Comisia Europeană a anunțat miercuri că rețelele electrice ale Ucrainei și Republicii Moldova au fost sincronizate cu Rețeaua Europeană Continentală, iar operațiunea a decurs cu succes. „Acest lucru va ajuta Ucraina să-și mențină sistemul electric stabil, casele încălzite și luminile aprinse în aceste timpuri întunecate (...). În acest domeniu, Ucraina este acum parte a Europei”, se spune într-un comunicat al Comisiei. Ucraina și Republica Moldova s-au debranșat de la rețelele electrice ale Rusiei și Republicii Belarus pe 24 – 26 februarie, într-un experiment de câteva zile în care au urmau să testeze dacă rețelele ucrainene și moldovene pot funcționa în regim izolat. Dar au rămas izolate din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, fiind sincronizate acum cu rețelele europene. Rolul R. Moldova în această operațiune a fost secundar. Având conexiuni limitate cu rețelele electrice românești, ea s-a unit la sistemul european prin Ucraina. Are un rol secundar, dar beneficiile mari, i-a spus într-un interviu Valentinei Ursu expertul Victor Parlicov, fost director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.
Iată câteva dintre ideile principale ale interviului:
- Racordarea la sistemul energetic european este un salt imens în privința securității energetice a Republicii Moldova. Dacă până acum se putea face schimb de energie doar cu Ucraina ori doar cu România, Moldova poate funcționa acum în regim sincron cu ambele țări.
- Sarcina principală, greutatea, povara principală pentru această sincronizare a dus-o partea ucraineană
- A fost și o decizie politică, dar și la nivel tehnic s-a făcut foarte mult lucru, în special pe partea ucraineană, dar și pe partea Republicii Moldova pentru a face posibilă această sincronizare
- Republica Moldova este acum cu mult mai puțin vulnerabilă și șantajabilă pe infrastructura de transport din partea stângă a Nistrului
- R. Moldova va avea energie electrică în regim stabil atâta timp cât funcționează normal sistemul energetic din Ucraina.
- Sunt investiții enorme de făcut, de pildă linia Vulcănești-Chișinău care oricum trebuie construită.
- Posibil să aibă impact asupra prețului energiei, de îndată ce Centrala Termoelectrică Moldovenească se va integra într-o piață energetică civilizată. Dacă va începe să achite gazul la prețurile corecte, sigur că avantajul prețului relativ scăzut de până acum pentru energia electrică va fi epuizat.
Victor Parlicov: „S-a produs un salt imens în ceea ce ține de securitatea energetică a Republicii Moldova. Dacă până acum puteam face schimb de energie doar cu Ucraina ori doar cu România, la moment noi putem funcționa în regim sincron cu ambele țări. Și asta înseamnă că atât din punctul de vedere al securității, cât și al stabilității parametrilor sistemului energetic Republica Moldova va fi cu mult mai sigură și mai bine plasată ca până astăzi.”
Europa Liberă: Deci, aceste rețele electrice din Ucraina și Republica Moldova au fost sincronizate, așa se consideră, cu succes cu rețeaua europeană continentală? Acest lucru face ca Republica Moldova să nu mai fie dependentă de resursele energetice doar din Est, din Federația Rusă?
Victor Parlicov: „În general, pe continentul european au existat două sisteme energetice mari, care funcționau autonom, separat unul de altul. Și acesta era sistemul așa-numit IPS/UPS al fostei Uniuni Sovietice și sistemul așa-numit ENTSO-E, din care făceau parte practic toate țările din Europa, deci mai la est de Ucraina și Republica Moldova. Și aceasta este tot un fel de coincidență, dacă o putem numi așa, pe 24 februarie era planificat un exercițiu de lucru în regim de testare, de lucru izolat al sistemului ucrainean și moldovenesc, separat de sistemul IPS/UPS. Acesta era un pas pregătitor, pentru ca ulterior să se facă sincronizarea cu ENTSO-E.
De ce era nevoie de acest pas? De fapt este vorba de o testare a stabilității funcționării acestui sistem, pentru că ENTSO-E nu vrea să accepte sincronizarea sau unirea cu un sistem mare, cum ar fi în primul rând Ucraina, Republica Moldova fiind desigur că o mică parte, fără a fi siguri că aceste sisteme sunt autosuficiente și se pot echilibra, se pot gestiona, se pot administra singure și, dacă se creează un deranj, el nu se transferă, nu se proliferează și nu deranjează restul sistemului energetic european. Pentru aceasta a fost planificată testarea din 24-26 februarie și urma să mai fie făcută o testare în vară, probabil că în iulie-august, însă pe 24 februarie a fost declanșat războiul, atacul militar din partea Federației Ruse asupra Ucrainei, iar pe 26 februarie Ucraina a refuzat să se reconecteze înapoi la sistemul IPS/UPS.”
Europa Liberă: Împreună cu Republica Moldova, ambele state au luat aceeași decizie?
Victor Parlicov: „Da, desigur.”
Europa Liberă: Dar, cel mai probabil, acestea sunt niște eforturi enorme din partea Occidentului, pentru că sistemele energetice ucrainene sunt în funcție în mijlocul unui război teribil?
Noi nu putem funcționa ca sistem energetic închis
Victor Parlicov: „Absolut. Deci să fim realiști. Sistemul energetic din Republica Moldova este practic o mică parte din sistemul energetic comun al Ucrainei cu Republica Moldova. Mai mult ca atât, noi nu putem funcționa ca sistem energetic închis, pentru că capacitatea noastră de interconexiune cu Ucraina este cu mult mai mare decât maximumul de consum, vârful de consum al nostru. Sistemul energetic al Republicii Moldova este unul extrem de deschis. Deci, sarcina principală, greutatea, povara principală pentru această sincronizare a dus-o partea ucraineană, în special în condiții de război. Și pe 26 februarie, atunci când ucrainenii s-au refuzat de reconectarea la sistemul IPS/UPS, de fapt, ce a avut loc? De fapt am lucrat câteva săptămâni de zile doar în sistem închis, Ucraina și Republica Moldova, iar în acest timp s-au făcut eforturi enorme, cu o viteză nemaivăzută. Pentru comparație vreau să vă spun că sincronizarea sistemelor României, inclusiv al Turciei cu sistemul ENTSO-E a durat zeci de ani, mai mult de zece ani. În cazul Turciei, dacă nu greșesc, au fost vreo 15 ani.”
Europa Liberă: Această invazie rusă în Ucraina a ajutat ca acest lucru să se întâmple mai ușor pentru aceste două state – Ucraina și Republica Moldova?
Victor Parlicov: „Sigur că a fost și o decizie, o componentă politică la mijloc, pentru că în mod normal nu s-ar fi permis sincronizarea acestor sisteme până a se face testarea în regim de vară, însă acum a fost și o decizie politică, dar și la nivel tehnic s-a făcut foarte mult lucru, în special pe partea ucraineană, dar și pe partea Republicii Moldova pentru a face posibilă această sincronizare.”
Europa Liberă: Dle Parlicov, dar e lucru știut, Republica Moldova se asigură aproape sută la sută cu energie electrică de la centrala de la Cuciurgan. Iată, acest pas istoric, așa cum e numită această decizie din partea Occidentului, ce schimbă în ecuația întregii țări?
Victor Parlicov: „În primul rând, schimbă faptul că Republica Moldova este cu mult mai puțin vulnerabilă și șantajabilă pe infrastructura de transport din partea stângă a Nistrului. Până acum cea mai mare problemă sau cea mai mare dependență a noastră cu energia electrică era nu atât pe partea de generare a energiei electrice de la centrala din Dnestrovsc, cât era problema stabilității curentului în restul sistemului, pentru că noi eram la capătul sistemului cum ar veni și problema era că, în lipsa acestei sincronizări, noi depindeam doar de cele șapte linii de tensiune înaltă prin care suntem uniți cu Ucraina, șase dintre care traversau sub o formă sau alta teritoriul din stânga Nistrului, care, dacă ar fi fost deconectate, ar fi creat un deranj major și ar fi pus sub risc securitatea alimentării Republicii Moldova cu energie electrică. De astăzi, practic, noi putem funcționa în așa fel că energia electrică poate veni în Republica Moldova și pe linia de 400 kV Vulcănești-Isaccea, și pe liniile de 110 kV cu România, și pe toate celelalte linii pe care le avem cu Ucraina. Respectiv, atât stabilitatea curentului, cât și uniformitatea alimentării Republicii Moldova cu energie electrică în mod stabil este infinit mai bună acum decât a fost ieri.”
Europa Liberă: Alternativă este, dar probabil este și o diferență de tarif, nu?
Victor Parlicov: „Deocamdată, centrala electrică din regiunea transnistreană, din Dnestrovsc funcționează la fel ca și restul sistemului nostru în regim sincron cu tot ce se întâmplă atât în Ucraina, cât și în Uniunea Europeană. Deja urmează să fie clarificate lucrurile ce țin de integrarea acestei centrale într-o piață civilizată, pentru că nu va putea mult timp funcționa într-un regim în care practic această centrală nu este integrată într-o piață, adică are un avantaj competitiv. Știm că ei nu plătesc gazul la costul real față de ceilalți furnizori, dar din punct de vedere tehnic ei deja fac parte din sistemul european energetic.”
Europa Liberă: Și acum se poate spune că Republica Moldova are rezervă la o eventuală criză energetică?
Victor Parlicov: „Cel puțin din punct de vedere tehnic, sunt absolut sigur că energie electrică în Republica Moldova deja va fi, chiar și dacă cei din regiunea transnistreană sau cei din Federația Rusă vor da comandă ca o parte din linii sau toate liniile celea care traversează regiunea transnistreană să fie scoase din funcțiune. Deci, noi oricum vom avea energie electrică în regim stabil atâta timp cât funcționează normal sistemul energetic din Ucraina.”
Europa Liberă: Dar credeți că acest lucru îi va face mai cooperanți pe cei de la centrala din stânga Nistrului, ca să fie mai flexibili atunci când se negociază, de exemplu, un nou acord sau prelungirea vechiului acord?
Victor Parlicov: „Sunt sigur că da, pentru că vulnerabilitatea noastră ținea nu atât de însăși centrală, cât de faptul că pe teritoriul acestei centrale este un nod de transport al energiei, patru din cele șapte linii de tensiune înaltă despre care vorbeam traversează sau sunt legate în nodul acesta energetic de pe teritoriul centralei. Și dacă acolo erau deconectate cele două linii care vin de la centrală la Chișinău, noi real puteam rămâne fără energie electrică.”
Europa Liberă: În ultimul timp, foarte mulți parteneri ai Republicii Moldova vorbesc despre securitatea energetică a țării. Ne referim și la secretarul de stat american care a efectuat o vizită la Chișinău, și la președintele României Klaus Iohannis, și la alți demnitari din cadrul Uniunii Europene, toți spuneau că Republica Moldova va avea o susținere masivă pentru a-și diversifica sursele energetice, pentru a nu depinde doar de Federația Rusă, când e vorba de importul acestor resurse energetice, dar toți acești demnitari care au vizitat Republica Moldova au vorbit despre investiții enorme care trebuie făcute în acest sector energetic.
Victor Parlicov: „Este adevărat, investițiile vor fi enorme și ele urmează a fi făcute. Linia Vulcănești-Chișinău oricum trebuie construită, pentru că chiar și din România prin această linie energia electrică care vine nu poate fi adusă direct la Chișinău, unde-i principalul centru de consum, fizic linia aceasta merge tot pe teritoriul Centralei Termoelectrice Moldovenești și de acolo vine la Chișinău pe liniile de 330 kV, dar oricum stabilitatea livrării energiei electrice deja este mult mai bună în Republica Moldova, întrucât sunt activate liniile pe tot perimetrul, nu doar din partea de est, dar și din partea de vest. Respectiv, linia Vulcănești-Chișinău care a fost pornită urmează a fi finalizată, trebuie făcută, ea va îmbunătăți și mai mult situația, dar deja riscul ca noi să rămânem fără energie electrică este practic eliminat.”
Europa Liberă: Eu am reținut atunci de la dl Blinken aflându-se la Chișinău, când a spus că SUA vor oferi 18 milioane de dolari pentru sectorul energetic. Asta a fost suma?
Victor Parlicov: „Eu cred că, în primul rând, partenerii de dezvoltare, inclusiv Banca Mondială, BERD-ul, BEI-ul, Uniunea Europeană au oferit deja sprijin în valoare de câteva sute de milioane de euro pentru tot ce ține de energetica din Republica Moldova, inclusiv pentru construcția acestei linii, inclusiv sunt bani bugetați pentru acea stație back-to-back, de care acum nu mai este nevoie la Vulcănești și banii aceștia ar trebui redirecționați spre altă infrastructură necesară, spre exemplu, o interconexiune gen Bălți-Suceava sau linia Vulcănești-Arțiz prin Ucraina, care ar stabiliza și mai bine situația alimentării cu energie electrică a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Ce ziceți, tarifele vor mai crește pentru consumul de energie electrică?
Victor Parlicov: „Însăși sincronizarea nu are efecte sau nu dă efect imediat asupra tarifelor. Desigur că odată ce Centrala Termoelectrică Moldovenească va trebui să se integreze cumva într-o piață energetică civilizată și dacă ei încep să achite gazul la prețurile corecte, sigur că avantajul de preț pe care l-am avut noi până acum, un preț relativ jos pentru energia electrică, în special în această perioadă din partea acestei centrale, va fi epuizat și ar putea crește prețurile pentru energia electrică, însă din punctul de vedere al șocului tarifar, ele ar fi cu mult mai mici decât în cazul gazelor și, mai mult ca atât, beneficiile de securitate ar depăși multiplu aceste eventuale creșteri de preț.”
Europa Liberă: Ultima informație pe care o reținusem e că ANRE va cere cu 70 bani/kWh ridicarea tarifului pentru energia electrică folosită de la Cuciurgan.
Victor Parlicov: „Asta avea să se întâmple chiar și la prețurile actuale de achiziție a energiei electrice din regiunea transnistreană, pentru că au fost majorate tarifele la energia electrică livrată de Termoelectrica și de CET-Nord, iar tarifele la energia electrică a consumatorilor finali nu au fost revizuite. În asemenea condiții, s-au acumulat niște devieri, companiile de furnizare a energiei electrice Nord au acumulat pierderi care vor trebui compensate din tarifele următoare și acesta este principalul motiv pentru care vor crește prețurile la energia electrică. Totodată, nu uitați că și prețul gazelor a săltat practic de patru ori, dar prețul la energia electrică deocamdată a rămas intact. Acest lucru nu-i posibil în situația în care peste 90 la sută din toată energia electrică produsă în Republica Moldova are la bază gazele.”
Europa Liberă: Dar acest tarif la curentul electric va contribui la majorarea în lanț a prețurilor și la alte mărfuri?
Victor Parlicov: „Cu certitudine va avea un impas, dar asupra indicelui prețului de consum, să spunem așa, a prețului mediu pe economie energia electrică nu are un impact atât de major cum are, bunăoară, același gaz.”
