Linkuri accesibilitate

Balcanii de vest, în umbra Ucrainei și Moldovei


Reprezentantul UE pentru politici externe și de securitate, Josep Borrell, și Olivér Varhelyi, comisarul pentru vecinătate și extindere, alături de liderii țărilor din Balcanii de Vest

Pare aproape sigur că la summitul Uniunii Europene, care începe joi la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre vor acorda Ucraina și Republicii Moldova statutul de candidate la aderare, cu anumite condiții. Georgia, pe de altă parte, va trebui să îndeplinească anumite criterii – mai ales de natură politică – înainte de a primi acest statut.

Balcanii de vest în umbra Ucrainei și Moldovei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:30 0:00

Toate cele trei țări au înaintat cererile oficiale de aderare la scurt timp după lansarea invaziei rusești în Ucraina, iar războiul a devenit motorul acestui proces accelerat de integrare europeană. „Este datoria noastră morală”, a declarat în repetate rânduri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „să ne demonstrăm solidaritatea cu poporul ucrainean, confruntat cu agresiunea neprovocată a Rusiei”.

Criteriul moral nu a făcut niciodată parte, cel puțin până acum, din criteriile de aderare la Uniunea Europeană dar războiul din Ucraina a schimbat fundamental „arhitectura politică europeană, așa cum o știam”, declara și cancelarul german Olaf Scholz în Budestag, când anunța că țara va livra armament greu Ucrainei.

Tot Scholz însă era și cel care vorbea recent despre „datoria morală” a Uniunii Europene de a nu uita de țările din Balcanii de vest, care aspiră de ani de zile să fie admise în UE.

Șase țări în faze diferite ale aderării

Celor șase țări din Balcanii de vest — Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia-Herțegovina și Kosovo — li s-a oferit perspectiva aderării la UE acum aproape 20 de ani. Dar țările se află în stadii diferite ale procesului. Serbia și Muntenegru au început deja negocierea unor capitole ale acordurilor lor de aderare. Kosovo și Bosnia au semnat un Acord de Stabilizare și Asociere, primul pas către aderare.

În iulie 2020, Comisia Europeană a aprobat, în principiu, deschiderea negocierilor de aderare și cu Macedonia de Nord și Albania. Negocierile cu Macedonia sunt însă blocate de Bulgaria, din cauza unor dispute istorice. Noul premier reformist al Bulgariei, Kiril Petkov, părea dispus acum la o normalizare a relațiilor, dar guvernul său a pierdut majoritatea parlamentară și este pe punctul de a fi înlăturat.

Ce ar putea aduce summitul UE

Aflată duminică la Sarajevo, în capitala Bosniei-Herțegovina, raportoarea Parlamentului European sugera că, la summit, țările din Balcanii de vest trebuie să „primească ceva imediat”, ca să nu-și piardă încrederea în Uniunea Europeană.

„În joc este credibilitatea Uniunii Europene în această regiune”, avertiza Viola von Cramon-Taubadel, deputată ecologistă din partea Germaniei.

Ce ar putea fi acel „ceva concret”? Deputata europeană a menționat deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, acordarea statutului de candidat- Bosniei-Herțegovina și liberalizarea regimului de vize cu Kosovo.

Dar von Cramon-Taubadel a adăugat: [În Parlamentul European] „suntem cu toții împotriva oricărei accelerări artificiale, oricărei „scurtături” în procesul de aderare.

Inițiativa Sloveniei

În paralel, Slovenia a venit cu o propunere privind accelerarea procesului de aderare a țărilor din Balcanii de vest. Totodată, a cerut ca Bosnia-Herțegovina să primească, necondiționat, statutul de candidată.

Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European Charles Michel, pe 16 iunie, președintele sloven Borut Pahor atrage atenția că perspectiva aderării statele din Balcanii de Vest pare să fie din ce în ce mai incertă, pe măsură ce s-a accelerat procesul de integrare a Ucrainei și Moldovei, ca rezultat al invaziei ruse din 24 februarie.

În opinia lui Pahor, tensiunile interetnice din Bosnia-Herțegovina, separatismul sârbilor bosniaci, alimentat de Rusia, sunt o sursă continuă de instabilitate. „Este absolut necesar să se acorde necondiționat Bosniei-Herțegovinei statutul de candidat la aderarea la UE”, mai scrie președintele sloven.

Totul depinde de voința aspiranților la integrare

„Bosnia-Herțegovina nu este discriminată, din contra”, replica indirect tot duminica trecută , președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen .

Într-un interviu cu televiziunea publică germană, von der Leyen argumenta că Bosnia „ are acum de îndeplinit 14 condiții , convenite cu Uniunea Europeană, pentru a primi statutul de tară candidată, dar odată ce-l are, poate începe imediat negocierile de aderare. Bosnia-Herțegovina este mult înaintea Ucrainei” a continua von der Leyen.

„Ucraina, pe de altă parte, primește acest statut cu o serie de condiții atașate, legate de reformele economice, statul de drept, lupta cu corupția și sistemul oligarhic. Numai după aceea se va decide dacă poate începe negocierile de aderare, așa că Bosnia-Herțegovina este, teoretic, mult înaintea Ucrainei în acest moment”. „Viteza aderării depinde însă în primul rând de țările candidate”, a ținut să sublinieze von der Leyen.

Este puțin probabil ca Bosnia-Herțegovina să primească statutul de candidată la aderare la summitul de la sfârșitul săptămânii, dar cum se artă și în proiectul rezoluției finale, consultat de Europa Liberă, liderii europeni își vor reafirma hotărârea de a sprijini aspirațiile europene ale țărilor din Balcanii de vest. Și vor cere o accelerare a procesului de aderare.

Un summit al tuturor celor șase lideri din Balcanii de vest cu cei 27 din UE este programat pentru joi, 23 iunie, înaintea Consiliului European.

Vezi comentarii

Previous Next

XS
SM
MD
LG