Președintele Biden revine în Europa, săptămâna aceasta pentru summit-uri G7 și NATO, având pe agendă riposta la agresiunea rusă în Ucraina și unitatea trans-atlantică. Dar de data aceasta, statura sa politică în Statele Unite este diminuată – față de anul trecut – din cauza temerilor legate de inflație și economie în general, care-l pot duce la pierderea controlului în Congres.
O situație care nu este unică, ci similară cu cele din multe țări membre, în care presiunile interne se acumulează. În noul context, Biden, care anul trecut a spus răspicat că „America revine”, după anii președinției Trump, trebuie acum să fie mai atent la beneficiile a ceea ce propune pentru America, în noul context.
Anul trecut, pe fondul unei călătorii similare, Biden s-a întreținut cu Vladimir Putin, timp de trei ore, ca după doar nouă luni acesta din urmă să invadeze neprovocat Ucraina. Până acum Statele Unite s-au dovedit capabile să unească Occidentul în răspunsul la agresiunea rusă și să construiască o puternică coaliție. Războiul a pus în umbră alte priorități, cum ar fi crearea unei bănci G7 pentru infrastructură, temă care însă nu poate fi reactivată acum, din cauza inflației.
Nu este nici clar cum vor aborda participanții la reuniunea G7 idea sporirii sancțiunilor împotriva Moscovei – acum când liniile de aprovizionare sunt perturbate, când prețurile la energie sunt foarte mari și când blocada rusă poate crea o criză alimentară globală.
Liderii G7 au dificultăți să ia o decizie și cu privire la înăsprirea politicii față de China, în condițiile în care îngrădirea comerțului chinez este și ea potențial generatoare de inflație. „Nimeni nu vrea o confruntare economică cu China când inflația e de 7-8%” – spune Ivo Dadler, președintele Chicago Council on Global Affairs, un think tank din Statele Unite.
Decizia de a invita la summitul NATO de la Madrid țări cum sunt Japonia, Corea de Sud, Australia și Noua Zeelandă arată că primejdia chineză este pe agendă. NATO va adopta primul concept strategic din ultimii 12 ani care să reflecte noua realitate a unei Rusii agresive și pentru prima dată va desemna China ca fiind un posibil „adversar”.
În timp ce Putin își poate permite să ignore – deocamdată – opinia publică rusă, nu același lucru se poate spune despre politicieni occidentali, pentru care viitorul lor profesional depinde de ce cred oamenii. În ciuda acestor probleme se anticipează că liderii occidentali își vor reafirma sprijinul pentru Ucraina.
