Nici Ucraina și nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma și nu au ratificat textul fondator.
Curtea Penală Internațională (CPI) îl investighează pe președintele Rusiei pentru posibile crime de război în Ucraina. Se pune însă din start întrebarea legitimă: Este oare Putin susceptibil să fie într-adevăr judecat la Haga?
Ce poate, într-un asemenea caz, justiția internațională?
CPI este o instanță penală internațională permanentă cu sediul la Haga. Baza sa juridică este Statutul de la Roma din 1998, iar tribunalul internațional este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.
Membrii instanței includ 123 de țări. Rusia și Ucraina nu fac însă cu totul parte, deoarece au semnat statutul, dar nu l-au ratificat.
Karim Khan, procurorul șef al CPI, investighează crimele de război și crimele împotriva umanității comise în Ucraina încă din 2014. La începutul săptămânii trecute, el a anunțat că ancheta ar trebui să includă și „noile crime” aparent comise în Ucraina. Odată cu declanșarea anchetei, se ridică așadar o întrebare principală: care este probabilitatea ca Putin să ajungă în fața CPI?
Pentru ca acest scenariu să capete plauzibilitate, vor trebui abordate diverse probleme juridice. De exemplu, va trebui identificată și definită strict mai întâi categoria posibilelor “crime de război”.
Desigur, există motive rezonabile să credem că cel puțin unele dintre acuzațiile pe care le-am putea vedea aduse în această situație ar include crime împotriva umanității – cum ar fi crimele comise ca parte a unui atac pe scară largă sau sistematic împotriva unei populații civile – și crimele de război – acestea sunt încălcări grave ale legii conflictelor armate.
Acestea fiind spuse, îndoielile cu privire la jurisdicția CPI în această chestiune rămân omniprezente, având în vedere că nici Ucraina, nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma.
Juristicția poate fi acceptată
Cu toate acestea, în circumstanțele actuale, ar putea exista o cale legală: Chiar dacă nici Ucraina și nici Rusia nu sunt părți la CPI, CPI are jurisdicție asupra acestei situații, deoarece Ucraina a emis o declarație în temeiul articolului 12. (3) din Statutul CPI care acordă competență Curții.
Cu toate acestea, chiar și în cazul în care s-ar aplica jurisdicția, cea mai dificilă provocare ar fi aducerea lui Putin în instanță. CPI nu judecă inculpații în absență, așa că fie și emițând un mandat de arestare împotriva lui Putin, procesul nu ar putea demara fără el.
Cu rezerva, desigur, că pare puțin probabil ca unele state părți la Statutul CPI să nu coopereze cu Curtea în transferul lui Putin la Curte dacă el sau orice alt inculpat în această situație ar călători pe teritoriul lor.
Apoi, probabilitatea arestării lui Putin crește în cazul unei viitoare schimbări de regim. Există mai multe exemple de justiție care îi ajunge din urmă pe presupușii criminali de război, dintre care unii au fost inculpați în timp ce erau președinți, cum a fost cu Slobodan Miloševic sau cu fostul lider liberian Charles Taylor.
Putin și alți lideri de rang înalt ar putea fi făcuți responsabili de comportamentul de pe teren al trupelor prin dovezi care demonstrează că au dat ordine sau nu au reușit să prevină crimele de război atunci când se aflau într-o poziție superioară cu control efectiv al forțelor invadatoare.
Aceasta este partea teoretică. Cu toate acestea, așa cum se întâmplă deseori în lege, există o serie de proceduri care trebuie respectate înainte de a putea lua în considerare ideea unui proces propriu-zis.
Complexitatea sarcinii
Deși cazul a fost deja repartizat Camerei preliminare a II-a, aceasta nu înseamnă că Putin sau orice alt individ vor fi inculpați curând. Investigațiile penale de această amploare și complexitate necesită mult timp. Lucrul devine și mai dificil într-o zonă de război activă în care accesul la dovezi, martori și victime ar putea fi extrem de limitat.
Pe parcursul etapei anchetei, procurorul va aduna probele necesare pentru a evalua dacă există temeiuri rezonabile pentru a crede că au fost comise infracțiuni fundamentale și cine le-ar fi comis. Biroul Procurorului va colecta și examina probele și va aduna mărturie de la victime și martori. Ancheta va culmina fie cu emiterea de mandate de arestare împotriva persoanelor suspectate de săvârșirea de infracțiuni, fie cu decizia de a nu urmări penal din lipsă de probe.
(Am prezentat aici un caz de eroare juridică flagrantă în cazul unei condamnări pentru nedovedite “crime de război”: « Canibalism, excizie în masă, sau cum se fac câteodată rapoartele unor experți ONU».)
Deoarece ancheta ar putea fi destul de amplă, nu ar trebui să ne așteptăm la vreun mandat de arestare, dacă există, înainte de câteva luni, o spun juriștii. De altfel, una dintre cele mai consistente critici aduse CPI a fost în ceea ce privește procesul relativ lent de a conduce un caz.
Procesele penale internaționale sunt notoriu de lente, iar acest lucru a atras critici considerabile la adresa instituțiilor internaționale de justiție penală. Cu toate acestea, datorită faptului că procesele internaționale implică în mod obișnuit atrocități comise la scară în masă, cazurile sunt mai ample decât majoritatea cazurilor naționale din cauza complexității și volumului mare de dovezi. Sute de martori trebuie audiați și vor trebui evaluate dovezi documentare extinse.
Ceea ce lasă pe cineva cu cea mai semnificativă și, în același timp, cea mai provocatoare întrebare la care să răspundă: care va fi rezultatul potențial al unui proces împotriva lui Putin?
Vaste implicații
În acest moment, probabilitatea ca Putin să apară în fața CPI este limitată, deoarece este puțin probabil ca el să părăsească Rusia în viitorul apropiat. De asemenea, este greu de apreciat dacă o schimbare completă a guvernului în Rusia ar putea avea loc în curând.
Dacă însă ar fi posibilă strângerea de suficiente dovezi pentru a-l aduce pe Putin în fața instanței, un verdict de vinovăție ar fi cel mai probabil însoțit de o pedeapsă lungă cu închisoarea de multe decenii. Calea însă mai e lungă până acolo.