Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Manifestări organizate de opoziția de la Chişinău de 9 mai. Prim-ministra Natalia Gavrilița vorbește despre felul în care este afectată Republica Moldova de războiul din Ucraina. Iar cu analistul politic de la București, Armand Goșu, am discutat despre perspectivele Republicii Moldova în actualul context geopolitic, despre riscurile de securitate și lecțiile de învățat pentru viitor.
***
Pentru început, trecem în revistă câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute:
Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a făcut un apel la pace, libertate și democrație pe 8 mai, zi în care cea mai mare parte a Europei sărbătorește Ziua Victoriei, marcând aniversarea înfrângerii Germaniei naziste în cel de Al Doilea Război Mondial, relatează BBC.
Tot duminică, 8 mai, președintele Volodimir Zelenski a rostit un emoționant discurs de Ziua Victoriei, care în Ucraina se celebrează drept Ziua Comemorării și Reconcilierii, în care a spus că „răul a revenit” în Ucraina și că Rusia nu va scăpa de răspundere.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că președintele rus Vladimir Putin încearcă să „răsucească” istoria la comemorarea terminării războiului doi mondial „pentru a justifica războiul său neprovocat și brutal împotriva Ucrainei”, relatează DPA. „În timp ce războiul se dezlănțuie în Europa, trebuie să ne sporim capacitatea de a rezista în fața acelora care încearcă acum să manipuleze memoria istorică pentru a-și promova propriile ambiții”, a spus Blinken într-o declarație prilejuită de a 77-a aniversare a victoriei contra naziștilor.
Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, se află la Chişinău în zilele de 9 și 10 mai, pentru convorbiri cu președinta Maia Sandu și alți oficiali.
Președinta Maia Sandu a confirmat că în noaptea dinspre vineri spre sâmbătă au avut loc două explozii în regiunea transnistreană, în raionul Rîbnița, în zona aerodromului militar de lângă satul Vărăncău. Exploziile au fost cauzate de o drona și au vizat pista nefuncțională a aerodromului”, a declarat Maia Sandu. Nici la Chișinău nici la Tiraspol nu s-a precizat dacă există informații despre cine s-ar putea afla în spatele acestor atacuri.
Președintele român Klaus Iohannis i-a transmis președintei Republicii Moldova Maia Sandu, vineri în cadrul unei discuții telefonice, „susținerea deplină” a României pentru „apelul la calm şi responsabilitate” făcut de ea în urma incidentelor din ultimele săptămâni din „regiunea separatistă Transnistria”.
Iar Comisarul European pentru Vecinătate, Olivér Várhelyi, a declarat că Bruxellesul monitorizează cu atenție situaţia din estul Republicii Moldova. Aflat miercuri la Chișinău, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că Uniunea Europeană va oferi forțelor armate moldovene echipament militar și sprijin pentru combaterea atacurilor cibernetice și a dezinformării, în timp ce va face tot posibilul pentru a evita tensionarea situației în regiunea transnistreană. Este vorba de sprijin logistic, nu de arme letale, a precizat ulterior Ministerul de Externe de la Chișinău.
Liderul separatist de la Tiraspol spune că nu există „niciun fel de mobilizare în Transnistria”. În acest fel, Vadim Krasnoselski a reacționat la declarațiile Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, care a declarat că trupele din regiunea transnistreană sunt în pregătire de luptă, relatează TV8. „Trupele din Transnistria sunt în plină pregătire pentru luptă, situația rămâne tensionată”, avertiza, în dimineața zilei de duminică, 8 mai, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Iar liderul de la Tiraspol a reacționat imediat, printr-un mesaj pe Telegram: „Nu are loc niciun fel de mobilizare în Transnistria. După comiterea atacurilor a fost decretat nivel „roșu” de pericol terorist cu implementarea măsurilor corespunzătoare de prevenție și protecție a populației. Organele de drept au fost trecute în regim alert de activitate. Nu sunt niciun fel de schimbări”, a scris Vadim Krasnoselski, repetând că regiunea transnistreană „nu reprezintă o amenințare pentru vecini, respectă neutralitatea și vrea rezolvarea problemelor la masa de negocieri”.
Parlamentul European a dezbătut și adoptat joi, 5 mai, rezoluția privind Republica Moldova, text care sprijină deplin cererea de aderare la UE înaintată de Chișinău. „Noi, Parlamentul European, cerem acordarea Republicii Moldova a statutului de țară candidată la intrarea în Uniunea Europeană”, se arată în rezoluție. „Mesajul pe care trebuie să-l dăm cetățenilor Republica Moldova e că ei sunt cetățeni ai Europei unite”, a spus Dragoș Tudorache, raportorul pentru Republica Moldova în Parlamentul European.
Prima doamnă a Statelor Unite Jill Biden a făcut o vizită neanunțată în vestul Ucrainei, unde s-a întâlnit cu Olena Zelenska, soția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, la o școală din orașul Ujgorod transformată în centru de găzduire temporară pentru migranți ucraineni. Vizita doamnei Biden are loc pe 8 mai, care este și Ziua Europei, dar și Ziua Mamei. „Am vrut să vin de Ziua Mamei, m-am gândit că e important să le arătăm ucrainenilor că acest război brutal trebuie să se oprească, și că poporul Statelor Unite e alături de poporul Ucrainei”, i-a spus Jill Biden Olenei Zelenska. Vizita inopinată în Ucraina a soției președintelui american a avut loc după ce Jill Biden a vizitat Slovacia și înainte de asta România, unde s-a întâlnit cu refugiați ucraineni găzduiți în cele două țări.
***
Șefa guvernului Natalia Gavrilița spune că autoritățile de la Chişinău au permis acțiuni publice pentru celebrarea zilei Victoriei, chiar dacă starea de urgență, în vigoare în acest moment, ar fi permis interzicerea acestora, dar că utilizarea semnelor războiului purtat de Rusia în Ucraina – a panglicii negru-oranj și a literelor Z și V – va fi sancționată. „Noi nu avem nevoie de această panglică, care la moment este o panglică a războiului, pentru ca să celebrăm pacea”, a declarat Natalia Gavrilița într-un interviu acordat Valentinei Ursu.
Natalia Gavrilița: „Ceea ce este important ca toți cetățenii să înțeleagă este că acest simbol, această panglică este utilizată acum într-un război activ între Rusia și Ucraina. În Ucraina este o adevărată tragedie și catastrofă, mor civili, mor femei, mor copii și cei care au intrat în Ucraina folosesc această panglică.”
Europa Liberă: Rusia?
Noi nu avem nevoie de această panglică, care la moment este o panglică a războiului, pentru ca să celebrăm pacea...
Natalia Gavrilița: „Rusia, exact. Și iată, eu mă gândesc cum celebram 9 mai cu familia, când era în viață bunelul care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, nu era nici urmă de această panglică și, oricum, noi celebram că a rămas în viață, celebram că este pace, ne rugam pentru pace de fiecare dată. Deci, noi nu avem nevoie de această panglică, care la moment este o panglică a războiului, pentru ca să celebrăm pacea. Și eu cred că foarte mulți cetățeni își dau seama despre acest lucru, nu este vorba despre etnie, naționalitate, uitați-vă că țări din Asia Centrală, cum ar fi Kîrgîzstanul, Kazahstanul au interzis panglica și chiar au interzis parada sau manifestațiile de 9 mai doar pentru că nu este momentul potrivit. Deci nu dansezi la înmormântarea vecinului, este o chestie de bun-simț să celebrăm altfel, să celebrăm prin simbolurile păcii și nu prin simbolurile războiului. Și este foarte important ca fiecare cetățean să înțeleagă acest lucru, noi suntem într-o situație de urgență, avem dreptul să oprim manifestațiile publice, nu le oprim, noi nu oprim celebrarea zilei de 9 mai ca o zi în care s-a instaurat pacea.
Sancțiunea pentru utilizarea acestei panglici este amenda sau lucrul în folosul comunității. Noi trăim într-o lume modernă, avem înregistrări video, avem capacitatea de a sancționa nu neapărat acolo pe loc, pentru că, evident, dacă este o aglomerare de oameni n-o să-i sancționezi pe toți odată și n-o să provoci mulțimea, dar sunt posibilități de a-i sancționa altfel.”
Europa Liberă: Dar riscul de a fi implicată și Republica Moldova în acest război persistă?
Natalia Gavrilița: „Evident că avem îngrijorări și există riscuri, pentru că avem regiunea transnistreană, care este o regiune separatistă, un teritoriu pe care nu-l controlează autoritățile centrale și unde avem o armată străină, armata Rusiei, deci una din țările implicate în război și evident că aceasta creează anumite riscuri și din perspectiva Ucrainei, și din perspectiva malului drept, însă vreau să asigur cetățenii că la momentul actual analiza noastră nu arată riscuri iminente de extindere a războiului pe teritoriul Republicii Moldova, fie pe malul drept, fie pe malul stâng. Și vreau să facem un exercițiu și să ne gândim ce ar însemna în plan global extinderea acțiunilor militare sau a războiului pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă este teritoriu necontrolat. Aceasta ar însemna că în război este implicată o țară neutră, care niciodată nu și-a dorit și nu a făcut eforturi pentru aderarea la NATO. Și gândiți-vă la opinia publică europeană, ce s-ar întâmpla, care ar fi reacțiile, noi avem și un număr mare de cetățeni cu dublă cetățenie și au cetățenia României, un stat membru UE, un stat membru NATO, deci toată lumea ne ajută să urmărim cu atenție această situație. Noi, guvernul, întreprindem toate eforturile diplomatice pentru ca situația să rămână calmă și să nu permitem escaladarea acțiunilor militare pe teritoriul Republicii Moldova.”
Întreprindem toate eforturile diplomatice pentru ca situația să rămână calmă și să nu permitem escaladarea acțiunilor militare pe teritoriul Republicii Moldova...
Europa Liberă: Dvs. evident că chemați populația la liniște, dar oricum mereu anunțați că autoritățile sunt pregătite pentru orice scenariu, iată să luăm și scenariile bune, dar și scenariile proaste pentru Republica Moldova. În caz că, Doamne ferește, se extinde acest conflict armat rus înspre estul Ucrainei și cuprinde și Republica Moldova, cum se apără Republica Moldova?
Natalia Gavrilița: „Eu nu vreau să discut scenarii ipotetice, pentru că imediat aceste scenarii, cele mai proaste scenarii sunt cele care sunt prezentate la știri, care prind la oameni, deoarece creează această stare de neliniște, de aceea eu vreau să asigur cetățenii că atunci când riscurile se vor schimba, atunci când analiza riscurilor va arăta altceva decât arată acum, noi vom comunica despre acest lucru. Evident că aceste acțiuni care au avut loc în regiunea transnistreană, aceste incidente ne preocupă, ne îngrijorează, dar aceste incidente separate sunt niște încercări de a tensiona situația, dar nu indică faptul că va fi atrasă Republica Moldova în război. Avem riscul de acțiuni hibride sau încercări de a destabiliza situația, de a crea tensiuni interne, de a încerca a rupe această coeziune socială și anume de aceea este foarte important ca oamenii să rămână calmi, să se informeze din surse sigure și să aplice gândirea critică.”
Europa Liberă: Cât de modernizată este astăzi Armata Națională ca să țină piept, eventual, unei virtuale provocări?
Natalia Gavrilița: „Răspunsul este la suprafață, dna Ursu, și cred că fiecare cetățean îl cunoaște: nu s-a investit în capacitățile Armatei Naționale, cum nu s-a investit în infrastructură, cum nu s-a investit în programe pentru oameni, în antreprenori. Atunci când statul nu lucrează pentru oameni, nu lucrează pentru interesul public, dar lucrează pentru niște grupuri corupte sau niște grupuri oligarhice, atunci are de suferit fiecare sector. Evident că noi nu putem compensa ceea ce nu s-a construit timp de 30 de ani în doar câteva luni, dar putem îmbunătăți, de exemplu, capacitatea noastră de comunicare, să avem anumite protocoale îmbunătățite de acțiune în caz de anumite riscuri și iată cu aceste lucruri s-a ocupat guvernul, de fapt de la începutul mandatului, dar mai ales după declanșarea războiului în Ucraina.”
Europa Liberă: Dialogul dintre Chișinău și Tiraspol astăzi aduce pace în regiune?
Natalia Gavrilița: „Dialogul întotdeauna contribuie la pace. Vom discuta cu toate părțile, cu toate țările atunci când este vorba despre promovarea interesului cetățeanului Republicii Moldova și evident că orice dialog ajută la dezamorsarea unor anumite tensiuni și contribuie la pace și stabilitate dacă există și bună intenție din partea celuilalt participant la dialog.”
Dialogul întotdeauna contribuie la pace...
Europa Liberă: Dar riscul implicării Republicii Moldova într-un eventual război, se pliază viziunile celor de la Chișinău cu viziunile celor de la Tiraspol pe acest subiect?
Natalia Gavrilița: „Eu sunt convinsă că pe malul drept, pe malul stâng, în fiecare raion din Unitatea Autonomă Găgăuză, eu sunt absolut sigură că oamenii își doresc pace și stabilitate, chiar dacă acum nu funcționează formatul 5+2, pentru că Rusia și Ucraina, care sunt două țări participante la acest format cu statut de mediatori, se află în război. Deci este clar că acest format la moment nu poate funcționa, însă avem grupurile de lucru care sunt funcționale, avem dialog prin intermediul Biroului de Reintegrare și vicepremierului pentru reintegrare Oleg Serebrian, am avut acum negocierile pe furnizarea energiei electrice și pe alte subiecte de actualitate. Evident că facem și un schimb de opinii referitor la securitatea din regiune. La moment, interesul tuturor este să asigurăm pacea și stabilitate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Faptul că mai mulți cetățeni din stânga Nistrului acum vor să obțină cetățenia Republicii Moldova ar însemna o apropiere a celor două maluri ale Nistrului?
Natalia Gavrilița: „Cred că sunt multe persoane care acum doar vor să-și ia documentul oficial, pentru că înainte nu s-au gândit că au nevoie de el, dar acum se gândesc și în caz că trebuie să folosească acest document este mai bine să-l aibă.”
***
Analistul politic de la București, Armand Goșu, a lansat săptămâna trecută la Chişinău a doua ediție a cărții sale „Rusia – o ecuație complicată”, actualizată după începutul războiului din Ucraina.
Am stat de vorbă cu Armand Goșu despre perspectivele Republicii Moldova în actualul context geopolitic, despre riscurile și lecțiile de învățat pentru viitor. Am început discuția întrebându-l pe analistul de la București care sunt diferențele de percepție asupra Rusiei pe care le sesizează la Chişinău, de pe o parte, și în România, pe de altă parte – arii care din punct de vedere geografic sunt la distanță de doar câteva zeci de kilometri.
Armand Goșu: „Această diferență este dată de faptul că România, printr-o șansă istorică, a devenit parte a clubului euroatlantic. Este membru deplin al NATO, iar de vreo 16 ani este și membră a Uniunii Europene. Iar între timp au crescut noi generații de copii care s-au născut într-o Românie membră a clubului occidental și pentru care Rusia este undeva departe.
Spre deosebire de dumneavoastră aici, unde Rusia este foarte aproape – Rusia e pe stradă, e peste tot, limba rusă, informațiile din surse rusești sunt destul de prezente.
Or, diferența este notabilă, în condițiile în care presa rusă nu mai e demult presă, ci a devenit instrument de propagandă a Kremlinului, făcută într-un mod destul de violent, agresiv, de neimaginat și de neînțeles într-un spațiu informațional cum e România.”
Aici, la Chişinău, sunteți prea aproape de linia frontului…
Europa Liberă: NATO și UE sunt o prezență de mulți ani în România. Pe de altă parte, la Chişinău vorbim despre faptul că nu avem nicio protecție…
Armand Goșu: „Aici sunteți prea aproape de linia frontului. Presa internațională titrează chiar pe primele pagini că Republica Moldova este amenințată. Oricine ar fi îngrijorat, nu doar moldovenii, oricine s-ar afla în apropierea unui teatru de operațiuni militare. Asta nu înseamnă că mâine se va întâmpla ceva dramatic. Dar nimeni nu exclude posibilitatea unui scenariu dramatic în Moldova.”
Europa Liberă: Deci, NATO și UE sunt un scut în cazul României și nu sunt în cazul Republicii Moldova. Neutralitatea ne poate proteja?
Armand Goșu: „Neutralitatea este un lux - țări foarte puternice își permit să fie neutre.”
Europa Liberă: Mai nou, nici ele…
Armand Goșu: „Mai nou, nici ele, da. Uitați-vă la Suedia, care din 1814, de mai bine de 200 de ani, a fost stat neutru și astăzi se pregătește să ia decizia de a adera la NATO. Finlanda, și ea stat neutru de după Cel de al Doilea Război Mondial, se pregătește de asemenea să adere la NATO. Pentru că astăzi, în felul în care se poartă războiul, este foarte scump să te poți apăra. Țări de dimensiunile Suediei și Finlandei, chiar dacă sunt foarte bogate, ar trebui să consume procente importante din PIB-ul lor pentru apărare.
Până una-alta, ajutată și de geografie, și de relief, și de distanța foarte mare față de Rusia, Elveția încă rezistă pe acest front al neutralității.
Ceea ce, evident, nu e cazul Moldovei.”
Neutralitatea este un lux - țări foarte puternice își permit să fie neutre…
Europa Liberă: Pe ce poate miza Republica Moldova în cazul în care are o problemă de securitate de orice fel?
Armand Goșu: „Păi, poate miza pe propria armată, care nu e foarte bine înarmată, dar totuși sunt câteva mii de militari. Nu știu ce dotare are, nu știu cât sunt de bine pregătiți. Dar știu că au participat la diverse exerciții comune. Știu că au fost prezenți în diverse zone de conflict, Deci, nu cred că e o armată total ineficientă. Și Uniunea Europeană s-a oferit să ajute armata Moldovei. Deci, va fi o cursă contra cronometru pentru a crește capacitatea acesteia de luptă.
Dar mie mult mai important mi se pare – lăsând partea cu armata de-o parte, pentru că nu poți să faci minuni peste noapte – dar eu contez pe faptul că populația din Republica Moldova, că reziliența societății moldovenești este suficient de bună și că nimeni nu dorește să trăiască într-o dictatură, într-un regim în care poți să faci pușcărie pentru niște like-uri pe rețelele de socializare, sau pentru niște postări poți să faci 15 ani de închisoare. Știu că moldovenii sunt iubitori de libertate și nu se văd nici ei trăind în regimuri dictatoriale.”
Europa Liberă: Dle Goșu, de la Kiev au venit deja declarații – sperăm să nu avem ocazia să ne convingem dacă sunt adevărate sau nu – că în cazul în care în Republica Moldova se întâmplă ceva, Ucraina poate acorda un anumit sprijin, înțeleg că se are în vedere inclusiv de ordin militar. O întrebare care este la suprafață, chiar dacă nu se pune: România are peste un milion de cetățeni în Republica Moldova. România este membră NATO. Și multă lume la Chişinău se întreabă: „Dar România chiar nu are un cuvânt de spus în toată această poveste?” Cum rămâne cu acești peste un milion de cetățeni?
Dacă R.Moldova va fi în pericol, autoritățile române vor deschide granițele pentru refugiații din R.Moldova…
Armand Goșu: „Este foarte grea întrebarea Dvs. În primul rând, nu am contacte în zona executivului de la București ca să știu ce se întâmplă. În al doilea rând, miniștrii de la București și președintele comunică foarte zgârcit pe tema aceasta. Mi-e greu să înțeleg cum gândesc, cum văd ei lucrurile. Cuvântul de ordine acum este mai degrabă să nu fie „văzuți pe radar”, să nu supere Rusia. Deci, e o liniște suspectă, e o lipsă de profesionalism sau o frică teribilă de Rusia.
În același timp, putem spune cu siguranță că în cazul în care Republica Moldova va fi în pericol, autoritățile române vor deschide granițele pentru refugiații din Republica Moldova, inclusiv pentru ucrainenii care sunt în Republica Moldova și care cu siguranță vor fi țintele rușilor.
În altă ordine de idei, eu nu cred într-un scenariu din acesta dramatic în care să ai trupe rusești la Chişinău. În primul rând, pentru că din punct de vedere tactic nu există un interes special, nu este un obiectiv al Rusiei să ocupe Moldova. Rusia are treabă cu „russkii mir”, cu o zonă cu o populație masiv vorbitoare de limbă rusă, cu o populație slavă. Moldova, deși are numeroase minorități aici care sunt rusofone, totuși nu face parte din „russkii mir”.
Interesul pentru Moldova cred că este dat de faptul că este într-o poziție strategică importantă în perspectiva unui probabil – nu știm când, nu știm dacă – asediu al Odesei. Odesa este o zonă importantă pentru Rusia, Rusia dorește să o ocupe, iar interesul maxim acum este să blocheze accesul, legătura între Occident și regiunea Odesa.
Eu nu cred că Moldova s-ar implica în transfer de arme, Moldova s-a implicat doar în chestiuni umanitare și care țin de refugiați. Or, din acest punct de vedere, nu înțeleg de ce Rusia ar trebui să consume trupe și energie ca să vină să ocupe Republica Moldova. Și nu văd ce trupe rusești ar putea să ocupe Republica Moldova. Doar dacă rușii se teleportează – ceea ce, slavă domnului, deocamdată nu e cazul…
Da, sigur, Rusia își dorește o Moldovă vasală, își dorește o Moldovă controlată integral, dar mă îndoiesc că Rusia în momentul acesta are vreun interes tactic legat de Republica Moldova, altul decât să prindă Odesa în clește.”
Nu văd ce trupe rusești ar putea să ocupe Republica Moldova. Doar dacă rușii se teleportează…
Europa Liberă: Dle Goșu, ani de zile, când discutam despre Transnistria, toate analizele spuneau că aceasta reprezintă un pericol – un pericol pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova. Odată cu acest război am avut surpriza să constat că la Tiraspol de fapt există o anumită respingere a acestui război și a ideii unei agresiuni despre care la Chişinău existau serioase temeri că ar putea veni dinspre regiunea transnistreană. Dvs. cum percepeți această situație? Unde este interesul major al regiunii și care este perspectiva pentru Transnistria?
Armand Goșu: „Eu nu sunt surprins că Transnistria reacționează în felul acesta. Eu cred că s-a lucrat mult anume pentru ca Transnistria să reacționeze așa. Eu cred că interesele elitei politice și economice de la Tiraspol în acest moment sunt mai legate de Occident, de Ucraina, de România, de Germania, decât de Rusia. Mă refer la Sheriff, mă refer la Krasnoselski. Și Gușan, și Krasnoselski, și alți oligarhi transnistreni au cetățenie ucraineană, Gușan are și cetățenie germană, are proprietăți în Ucraina care e agresată de Rusia, are proprietăți în Germania. Businessurile toate se desfășoară spre Occident în momentul acesta. Nu uitați că cele mai multe operațiuni de import-export Transnistria le are cu Uniunea Europeană, iar dintre țările UE, România este de departe pe primul loc…
Deci, eu cred că s-a reușit prin acel Acord de Asociere cu Uniunea Europeană schimbarea percepției autorităților separatiste de la Tiraspol. Poate că asta a fost o politică germană – de a arunca momeli pentru liderii transnistreni, care le-au mușcat bine. Nu cred de pildă că Gușan are vreun interes să intre pe lista oligarhilor ruși care sunt sancționați de Uniunea Europeană.
Acum, problema e alta. Întrebarea fundamentală este – cât controlează FSB-ul instituțiile separatiste de la Tiraspol? Cât control există din partea FSB-ul asupra MGB-ul transnistrean? Cât controlează FSB-ul structurile administrative de acolo? Armata rusă din Transnistria, care este capacitatea ei de luptă în acest moment? Știm câți soldați sunt acolo, știm că ei nu mai pot veni prin Chişinău prin aeroport. Dar știm noi exact din cine este formată această armată? Cât de bine antrenați sunt? Ce armament au? Ce muniție mai au? Care e disponibilitatea lor de a lupta?
Interesele elitei de la Tiraspol sunt mai legate de Occident, de Ucraina, de România, de Germania, decât de Rusia…
Că trebuie să vrei să lupți. Uitați-vă la unități din Federaţia Rusă care refuză să plece pe front, sunt zeci și sute de cazuri de ofițeri din armata rusă care preferă să-și dea demisia din armată decât să fie trimiși de Putin să lupte în Donbas. Or, în cazul Transnistriei, nici populația, deși alimentată masiv de propagandă rusească, nu mi se pare doritoare să participe la această confruntare.
Și apoi, întreaga elită economică, politică de la Tiraspol, prin interesele ei, este mult mai legată de Occident sau de Ucraina, sau chiar de Republica Moldova, cu care are tot interesul să fie în relații bune, decât de Rusia, care este mult prea departe după 2014, iar Transnistria este izolată din cauza sancțiunilor de după anexarea Crimeii.
Deci, eu cred că mai degrabă se deschide o perspectivă pozitivă pentru reglementarea, găsirea unei soluții pentru conflictul transnistrean.”
Europa Liberă: Din ceea ce spuneți ar reieși că sunteți de acord cu abordarea prezentată de autoritățile de la Chişinău, care spun că ar exista în interiorul Transnistriei niște poluri de putere care s-ar contrapune, într-un fel sau altul?
Armand Goșu: „Da, eu nu văd elita transnistreană în momentul acesta omogenă. Este și greu să fie omogenă, pentru că Transnistria de fapt a fost creată ca apendice al Moldovei care să servească interesele Rusiei.
S-a întâmplat ceva fundamental în ultimul deceniu – acest Acord de Asociere cu UE a contribuit la schimbarea opticii elitei transnistrene, a oligarhilor din Transnistria. Noi am crezut că va fi un proces pe termen mai lung. Dar am avut sancțiunile împotriva Rusiei după anexarea Crimeii, iar războiul dintre Rusia și Ucraina, început în Donbas, a izolat Transnistria, contactul ei cu Rusia a fost mult mai greu, mult mai dificil. Și simultan a fost semnat la Bruxelles Acordul de Asociere. Acordul de Asociere în care țin minte că Moldova la început nu vroia să bage Transnistria și mai mult europenii au insistat să fie inclusă și Transnistria. Se pare că socoteala germană a fost corectă aici. Nu a fost corectă în legătură cu Rusia, dar uite că a fost corectă în legătură cu Transnistria. Și prin acel Acord de Asociere s-a reușit „domesticirea” elitei politice de la Tiraspol.”
Partea care se opune este formată din structuri controlate de FSB-ul rusesc, care ar vrea să împingă Transnistria în război activ…
Europa Liberă: Și atunci, care e partea care se opune?
Armand Goșu: „Partea care se opune eu cred că este formată din niște structuri controlate de FSB-ul rusesc, care controlează anumite paliere ale puterii, în primul rând, așa-numitul minister de interne de la Tiraspol. Și care ar vrea să împingă Transnistria în război activ. Lui Krasnoselski i s-a cerut mobilizarea transnistrenilor pentru război. A refuzat-o. El comunică totuși cu Chişinăul – nu știm detalii, nu le vom afla probabil prea curând. Dar e clar din comportamentul lor că nu vor să se lase instrumentalizați de Rusia, nu vor să pornească ei o acțiune militară, de izolare a regiunii Odesa. Nu vor să participe la planurile de luptă ale Rusiei.
De ce? Pentru că oligarhii lor sunt conectați la Occident. Pentru că exportul Transnistriei este către vest, nu către Federaţia Rusă; pentru că principalul oligarh Gușan are cetățenie germană, stă în Germania; pentru că și el, și Krasnoselski, au cetățenie ucraineană, au proprietăți în Ucraina, au o grămadă de interese personale, economice, legate de familie și care sunt legate de Ucraina. Or, Rusia nu mai are ce să le ofere. Ei nu sunt sinucigași.”
Europa Liberă: Rusia le oferă gaz gratuit. În momentul în care Rusia închide această țeavă, toată această structură, toate aceste afaceri se dau peste cap.
Armand Goșu: „Soluții alternative pentru Gazprom pentru Transnistria în acest moment nu sunt, dar o să apară, fără doar și poate. Or, acolo sunt mult mai multe interese. O parte din aceste interese ale rușilor pot fi sacrificate de către elita transnistreană pentru a-și asigura supraviețuirea.
Dacă elita transnistreană este prea slabă, prea puțin motivată ca să taie cordoanele ombilicale care o leagă de Moscova, ea ar putea să aibă nevoie de ajutorul Chişinăului ca să facă acest lucru.
Este un scenariu optimist. Poate e prea optimist. Dar mi s-ar părea sinucigaș pentru transnistreni să mizeze pe cartea rusească.
A, da! Ei se vor întoarce cu fața spre Moscova, în condițiile în care Moscova va câștiga războiul. Dar atunci și Moldova se va întoarce cu fața spre Moscova, la Chişinău vom asista la un fel de bunt și revolte populare care să aducă niște forțe pro-ruse la putere, iar elita economică cu interese de business de la Chişinău se va așeza sub noua conducere și îi va aplauda pe ruși, cu la fel de mult entuziasm cu care a aplaudat și semnarea Acordului de Asociere cu UE.
În acest moment însă nu Transnistria mă îngrijorează cel mai tare. Deși din cauza proximității cu regiunea Odesa, rușii ar putea să forțeze Transnistria să intre în război pentru a contribui la blocada regiunii Odesa, totuși mă sperie mai degrabă ce se întâmplă în Găgăuzia. Unde autoritățile de la Chişinău eu credeam că au lucrat ceva mai mult, dar văd că nu au reușit foarte bine, iar agitația din Găgăuzia eu zic că ar trebui să îngrijoreze Chişinăul.
Găgăuzia este mai aproape și de granița cu România, faptul că în Găgăuzia au fost nenumărate provocări – cu „lentocika”, cu „Z”, cu declarațiile politice destul de agresive împotriva Chişinăului ar putea să anunțe niște provocări de o mai mare amploare care nu știm cum se vor termina. Ar putea să urmeze un scenariu negativ și ar putea să ofere unor forțe politice din Moldova interesate sau chiar Rusiei un pretext pentru o agresiune, pentru ceva mai mult. Or, anume asta mi se pare îngrijorător în acest moment.
Din această situație dramatică, Republica Moldova ar fi bine să învețe câte ceva pentru viitor…
În concluzie, este o situație dramatică în care se găsește Republica Moldova și eu cred că din această situație dramatică ar fi bine să învețe câte ceva pentru viitor – că neutralitatea este un lux pe care nu poți să ți-l permiți, că integrarea în structurile europene și euroatlantice este fundamentală pentru viitorul acestei țări, că Occidentul, România nu sunt o amenințare la adresa Republicii Moldova și că, dacă e să vorbim despre amenințări, ele vin din altă parte.”
Europa Liberă: În viitoarea arhitectură europeană care urmează după acest război, sau simultan cu acest război, unde este Republica Moldova? Sau iarăși va deveni linie de divizare între lumi?
Armand Goșu: „Contează desigur foarte mult ce vrea Republica Moldova. Nimeni nu te bagă în niciun club dacă tu nu vreai.
În același timp, cred că totul va depinde de situația de pe front. Eu cred că războiul va mai dura, Putin crede că poate să câștige acest război, e dispus să arunce în luptă pentru asta rezerve destul de consistente. De asemenea, ucrainenii nu acceptă că ar putea să piardă acest război. Și ucrainenii au reușit să mobilizeze Occidentul în sprijinul lor pentru a câștiga acest război. Deci, mi-e greu să cred că ucrainenii ar accepta o soluție de conflict înghețat, cu niște teritorii pierdute. Or, în momentul acesta bătălie mare se dă în Donbas. Dacă ucrainenii rezistă acestei ofensive rusești ei vor toca unitățile ursești care sunt implicate în această ofensivă.
Da, e un război care va mai dura, poate să dureze un an, poate să dureze doi ani, poate să dureze cât timp e Putin la Kremlin, sau câtă vreme elita din jurul lui Putin va supraviețui sau va avea suficientă energie și putere să se țină de fotoliile pe care le ocupă. Deci, între 2-3 ani și 10 ani ar mai putea dura acest conflict. Deci, Moldova trebuie să se pregătească pe termen lung.
Iar lumea va arăta altfel, după mine. Uniunea Europeană va arăta altfel, NATO va arăta altfel. Eu nu cred că Lukașenko de pildă i-ar putea supraviețui mult timp lui Putin. Și cred că Belarus, ca și Ucraina, se vor integra într-un viitor nu foarte îndepărtat în Occident. Or un Occident european, care să cuprindă acest bloc slav mare, important, condus de Polonia, din care vor face parte Belarus și Ucraina înseamnă un grup de state cu aproape 100 de milioane populație care ar fi o contrapondere la Europa germană de astăzi.
Iar din punctul de vedere al securității, această alianță care se conturează în afara NATO, cu Marea Britanie, Canada, Statele Unite, Polonia și din care va face parte cu siguranță și Ucraina va schimba sensibil raportul de forțe în zonă. Deci, eu mă aștept ca în câțiva ani Europa, raporturile de forță în Europa să arate altfel, Polonia să fie mai mult decât un lider regional, să fie un lider european, Moldova să nu aibă graniță cu Rusia, Moldova să aibă calea deschisă spre integrarea europeană. Iar cu o Ucraină trainică, puternică nu se va mai pune problema securității Republicii Moldova. Abia un astfel de moment i-ar permite Chişinăului să țină la 2-3-4 la sută din PIB bugetul pentru apărare.
Oricum, ceea ce s-a întâmplat și situația în care a ajuns azi Republica Moldova ar trebui să oblige clasa politică de la Chişinău să tragă niște învățăminte și să nu mai facă tipul acesta de greșeli. E necesară o cu totul altă abordare pe zona de securitate și de politică externă.”
