Guvernarea PAS își menține planul ambițios de a verifica integritatea a peste o sută de candidați la principalele funcții din administrarea justiției, cu scopul curățării acestui sistem de persoane corupte și compromise. Dar punerea în practică a planului se amână până cel puțin în luna iulie. Liliana Barbăroșie s-a interesat când anume și cum începe propriu-zis evaluarea?
Inițial, guvernarea de la Chișinău își punea ca scop efectuarea verificărilor în perioada martie – mai. Termenul a fost depășit, iar autoritățile au sugerat că inclusiv din cauza crizelor declanșate de războiul din Ucraina.
Vladislav Gribincea de la Centrul de Resurse Juridice de la Chișinău, o organizație neguvernamentală specializată în promovarea reformelor din justiție, a spus Europei Libere că motivul întârzierii nu se rezumă, cel mai probabil, la piedicile ridicate de război:
„Evaluarea începe mai târziu decât mă așteptam, din cauza războiului din Ucraina și a deficiențelor legate de angajarea personalului care să ajute acești experți. De asemenea, această comisie a petrecut destul de mult timp asupra elaborării formularelor care urmează a fi completate și deja acum va începe: sper eu ca până în septembrie cel puțin candidații pentru cele două consilii, a magistraților și procurorilor, să fie deja evaluați și să se poată purcede la selecție.”
Conform noului calendar, procesul începe acum și ar putea dura până în august. În acest interval de timp, vor fi verificate veniturile candidaților la funcții de membri în Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și colegiile specializate aferente, iar apoi comparate cu averile.
Pentru principalele funcții din administrarea justiției s-au înscris până acum 105 candidați, inclusiv 44 de judecători, 56 procurori și alții 4, iar câteva instituții încă mai trebuie să-și desemneze candidații. Verificările se vor face de o Comisie de pre-vetting compusă din trei experți locali și trei experți străini, care solicită informații despre candidați atât lor, cât și unor instituții ale statului. Comisia a fost creată în aprilie și este condusă de olandezul Herman von Hebel, ales președinte al Comisiei pre-vetting.
Opoziția socialistă din Parlament, care a contestat de la bun început evaluarea pentru că ar fi, așa cum a spus într-o contestație depusă la Curtea Constituțională, „o ingerință a politicului în treburile justiției”, nu a obținut totuși satisfacție în fața Curții, care a dat undă verde procesului printr-o hotărâre emisă la început de aprilie.
Săptămâna trecută, comisia a dat publicității proiectul unei declarații de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani. Comisia pre-vetting i-a avertizat totodată pe candidați că au o lună să se „familiarizeze” cu declarațiile în care li se cer „atât informații privind averea și interese personale, cât și lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și serviciul public”. La fel, vor trebui să-și raporteze cheltuielile din ultimii cinci ani, iar Vladislav Gribincea, director CRJM, a explicat pentru noi care ar putea fi motivul acestei noutăți din declarație:
„Legea adoptată de parlament prevede că persoanele își declară averile din ultimii cinci ani și cheltuielile din ultimii cinci ani, iar verificarea averii poate merge în urmă până la 15 ani. Acest lucru se face pentru a asigura o verificare cât mai minuțioasă a candidaților, deoarece declararea veniturilor fără declararea cheltuielilor face foarte dificilă verificarea provenienței averilor.”
La începutul lunii iulie, candidații vor fi invitați să-și depună declarațiile, a spus pe de altă parte comisia de evaluare într-un comunicat, odată cu publicarea chestionarului. Ei vor avea la dispoziție 7 zile, iar după aceasta, comisia pre-vetting va avea cel mult 45 de zile pentru a verifica ceea ce au declarat candidații.
Cei care vor fi descalificați, vor putea contesta deciziile Comisiei pre-vetting. Pe de altă parte, concluziile Comisiei pot servi temei pentru anchete penale contra celor respinși, dacă se constată discrepanțe între veniturile declarate și averea reală.
