«Putin a reinventat Occidentul»!… aceasta e formula primei pagini a cotidianului stângii intelectuale pariziene, Libération, care analizează în această dimineață felul în care invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la strângerea rândurilor și a solidarității între țările membre în UE și NATO, altfel zis, a produs efectul contrar a ceea ce ar fi dorit, de fapt, Putin atunci când a declanșat ofensiva, în urmă cu exact o lună.
Desigur, reaua pregătire militară și strategică a Moscovei nu este neapărat un semn bun, iar Le Monde scrie despre „pericolul împotmolirii Rusiei”, sub titlul, deja revelator, «De la ofensiva ratată - la măcel».
La fel, tot Le Monde explică cum regimul de la Minsk al lui Aleksandr Lukașenko rezistă în fața presiunilor Rusiei, care ar dori să atragă această țară vasală în conflict.
NATO și UE vor decide la Bruxelles
La Bruxelles, astăzi, au loc trei mari summituri, întâlniri la vârf: NATO, UE, dar și G7, reuniunea celor șapte țări industrializate, marile economii ale planetei, totul cu participarea personală a lui Joe Biden, care a sosit ieri seară în capitala Belgiei (și a Europei). Un soi de «Grand Format», cum o rezumă în această dimineață cotidianul din Bruxelles Le Soir.
Aceasta din urmă, reuniunea G7, este, poate, reuniunea cea mai simbolică și dureroasă pentru Rusia, deoarece vreme de câțiva ani Rusia chiar a fost membră de facto a acestui club restrâns căruia i s-a spus atunci în mod complezent grupul «G8», până când, în 2014, după ocuparea Crimeii, țara lui Putin a fost exclusă, pierzându-și brusc rangul.
Crime de război
Cum o scrie Washington Post, forțele armate ruse au comis în mod limpede crime de război în Ucraina, la propriu și dincolo de orice retorică sau polemică. Este ceea ce a repetat-o secretarul de stat Antony Blinken, în momentul în care Joe Biden a sosit la Bruxelles pentru a participa la summiturile de astăzi ale NATO, UE și G7.
Uniunea Europeană trebuie să-și aprobe aprobe astăzi ceea ce a fost numit „busola strategică”, care va fi anunțată imediat după un summit extraordinar al Alianței Nord Atlantice și care va consta, cel mai probabil într-o nouă coordonare a UE cu NATO.
Vizita lui Joe Biden la Bruxelles este astfel o dublă ocazie de a arăta „unitatea” aliaților americani și europeni împotriva Rusiei lui Vladimir Putin, totul completat cu un summit G7, al celor șapte economii cele mai prospere ale planetei, punând accentul pe coeziunea blocului occidental, după o lună de război în Ucraina.
«Busola strategică»
În spatele acestei «busole strategice» europene se plasează în primul rând Franța lui Emmanuel Macron, aflată în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale de luna viitoare, Franța deținând în același timp președinția rotativă a UE.
Cum o scrie pe larg presa franceză, sosirea lui Joe Biden la Bruxelles oferă o nouă oportunitate de a repara relația specială transatlantică SUA-UE pusă în pericol în timpul mandatului lui Donald Trump. Trump nu și-a ascuns disprețul față de Europa și a pus sub semnul întrebării rolul NATO și clauza de ajutor militar reciproc a Alianței, adevărata temelie a Tratatului Atlanticului de Nord care garantează apărarea teritoriului european. În mandatul său, Trump a mai exercitat și presiuni constante – și adesea insultătoare – asupra statelor membre în NATO pentru a elibera Statele Unite de o parte din „povara” militară și financiară în Europa. (Rezultatul fiind totuși că acum majoritatea capitalelor europene, începând cu Berlin, au început să investească mult mai mult în armata lor națională.)
Putin a reinventat Occidentul
Cea mai surprinzătoare rămâne însă formula folosită de Libération în prima pagină: «Putin a reinventat Occidentul»!… Ideea este că invadând Ucraina, Putin a subestimat și a remobilizat întreaga lume democratică împotriva lui.
Dacă ar fi o lecție de învățat din cele două crize majore prin care trecem, cea sanitară a pandemiei și cea geopolitică cu războiul din Ucraina, aceea este că acum ne regăsim cu toții interconectați, la rău și la bine, și că a devenit imposibil să ne retragem acasă și să închidem ochii la ceea ce se întâmplă în altă parte a lumii.
Asta se vede și din felul în care războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei modifică întreaga configurație geopolitică mondială. Este una din erorile majore comise de Putin: el nu a anticipat nici vigoarea rezistenței ucrainene, nici uriașa mișcare de solidaritate pe care agresiunea lui a declanșat-o în lume. Convins că va putea în două zile să înhațe Kievul și să decidă cine conduce acolo, așa cum o face la Minsk, în dictatura bielorusă, Putin a pierdut toate atuurile geopolitice pe care le avea și a devenit un lider-paria.
Scrie Libération: Putin își imagina că va zdrobi coeziunea Uniunii Europene, dependentă de exporturile sale de gaze, vitale pentru anumiți membri ai UE. Dar el nu doar că el nu a reușit asta, dar a și accelerat o evoluție îngrijorătoare pentru Rusia, cum este proiectul de autonomie energetică strategică europeană, proiect multă vreme înghețat și care capătă acum contur în cooperare cu NATO.
Putin a stârnit și în Germania dorința de a nu ajunge niciodată în situația Ucrainei. Ba chiar a făcut ca Japonia, aflată la mii de kilometri, să se declare cu totul de partea Kievului. Sigur, rolul Chinei nu este nici acum clar, dar simplul fapt că Pekinul tergiversează, după ce Xi și Putin căzuseră de acord asupra unei alianțe anti-occidentale, este un semn rău pentru Rusia.
Cât despre Statele Unite, care se retrăseseră într-un început de nou izolaționism, ele au înțeles că soarta lor e strâns legată de aceea a Europei. Acesta este mesajul pe care Joe Biden îl transmite joii la Bruxelles. Străin de toate valorile democratice, de tot ceea ce înseamnă libertate și solidaritate, Putin chiar a reinventat Occidentul!
