor.
Băncile de peste Nistru nu pot primi bani sau face transferuri decât prin intermediul băncilor moldovene, puține aleg instituții financiare din Rusia. Sheriff nu a deschis un cont într-o bancă din dreapta Nistrului. Banca centrală a Moldovei spune că aplică norme împotriva spălării banilor și terorismului. Nu doar celor din Transnistria li se cer dovezi suplimentare despre sursa provenienței banilor, ci tuturor companiilor rezidente în R. Moldova.
Discuțiile peste Nistru în formatul „1+1”, adică numai între oficiali de la Chișinău și Tiraspol, se axează „mai mult pe subiecte de ordin tehnic, pe probleme care au o anumită acuitate în acea perioadă”, susține Oleg Serebrian.
Pentru reglementarea politică a conflictului transnistrean, există formatul „5+2”. Lansat în 2005, acesta presupune convorbiri între Chișinău și Tiraspol cu participarea Rusiei, Ucrainei și OSCE ca mediatoare. Statelor Unite și Uniunea Europeană au calitatea de observatori. Convorbiri pentru reglementarea transnistreană în acest format nu s-au mai ținut din 2019.
Serebrian spune că se discută „ideea convocării unei reuniuni în formatul „5+2” la mijlocul lunii mai, sub auspiciile președinției poloneze a OSCE”. „După o pauză de trei ani de zile, se va produce această întâlnire care e un semn pozitiv în sine, pentru că denotă o mișcare din loc a procesului de dialog”, a spus Serebrian.
În comunicatul administrației de la Tiraspol despre întâlnirea din 18 februarie se spune că Ignatiev „a confirmat disponibilitatea părții transnistrene pentru o activitate ritmică în formatul 5+2”.
Vizita vicepremierului moldovean în stânga Nistrului a avut loc la două zile după ce la Tiraspol s-a aflat viceministrul de externe rus Andrei Rudenko. Oficialul rus s-a întâlnit cu liderul transnistrean Krasnoselski, a susținut o conferință de presă comună cu acesta, iar cei doi și-au făcut fotografii pe fundalul steagurilor rus și transnistrean.
Autoritățile de la Chișinău și-au exprimat „profunda dezamăgire” în legătură cu „tonalitatea și accentele mesajelor publice” lansate de Rudenko la Tiraspol. „Abordările viceministrului rus contrastează cu poziția oficială a Federației Ruse privind susținerea suveranității și integrității teritoriale a țării noastre”, a spus într-un comunicat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău.
Rudenko s-a aflat în R. Moldova pentru a participa la o rundă de consultări politice interministeriale moldo-ruse și s-a întâlnit cu ministrul de externe moldovean Nicu Popescu. Cu ocazia vizitei, autoritățile moldovene au cerut din nou Rusiei retragerea trupelor din regiunea transnistreană.
La Tiraspol, Rudenko a spus, potrivit unui comunicat transnistrean, că trebuie reluate convorbirile în formatul „5+2”: „Mizăm pe faptul că în acest an activitatea formatului „5+2”, dar și întregul proces al reglementării transnistrene în principiu se va relua pe baza unei planificări sistemice și că vom desfășura câteva întâlniri”.
Vizita oficialului rus ăn R. Moldova a avut loc pe fundalul tensiunilor între Occident și Rusia cauzate de manevrele militare ruse la granițele Ucrainei. Occidentul spune că Rusia planifică o nouă invazie în Ucraina.
Aceste tensiuni au pus în evidență rolul forțelor ruse din regiunea transnistreană. Autoritățile de la Chișinău spun că le urmăresc „foarte atent comportamentul”, după cum a declarat Europei Libere președintele parlamentului, Igor Grosu.
Rusia are în regiunea transnistreană între 400 și 500 de militari ca parte a forțelor mixte de menținere a păcii, dar poate avea și până la 1 500 de militari în cadrul Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR). La sfârșitul lunii ianuarie GOTR a efectuat exerciții militare în stânga Nistrului, fiind implicate circa 100 de echipamente militare și tehnică de luptă.
În afară de forțele ruse, regiunea transnistreană dispune de propriile forțe paramilitare. Experții cred că efectivul acestora poate ajunge la 10 până la 20.000 de oameni, în cazul unei mobilizări.
La câteva ore după vizita lui Serebrian la Tiraspol, forțele transnistrene au efectuat trageri pe timp de noapte cu muniție de luptă, în cadrul unor exerciții tactice de verificare a unităților motorizate. Potrivit unui comunicat al ministerului apărării din guvernul secesionist de la Tiraspol, tragerile de luptă cu muniție trasoare s-au efectuat cu mitraliere ale vehiculelor blindate de transport de trupe (BTR) având ca țintă distrugerea de blindate și trupe de infanterie ale inamicului, după ce exerciții similare au avut loc anterior și pe timp de zi. Autoritățile de la Chișinău nu au comentat imediat noile manevre transnistrene.
