Președintele Franței, Emmanuel Macron, a vizitat miercuri, 15 iunie, Chișinăul, având pe agendă, în primul rând, discuții cu mai vechea sa cunoștință, președinta Maia Sandu, pe care a primit-o repetat la Palatul Elysee din Paris.
Vizita a venit cu puține zile înaintea unor date importante pentru destinul european al Moldovei (ca și al Ucrainei sau Georgiei): 17 iunie, când Comisia Europeană ar urma să se pronunțe dacă trebuie ca acești vecini de la est să fie socotiți drept candidați la aderare – și 23-24 iunie, când în aceeași chestiune vor decide, la un summit, liderii celor 27 de țări din UE. Franța este președinta prin rotație a UE și una din țările cele mai influente din organizație, astfel că mulți au încercat să afle de la Macron, la Chișinău, tocmai răspunsul la întrebarea: ce va oferi UE Moldovei, vecinei ei Ucraina și Georgiei.
Macron despre oferirea statutului de candidat pentru Kiev și Chișinău la summit-ul din 23-24 iunie
După o întâlnire de câteva ore la reședința de stat cu Maia Sandu, Emmanuel Macron a spus la Chișinău că UE va da un răspuns „clar” și „pozitiv” cererii moldovene și ucrainene de aderare, dar vor exista și „condiții” înainte de obținerea statutului de țări candidate.
Declarația liderului francez, care vine cu doar două zile înaintea publicării opiniei Comisiei Europene pe marginea celor două cereri și cu zece zile înaintea unui summit al Consiliului European la care va fi examinat răspunsul tuturor statelor din UE la ele, confirmă practic ceea ce se anticipează de ceva vreme, inclusiv de oficialii de la Chișinău, anume că UE ar putea oferi mai întâi Kievului și Chișinăului perspectiva obținerii în viitor a statutului de candidat, dar le va pune și condiții pe care să le întrunească înainte de primirea acestui statut.
Trebuie să transmitem un mesaj clar poporului moldovean
„Așteptăm un da, dar cu niște condiții”, spunea, bunăoară, despre summit-ul din 23-24 iunie ministrul moldovean al afacerilor externe, Nicu Popescu, la începutul acestei săptămâni la Chișinău. „De ce? Pentru că dacă am aplica regulile obișnuite (de aderare) pentru toate țările care doresc să aibă un statut de candidat, pur și simplu n-am acorda nimănui acest statut”, a explicat, în declarațiile de presa de la Chișinău, Emmanuel Macron. „Trebuie să transmitem un mesaj clar poporului moldovean și în același timp să avem condiții care să garanteze un respect al procedurilor. Răspunsul va fi clar, dar vor fi impuse condiții”, a spus președintele francez.
„Doresc să construim o situație de consens între statele membre și nu trebuie să disociem Moldova și Ucraina în perspectivele pe care le oferim”, a mai precizat el.
Pe de altă parte, Maia Sandu a spus că R. Moldova „crede că este gata să obțină statutul de țară candidat”, pentru că „este un lucru pe care l-am promis cetățenilor” și pentru că „reformele pe care le fac autoritățile sunt autentice”:
„Da, noi ne dorim să obținem acest statut de țară candidat cât mai curând posibil”, a spus ea în declarațiile comune cu Emmanuel Macron.
„Sperăm că cererea noastră va fi sprijinită de statele membre ale UE la summit-ul de la Bruxelles din 23-24 iunie”, a mai spus Maia Sandu.
Ar putea provoca dezamăgire la Chișinău acest răspuns al liderului francez sugerând o posibilă amânare a obținerii statutului de candidat? Experți în politică externă consultați de Europa Liberă spun că nu neapărat, pentru că nu atât termenii pe care îi va folosi UE ar conta, ci mai ales obținerea unei perspective, mai clare ca altădată, că acest lucru se va întâmpla.
Cum a explicat liderul francez la Chișinău inițiativa sa de creare a Comunității politice europene
În conferința comună cu președinta moldoveană, Macron a fost întrebat despre inițiativa sa de creare a comunității politice europene.
„Doresc să ofer garanții de cooperare accelerate pentru Moldova, care nu înlocuiesc procesul de aderare, dar care au ca scop să deschidă modalități de solidaritate și de cooperare cât se poate de rapid. Este sensul propunerii pe care am făcut-o pe 9 mai”, a spus liderul de la Paris.
