Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Rusia, exclusă din Consiliul Europei, iar regiunea transnistreană – declarată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei „zonă de ocupație rusească”. Îngrijorări la Tiraspol în legătură cu pensiile care veneau anterior din Rusia, în legătură cu sistemele de plăți bancare și acumulările la buget – toate au fost date peste cap de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Replica vorbitorilor de limbă rusă dată la solicitarea ambasadei ruse din Republica Moldova care le-a cerut să se plângă de cazurile de discriminare. Și care este potențialul militar existent în regiunea separatista a Republicii Moldova?
Aceste și alte subiecte le vom discuta în următoarea jumătate de oră.
Pentru început, însă, să trecem în revistă câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute care au legătură cu situația regională și problematica transnistreană.
Comisia Europeană a anunțat miercuri că rețelele electrice ale Ucrainei și Republicii Moldova au fost sincronizate cu Rețeaua Europeană Continentală. „Acest lucru va ajuta Ucraina să-și mențină sistemul electric stabil, casele încălzite și luminile aprinse în aceste timpuri întunecate”, se spune într-un comunicat al Comisiei Europene. Ucraina și Republica Moldova s-au debranșat de la rețelele electrice ale Rusiei și Republicii Belarus pe 24 februarie, într-un experiment de câteva zile în care urmau să testeze dacă rețelele ucrainene și moldovene pot funcționa în regim izolat. Dar după încheierea perioadei de testare nu s-au mai reconectat la sistemul rusesc din cauza invadării Ucrainei de către Rusia. Republica Moldova are conexiuni limitate cu rețelele electrice românești, motiv pentru care s-a unit la sistemul european prin Ucraina, spune Victor Parlicov, fost director al Agenției pentru Reglementare în Energetică.
„S-a produs un salt imens în ceea ce ține de securitatea energetică a Republicii Moldova. Dacă până acum puteam face schimb de energie doar cu Ucraina ori doar cu România, la moment noi putem funcționa în regim sincron cu ambele țări. Și asta înseamnă că atât din punctul de vedere al securității, cât și al stabilității parametrilor sistemului energetic Republica Moldova va fi cu mult mai sigură și mai bine plasată ca până astăzi”, spune Victor Parlicov.
Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, printr-o decizie a Comitetului de Miniștri, luată miercuri, 16 martie. O rezoluție votată cu o zi mai devreme la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, APCE, condamnă Rusia pentru agresiunea împotriva Ucrainei, iar un amendament condamna și „ocuparea regiunii transnistrene” de către Rusia în ultimii 30 de ani.
Chişinăul a cerut din nou Tiraspolului să asigure buna funcționare a școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. La prima ședință din acest an a grupurilor de lucru din domeniul educației, delegația Chişinăului a cerut asigurarea cu sedii potrivite pentru liceul Evrika din Râbnița, liceul Ștefan cel Mare din Grigoriopol, temporar situat în satul Doroțcaia, și pentru liceul Mihai Eminescu din Dubăsari, temporar amplasat în satul Corjova. Un comunicat al Biroului de reintegrare amintește că din cele opt instituții de învățământ cu predare în grafie latină, cinci sunt nevoite să închirieze spații de la structurile administrației transnistrene, iar două își desfășoară temporar activitatea într-o altă localitate.
Din cauza deficitului de medici din regiunea transnistreană, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a semnat un decret care obligă studenții care au studiat medicina pe locuri bugetare să lucreze între trei și cinci ani în stânga Nistrului, după absolvire.
Uniunea Europeană a semnat un acord cu Republica Moldova cu privire la managementul frontierei. Potrivit documentului semnat joi, 17 martie, agenții Frontex vor putea să ofere asistență polițiștilor de frontieră moldoveni, care se confruntă cu un flux masiv de refugiați din Ucraina.
„Acțiunile întreprinse de Moldova în privința persoanelor care fug de războiul din Ucraina sunt „impresionante”, a spus comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, citată într-un comunicat al Comisiei Europene. „De la începutul războiului, Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din regiune. Negocierea unui astfel de acord cu o ţară terţă, care ia de obicei şase luni, s-a realizat de această dată într-o săptămână, şi-a exprimat satisfacţia comisarul Ylva Johansson.
Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut o „greşeală catastrofală” atunci când a invadat Ucraina, a declarat premierul Marii Britanii, Boris Johnson, care a subliniat, citat de The Guardian, că „sfârşitul libertăţii din Ucraina, va însemna stingerea oricărei speranţe de libertate în Georgia şi apoi în Republica Moldova”. „Va însemna începutul unei noi ere a intimidării în întreaga Europă de Est, de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a conchis premierul Marii Britanii.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a lansat miercuri un apel urgent și emoțional către Congresul american, cerându-i sprijin pentru țara sa care se confruntă cu invazia brutală a Rusiei. Zelenski a cerut din nou ajutor pentru protejarea spațiului aerian al Ucrainei, asistență militară și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, argumentând că războiul din Ucraina este acum „un război pentru democrație”.
10 milioane de ucraineni, cam un sfert din întreaga populație a Ucrainei, și-au părăsit locuințele din cauza războiului neprovocat declanșat de Rusia în această țară, a declarat pe 20 martie Filippo Grandi, șeful Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR).
8 martie la centrul de refugiați de la Sala Polivalentă din Chișinău
Potrivit datelor Agenției ONU pentru refugiați, mai mult de 3 milioane 400 de mii de ucraineni, majoritatea femei și copii, și-au părăsit țara de la începerea invaziei rusești pe 24 februarie, iar UNICEF a estimat că mai mult de un milion și jumătate dintre cei plecați sunt copii. Refugiații trec granița în țările învecinate la vest – Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Republica Moldova.
***
Săptămâna trecută Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, printr-o decizie a Comitetului de Miniștri, luată miercuri, 16 martie, în cadrul unei ședințe extraordinare. În comunicatul de presă CoE se precizează că Rusia a fost timp de 26 de ani membră a celei mai mari organizații europene pentru apărarea drepturilor omului. Decizia a fost luată în urma cererii înaintate marți de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Votul Comitetului de Miniștrii a urmat anunțului oficial de marți făcut de Rusia, la APCE, că se retrage din cauza sentimentelor „rusofobe” care ar domina CoE dar și a faptului că organizația ar „susține activ politica de extindere spre est” a NATO și Uniunii Europene.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) ceruse pe 15 martie excluderea Federației Ruse din Consiliul Europei, condamnând invazia militară din Ucraina. Rezoluția APCE conține și un amendament care menționează, între altele, „agresiunea militară (a Rusiei) împotriva Republicii Moldova și ocuparea regiunii transnistrene”.
La Chişinău, rezoluția APCE a fost criticată de opoziția socialistă. Deputatul socialist Vlad Bătrâncea a declarat că documentul este „o încercare periculoasă de a face din țara noastră un participant în jocuri geopolitice”. Socialiștii s-au pronunțat mereu pentru relații mai strânse cu Rusia, iar după începerea războiului din țara vecină au evitat să exprime o poziție tranșantă față de invazia rusească în Ucraina.
Ministrul de externe de la Chişinău, Nicu Popescu, a declarat că amendamentul APCE prin care regiunea transnistreană este recunoscută drept teritoriu ocupat de Rusia este o opinie politică a parlamentarilor care reprezintă statele Europei. „Republica Moldova va continua să caute soluții pentru reintegrarea țării prin dialog, negocieri, pentru că asta este singura cale de a progresa spre obținerea acestui obiectiv al țării noastre”, a declarat Nicu Popescu. Atât el, cât și președinta Maia Sandu au reiterat săptămâna trecută solicitarea de retragere a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
Replica de la Tiraspol nu s-a lăsat așteptată. Departamentul de externe al administrației separatiste a publicat un comunicat în care spune că declarația APCE este „ruptă de realitate”, iar terminologia folosită este cea promovată de ani de zile de Chişinău. Tiraspol avertizează împotriva încercărilor de a pune la îndoială eficiența misiunii de pacificare de pe Nistru, desfășurate de 30 de ani de Rusia. „Orice atac împotriva operațiunii eficiente de menținere a păcii pe Nistru este extrem de periculos și distructiv, este contrar principiilor și abordărilor aprobate pentru o reglementare politică pașnică, a relațiilor dintre Transnistria și Moldova vecină”, se spune în declarația externelor de la Tiraspol.
De la declanșarea războiului în Ucraina, administrația de la Tiraspol a fost foarte prudentă în declarații și a evitat să adopte vreo poziție, folosind o terminologie cât mai neutră atunci când vorbea despre războiul din Ucraina. „Situația din Ucraina” sau „drama oamenilor din Ucraina” au fost termenii folosiți atunci când se vorbea inclusiv despre valul masiv de refugiați care fugeau de război.
Administrația de la Tiraspol a declarat din start că este gata să găzduiască refugiații care vor ajunge în regiune, punându-le la dispoziție clădirile unor sanatorii sau centre de odihnă. Săptămâna trecută, presa de la Tiraspol a scris că peste 24 de mii de refugiați ucraineni au trecut prin regiunea transnistreană, dintre care un sfert au fost în tranzit, iar peste 18 mii au rămas în stânga Nistrului. Peste 1300 ar fi fost cazați la centrele de plasament pentru refugiaţi, iar ceilalți sunt găzduiți de rude sau prieteni. În regiune sunt colectate donații pentru refugiați. 600 de copii din Ucraina merg la școlile, iar aproape 300 – la grădinițele din regiunea transnistreană, potrivit datelor de la Tiraspol.
***
Oamenii de rând din stânga Nistrului sunt în continuare îngrijorați de lipsa unor produse în magazine, deficit creat după ce căile de import tradiționale nu au mai putut fi folosite din cauza războiului declanșat de Rusia. Cu o săptămână mai devreme, cea mai mare rețea de magazine alimentare din regiunea transnistreană, Sheriff, a limitat la o unitate cantitățile de produse de primă necesitate pe care le vindea la o singură persoană.
Un alt subiect de îngrijorare în regiunea transnistreană este asigurarea cu pensii a bătrânilor care primesc pensie din Federaţia Rusă. În ultimii ani, locuitorii regiunii au trecut în număr mare la pensia rusească – acesta era un mecanism prin care Moscova subvenționa regiunea separatistă. Pensionarii renunțau la pensia transnistreană, care era ceva mai mică, și astfel era redusă presiunea pe bugetul local. Acum, după prăbușirea rublei în Federaţia Rusă, pensia rusească a ajuns să valoreze mai puțin decât cea transnistreană.
Sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat săptămâna trecută un mecanism prin care va compensa pierderile pe care le vor avea beneficiarii de pensii rusești și va acoperi diferența după ce banii vor fi transferați din Rusia, în așa fel încât pensionarii să primească o sumă egală cu cea pe care ar fi avut-o dacă primeau pensie transnistreană. Compensațiile vor fi plătite începând cu luna martie.
Presa din regiune a scris că cel mai probabil în acest an pensionarii transnistreni nu vor mai primi nici suplimentele la pensii, de aproximativ 8 dolari pe lună, pe care le plătea Rusia. Aceste plăți oricum întârziau și în ultimii ani nu erau achitate lunar, ci o dată sau de două ori pe an.
Locuitorii regiunii transnistrene caută și metode alternative de plați și transferuri bancare, după ce băncile din Rusia au fost supuse sancțiunilor internaționale. Mai multe postări ale unor internauți din regiune arătau săptămâna trecută rânduri la băncile moldovenești din apropierea liniei administrative, iar în comentariile la poze se spunea că locuitorii regiunii transnistrene merg în număr mare să-și deschidă conturi la băncile moldovenești.
Reprezentanții administrației transnistrene au început să vorbească și despre problemele financiare cu care s-ar putea confrunta regiunea. Șeful administrației orășenești Tiraspol, Oleg Dobgopol, a anunțat sistarea tuturor proiectelor neprioritare în oraș, ceea ce va permite acoperirea în continuare a plăților sociale și a salariilor. Un comunicat al administrației orășenești recunoaște că războiul din Ucraina a adus prejudicii mari agenților economici de la Tiraspol, ceea ce nu permite încasarea la buget a sumelor planificate inițial.
***
Joi, ambasada Federaţiei Ruse de la Chişinău a publicat pe pagina sa de Facebook un comunicat în care, fără să dea detalii sau exemple concrete, susține că „a crescut numărul de cazuri de discriminare a cetățenilor ruși și a vorbitorilor de limbă rusă” și că ar fi fost înregistrate chiar și cazuri în care aceștia ar fi fost agresați fizic.
Ambasada a pus la dispoziția conaționalilor o adresă de poștă electronică pentru plângeri. Încă în cele aproape trei mii de comentarii majoritatea utilizatorilor, mulți dintre ei vorbitori de limbă rusă, spun că nu se simt discriminați în Republica Moldova și roagă autoritățile ruse să nu vină să-i salveze și să aibă grijă mai bine de libertățile și bunăstarea cetățenilor în Rusia.
L-am întrebat pe colegul meu Ivan Sveatcenko, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de limbă rusă din Republica Moldova, ce ar putea sta în spatele acestei postări, dar și ce părere are despre reacția publicului vorbitor de limbă rusă din Republica Moldova.
Ivan Sveatcenko: „Este, cel mai probabil, o indicație a Ministerului rus de Externe, care încearcă astfel să genereze susținere informațională pentru niște planuri de viitor ale Rusiei. M-a bucurat foarte mult reacția publicului vorbitor de limbă rusă din Moldova. Sunt utilizatori reali, nu troli, se vede din profilurile lor de Facebook. Majoritatea dintre ei spun ambasadei că la noi totul este bine, că nimeni nu ne discriminează, iar corabia rusească este trimisă în direcția binecunoscută. Eu cred că este o situație unică în istoria noastră, când diversele contradicții acumulate de la sfârșitul anilor 1980 și până în 2022 între cei care spun că vorbesc româna, moldoveneasca, rusa au trecut nici măcar pe locul doi, ci pe locul 55. Am văzut la frontierele țării noastre un război real, bombardamente reale în orașe, moartea civililor pașnici și nu vrem să avem așa ceva la noi. Și, având în vedere că există sute de provocatori în societatea moldovenească, încercăm să ne opunem și să facem față.
În comentarii, vorbitorii de limbă rusă spun că în Republica Moldova discriminare, fascism, și alte tâmpenii fie nu există deloc, fie sunt niște probleme mici care se pot soluționa fără implicare externă.”
Europa Liberă: Ivan, știm foarte bine că în Republica Moldova existau destul de mulți susținători ai „lumii ruse”. Ce impact crezi că are asupra lor agresiunea Rusiei din Ucraina, mai ales că Republica Moldova este în imediata apropiere, iar societatea vede în fiecare zi drama refugiaților care rug de război?
Ivan Sveatcenko: „Ziua de 24 februarie a trasat o linie roșie – după această dată am fost cu toții forțați să adoptăm o poziție – fiecare a avut de ales: fie susții războiul, fie nu. Aici nu există o cale de mijloc – fie vreai să omori oameni, fie nu.
În al doilea rând, vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova, chiar dacă în trecut aveau unele simpatii față de Vladimir Putin, inițiatorul războiului din Ucraina, după ce au văzut bombardamentele orașelor majoritar populate de ruși – Harkov, Mariupol sau Odesa – și-au schimbat opinia. Orice persoană adecvată, indiferent de limba vorbită, nu poate îndreptăți omorârea unor oameni pașnici în Ucraina prin protejarea vorbitorilor de limbă rusă, prin denazificare, de-fascitizare sau prin alte aberații inventate de propagandiștii care deservesc Kremlinul.
Și, cel mai important – am văzut sondaje de opinia închise făcute în Republica Moldova. Și, dacă înainte Vladimir Putin era pe primul loc în topul celor mai populari politicieni străini, în ultimele trei săptămâni, după 24 februarie, Vladimir Putin a ajuns pe locul 5-6. Deci, Putin a scăzut cu cel puțin cinci poziții. În schimb a crescut susținerea pentru autoritățile Republicii Moldova, care gestionează criza refugiaților. Se știe că în Republica Moldova avem numărul cel mai mare de refugiați raportat pe cap de locuitor.
Îi vedem cu toții pe acești refugiați – nu sunt naziști sau fasciști, aceștia nu au mustăți pătrate și nu fac salutul nazist când trec vama la Palanca. Sunt femei și copii care și-au lăsat toată viața în urmă, și-au pus-o în geamantane și au plecat în Moldova. Atunci când sărbătoreau revelionul, la sfârșitul anului 2021, nu-și imaginau că la primăvară vor ajunge în Republica Moldova. Și cred că oamenii adecvați – care sunt majoritatea – nu pot privi aceste lucruri cu indiferență. Societatea moldovenească demonstrează că am parcurs o cale foarte lungă după destrămarea URSS și suntem pe cale de a deveni o națiune europeană, obișnuită, normală, progresistă. Și sper să continuăm în aceeași direcție.”
***
Rusia are în regiunea transnistreană a Republicii Moldova trupe, tancuri, artilerie și lansatoare de rachete Grad, dar și un depozit cu 20 de tone de muniții. Are la dispoziție și un număr important de rezerviști și soldați din așa-numita armată transnistreană. Un potențial militar care nu a fost încă folosit de Rusia în actualul război și despre care experții de la Chişinău se întreabă dacă amenință mai mult Republica Moldova sau Ucraina. O discuție la acest subiect cu analistul politic Ion Leahu, fost membru în Comisia Unificată de Control, organism responsabil de Zona de securitate de pe Nistru.
Ion Leahu: „Evident că pericole sunt, odată ce ai staționate pe teritoriul tău, la 50 de kilometri de capitală, trupe și tancuri rusești. Faptul că Tiraspolul a fost foarte cuminte, este doar o situație pe moment, dictată de doi factori.
În primul rând, nu departe de frontieră, pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, sunt trupele Ucrainei. Iar în al doilea rând trupele ruse, infanteria maritimă, care urmau să desanteze la Odesa, încă nu au venit. Adică trupele ruse din Transnistria nu au susținerea pe care mizează.
Dar trebuie să fim pregătiți: în situația în care le Odesa va fi desantată infanteria maritimă, Grupul Operativ de Trupe Ruse dislocat în Transnistria va avea și el o misiune.
Ce nu pot spune eu cu certitudine este direcția în care va fi operată această misiune. GOTR fie că va lovi din spate trupele ucrainene dislocate în regiunea Odesa, fie va înainta spre vest, spre Chişinău.”
Europa Liberă: Depozitul de muniții rusești de la Cobasna, unde se spune că ar fi 20 de mii de tone de muniții, în ce măsură este un pericol – ca sursă de armament sau ca risc de explozie?
Ion Leahu: „Depozitul de la Cobasna este, în primul și în primul rând, un pericol ca sursă de înarmare, atât pentru noi, cât și pentru ucraineni. Potrivit unor date din surse demne de încredere, acolo este depozitat un număr foarte mare de armament ușor, pentru infanterie. Deci, acei 15-17 mii de rezerviști care ar putea fi încorporați din Transnistria pot fi înarmați complet cu armamentul de acolo.
În plus, acolo sunt depozitate mii de tone de explozibil – obuze de artilerie și mine antipersonal. Dacă s-ar întâmpla ceva și acest depozit ar zbura în aer, ar fi devastator și pentru Ucraina, și pentru Republica Moldova.
Armamentul de la Cobasna este separat în mai multe camere de păstrare cu pereți din beton foarte groși. Sunt depozitele de arme nucleare ale fostei URSS pregătite pentru districtul de sud-est al Uniunii Sovietice. Aceste încăperi erau din start destinate pentru păstrarea armamentului nuclear.
Dispozitivele nucleare au fost luate de acolo și duse în Rusia, iar în locul lor au fost depozitat armamentul adus după retragerea trupelor ruse din bazele militare pe care le aveau în Europa.”
Europa Liberă: Ce mai au transnistrenii, ca tehnică și echipamente militare? Experții militari spun că formațiunile paramilitare de acolo sunt mai bine dotate decât Armata Națională a Republicii Moldova, dar în spațiul public practic nu există informații veridice privind dotările forțelor militare din regiunea separatistă.
Ion Leahu: „Eu nu vreau să compar, pentru că orice comparație nu este întotdeauna în folosul tău. Ce se știe cu siguranță este că transnistrenii au cel puțin 18 tancuri, de tipul T-55 și T-72. Sunt tancuri relativ moderne, dotate cu sisteme contemporane de protecție, au fost reparate și sunt într-o stare tehnică bună și pregătite de luptă.
Mai mult, ei în permanență efectuează manevre și instruiri pentru echipajele de tancuri – nu numai pentru trupele transnistrene, dar și pentru Grupul Operativ de Trupe Ruse. Aici este un aspect foarte interesant. GOTR anual participă la o competiție de triatlon pentru tancuri – competiție unde sunt evaluate abilitățile de a conduce tancul, de a efectua trageri și de a depăși obstacolele. În armată, de obicei echipajele nu folosesc tancuri străine, fiecare echipaj are tancul lui. Și aici apare întrebarea – cu care tancuri participă militarii ruși la aceste competiții? Acest lucru ar putea însemna că în Transnistria, pe lângă cele 18 tancuri din dotarea armatei transnistrene, există și un număr necunoscut de tancuri în dotarea militarilor ruși din GOTR.
Pe lângă asta, transnistrenii dispun și de cel puțin 40-45 de mașini cu lansatoare de mine de tip Grad – o armă foarte puternică, o armă pe care Armata Națională a Republicii Moldova nu o are.
Plus la asta, mai sunt piese de artilerie. Și Chişinăul are piese de artilerie, dar este dezavantajat de faptul că nu are o cantitate atât de impresionantă de obuze cum au transnistrenii la depozitul rusesc de la Cobasna. Aceste rezerve le permit să organizeze exerciții militare foarte dese și astfel să crească nivelul de pregătire a militarilor.
Trebuie să subliniez aici că Ucraina a fost de pe începutul independenței foarte indulgentă în legătură cu Transnistria și cu efortul Rusiei de a aduce armamente în regiunea separatistă a Republicii Moldova, prin Ucraina.
Nu demult am citit la cineva dintre comentatorii ucraineni, care a scris că Ucraina timp de 30 de ani s-a uitat printre degete la felul în care Rusia dotează GOTR și trupele de menținere a păcii de pe Nistru cu cele mai moderne echipamente. „Dacă am fi închis atunci aceste livrări, acum n-am fi avut această amenințare care vine din Transnistria”, recunosc acum ucrainenii.”
Europa Liberă: Asta era una din întrebări – cum au ajuns aceste echipamente care spuneați că sunt destul de moderne, pe teritoriul regiunii transnistrene, din moment ce Chişinăul a interzis la un moment dat rotația militarilor ruși și dotările tehnice? Iar Ucraina a abordat această poziție mai mult după 2014?
Ion Leahu: „Numai după 2014, după anexarea Crimeii. Și chiar și după 2014 în Ucraina a continuat să activeze o companie care avea dreptul să transporte mărfuri cu dublă destinație, inclusiv dispozitive pentru transmisiuni. Și acum știm că trupele transnistrene și GORT sunt dotate cu cel mai sofisticat aparataj de transmisiuni – și acest lucru se datorează în primul rând faptului că Ucraina a tratat cu indiferență livrările făcute de Rusia către Tiraspol.
Acum, nici holdingul Sheriff, care controlează regiunea economic și politic, nici administrația de la Tiraspol nu sunt liberi în decizii. Și Moscova nu va sta să-i întrebe dacă ei vor sau nu vor să se implice în acest război. Tiraspolul mai avea un cuvânt de spus pe timpuri de pace, când anumite persoane sau structuri din Rusia erau și ele implicate în împărțirea veniturilor clandestine care veneau de la contrabandă, de la diferite afaceri cu armament și cu alte chestii. Dar din moment ce aici este declanșat un război, un război care nu mai merge așa cum se dorea la Moscova și care enervează Moscova destul de mult, nimeni nu-i va mai întreba ce părere au pe liderii de la Tiraspol. Pur și simplu au să le spună: „Înainte!”.
Pentru noi ar fi bine măcar să cunoaștem de start în ce direcție va fi mișcarea – către est, către Ucraina, sau către vest, adică către Chişinău.
Putem fi absolut siguri să patronii de la Moscova nu le vor permite să stea cuminți și să aștepte să se termine războiul. Ei vor participa, ei vor fi implicați. Singurul lucru care ne-ar putea salva este oprirea războiului. Abia atunci vom putea spune că pericolul a trecut pe lângă noi.”
***
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, spune, într-un interviu cu Valentina Ursu, că în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, tema transnistreană devine una la care toată lumea este atentă.
Europa Liberă: În plină desfășurare a acestui război ruso-ucrainean secretarul de stat american Blinken a vizitat Chișinăul și a vorbit despre un statut special pentru regiunea transnistreană în componența Republicii Moldova. Între timp, într-o rezoluție a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Transnistria este recunoscută drept zonă de ocupație rusă. Ce ar putea să apară nou în soluționarea dosarului transnistrean? Pentru că, dacă e să-l citez pe șeful diplomației moldovene Nicu Popescu, dar și pe liderul de la Cotroceni Klaus Iohannis, această decizie a APCE este una politică, adoptată în contextul situației din Ucraina? O decizie politică are greutate, schimbă situația?
Cristian Diaconescu: „O decizie politică are greutate în măsura în care există vectorii necesari să fie implementată, altfel rămâne un exercițiu de comunicare. Ceea ce este important de reținut, este faptul că în contextul crizei ucrainene și, mai ales, în contextul activării în diverse forme a acestor regiuni care se autoproclamă autonome, a conflictelor înghețate, tema transnistreană devine o temă la care sunt atenți toți decidenții, mai ales cei din spațiul european, ca, de altfel, și cei din spațiul eurasiatic, ceea ce este o evoluție bună. De foarte multe ori, din păcate, problema transnistreană a fost trecută foarte jos pe agenda interesului chiar european. Dar sigur că nu e foarte clar ce va rezulta de la masa negocierii.
În acest moment, toată lumea este atentă însă la Republica Moldova, toată lumea privește cu foarte mare preocupare dezvoltările în zona transnistreană și, mai ales, la Gurile Dunării. Deci, cel puțin din punctul de vedere al atenției comunității internaționale și, implicit, al unei decizii ulterioare, situația de astăzi este mult diferită față de ce s-a întâmplat în trecut.”
Europa Liberă: Dar pentru că Rusia și Ucraina sunt în calitate de mediatori în formatul de negocieri „5+2”, acum când aceste două țări sunt în război, ar exista perspective de soluționare a dosarului transnistrean?
Cristian Diaconescu: „Este foarte greu de făcut o predicție din acest punct de vedere și nu știu dacă în acest context ar fi bine ca dosarul transnistrean să fie finalizat. Nu știu dacă în acest context, în care se discută foarte serios de compromisuri majore cu implicații pentru anii care urmează există liniștea și echilibrul necesar pentru a soluționa dosarul transnistrean. M-aș bucura, desigur, ca acest dosar să fie rezolvat prin respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova, așa cum este normal. Dar nu am elemente care să fie cât se poate de încurajatoare în legătură cu acest aspect.”
Europa Liberă: Eu am auzit păreri că autoritățile de la Chișinău încă dispun de timp pentru a-și adjudeca o poziție onorabilă în viitoarea nouă construcție a securității europene care, inevitabil, va fi edificată după terminarea acestui război ruso-ucrainean. Ce ar trebui să facă aceste autorități ale Republicii Moldova ca să-și adjudece această poziție onorabilă?
Cristian Diaconescu: „Să-și apere țara. În mod evident, prin gestul extraordinar de primire a refugiaților într-un număr foarte mare comparativ cu populația și întinderea suprafeței Republicii Moldova a reprezentat o decizie care, din punct de vedere politic, a avut o semnificație deosebită în ceea ce privește imaginea Republicii Moldova, a președintei Maia Sandu, a modului în care Republica Moldova a înțeles, după puterile sale, să-i ajute pe cei care se refugiau din calea războiului. Deci, din această perspectivă, aici, Republica Moldova sub aspectul onoarei, așa cum Dvs. ați menționat, a câștigat foarte mult.
Dar Republica Moldova nu trebuie lăsată singură, pentru că la un moment dat poate fi excedată, pe de o parte, de presiunile securitare, pe de altă parte, de valul migrator. Aici depinde și de modul în care se va desfășura acțiunea militară în Ucraina. Deci, în acest moment, Republica Moldova din punctul de vedere al onorabilității este într-adevăr într-o zonă extrem de semnificativă și importantă.”
Europa Liberă: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acum a început calea europeană a Ucrainei. Și Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Credeți că se deschid capitolele de negocieri în scurt timp, va dura mult această procedură?
Cristian Diaconescu: „Nu atât de repede pe cât și-ar dori și Ucraina, și Republica Moldova sau Georgia, parcursul european însă este unul garantat. Sigur, nu se va ajunge la o perioadă maximă de evaluare din partea Executivului European, și anume 18 luni, dar în orice caz peste noapte integrarea nu poate fi considerată sigură. Dar, evident, odată ce a crescut exponențial interesul de securitate al comunității europene și euroatlantice, grăbirea procesului de integrare și determinarea partenerilor europeni în apropierea Republicii Moldova vor deveni tot mai evidente.”
Europa Liberă: Credeți că Rusia acum are în vizor Republica Moldova sau nu preocupă Kremlinul?
Se află în cercul strategic al preocupărilor Kremlinului Republica Moldova
Cristian Diaconescu: „Se află în cercul strategic al preocupărilor Kremlinului Republica Moldova. Dar în egală măsură apropierea militară, agresivă de Alianța Nord-Atlantică reprezintă o temă pe care Republica Moldova sigur că o are în vedere. Moscova în egală măsură consideră oportunitățile din această perspectivă. Dar, ca în orice zonă de proximitate, situațiile se pot schimba de la o zi la alta. Iată, ce se întâmplă în Ucraina nu a fost prevăzut și nu a fost anticipat la magnitudinea și dramatismul acțiunilor militare practic de nimeni din spațiul occidental.”
Europa Liberă: Bucureștiul poate face mai mult acum pentru Republica Moldova? Pentru că despre solidaritate s-a vorbit foarte mult în cadrul întâlnirii pe care a avut-o Maia Sandu cu Klaus Iohannis la Chișinău. Ar putea face mai mult România pentru Republica Moldova și ce ar trebui, ce ar putea?
Cristian Diaconescu: „România trebuie să facă tot ceea ce îi stă în putință pentru Republica Moldova, România trebuie să fie alături de Republica Moldova din foarte multe perspective, mai ales în ceea ce privește cooperarea economică, investițională, pentru a asigura acel nivel de încredere în Republica Moldova.
Totodată, România trebuie să facă mult în capitalele europene și la Washington în sensul de a clarifica și a duce foarte sus pe agenda acestor state partenere ale României în NATO și în Uniunea Europeană tema Republicii Moldova, pentru că nu poate exista securitate la frontiera Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene fără stabilitate și predictibilitate în ceea ce privește securitatea Republicii Moldova.”
Aici e Radio Europa Liberă
