În prima zi a summitului UE de la Bruxelles, care pune capăt președinției rotative, de șase luni, a Franței, cei 27 de lideri s-au dedat unui exercițiu de consolare și de împăcare cu candidații balcanici, după ce trei țări candidate: Albania, Serbia și Macedonia, amenințaseră că ar putea să nu participe, în semn de protest față de acordarea, în regim de urgență, a statutului de candidat Ucrainei și Moldovei.
La amenințarea că Serbia ar fi putut să nu participe, în semn de protest, se adaugă și faptul că Bulgaria încă nu a renunțat oficial la veto-ul său împotriva continuării negocierilor cu Macedonia.
Bulgaria, prima țară care a recunoscut independența Macedoniei, în 1991, refuză în același timp să accepte existența limbii macedonene și a națiunii macedonene, așa încât a blocat candidatura acesteia la UE și, implicit, candidatura Albaniei, care vine „la pachet” cu Macedonia.
Lucrurile au părut de altfel să se complice în ajunul summitului în Bulgaria, unde noul guvern a fost răsturnat miercuri după numai șase luni la putere.
Asta s-a întâmplat exact în momentul în care noul guvern reformist anunțase că își retrage veto-ul opus negocierilor cu țara candidată Macedonia (de Nord).
Șeful guvernului bulgar, Kiril Petkov, un economist cu studii la Harvard, a acuzat mafia și pe ambasadorul Rusiei la Sofia că au uneltit împotriva lui și a guvernului său. Țara se îndreaptă către noi alegeri legislative, a patra oară într-un an.
Ba chiar se credea și că premierul maghiar Viktor Orbán, cunoscut ca apropiat lui Putin, ar fi fost gata să blocheze, la summit-ul UE, statutul de candidat pentru Ucraina și Moldova, după ce a spus că ambele țări merită să primească acest statut de țară candidată la aderare, dar că la fel trebuie să-l primească și Georgia și Bosnia.
Parlamentul European cere acordarea statutului de candidați Ucrainei și Moldovei
Înainte de demararea summitului celor 27, Parlamentul European a aprobat la rândul său masiv, joi în plenară, acordarea statutului de candidați la UE Ucrainei și Moldovei.
Cu 529 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și 14 abțineri, Parlamentul a adoptat joi o rezoluție prin care le cere șefilor de stat sau de guvern - care își țin summit-ul joi și vineri la Bruxelles - să acorde „fără întârziere” Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat la UE. Liderilor li se cere să facă același lucru și cu Georgia „odată ce guvernul de la Tbilisi a îndeplinit” prioritățile și reformele indicate de Comisia Europeană.
În cazul Georgiei, care a introdus în luna martie o cerere identică simultan cu Ucraina și Moldova, Comisia UE a recomandat garantarea unei „perspective europene”, dar a subliniat nevoia de reforme structurale mai aprofundate înainte de acordarea statutului de candidat.
Rezoluția Parlamentului European este doar consultativă, iar decizia finală o vor lua în această seară liderii celor 27 de țări membre în UE.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a îndemnat la rândul său pe liderii blocului comunitar să ia decizia „istorică” de a acorda statutul de candidat Ucrainei, devastată de război, și vecinei sale, Republica Moldova.
Este de altfel ceea ce prevede proiectul declarației finale a summitului UE care va fi semnat vineri 24 iunie de către cei 27 de lideri. Odată acordat acest statut de Åcandidat”, pasul următor va fi, pentru Ucraina și Moldova, începerea negocierilor concrete, la nivel de experți, pe domenii.
Aceste negocieri au luat până acum în medie un deceniu, cu fiecare țară candidată, iar ele se pot prelungi și amâna oricât de mult va fi nevoie.
