Ştiri
Multiple alerte cu bombă la Chișinău, într-o singură zi
Aeroportul Internațional Chișinău și Primăria capitalei au fost miercuri, de două ori, ținte ale unor amenințări cu bombe. Poliția a mai intervenit pe parcursul zilei la Piața Centrală, în Parcul Ștefan cel Mare și la Mănăstirea Ciuflea din centrul capitalei. Toate alertele s-au dovedit a fi alarme false.
Forțele de ordine nu i-au identificat încă pe autorii acestor amenințări, dar cel puțin în cazul Primăriei și Pieței Centrale au inițiat deja un proces penal pentru „comunicare mincinoasă cu bună știință despre actul de terorism”.
Cu o zi mai devreme incidente similare au avut loc la Spitalul Clinic Municipal nr.1 și la Curtea Supremă de Justiție.
Seria de amenințări false cu explozive, neobișnuit de frecvente în ultima perioadă, este anchetată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și de Poliție. În cele mai recente precizări despre mersul anchetei, Procuratura a anunțat că există mai mulți suspecți - atât din țară, cât și de peste hotare, dirijați de un grup de persoane care ar urmări „acțiuni de destabilizare și de creare a neliniștii în societate”.
„Considerăm că episoadele acestor infracțiuni au un impact cu atât mai negativ, cu cât sunt înfăptuite în perioada desfășurării războiului din Ucraina, ceea ce adaugă neliniște în societate”, se mai arată în comunicatul instituției.
De la începutul lunii iulie, poliția a primit, telefonic sau pe e-mail, zeci de alerte false despre amplasarea unor explozibile în sediile mai multor instituții de stat, între care birourile Agenției Servicii Publice din toată țara, inclusiv Găgăuzia, Parlament și mai multe instanțe de judecată, dar și la Aeroportul Chișinău. Cea mai mare avalanșă de asemenea amenințări a avut loc pe 5 iulie când Poliția a informat că a primit, într-o singură zi, peste 50 de alerte cu bombă și toate s-au dovedit false.
Conform legii, autorii denunțurilor false riscă amendă până la 42.500 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității, sau până la 2 ani de închisoare. Ministerul de Interne a propus recent înăsprirea acestor pedepse, inclusiv triplarea amenzilor și majorarea anilor de detenție.
Primele incidente de acest fel au fost înregistrate în primăvară, la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, în regiunea transnistreană. După un șir de alerte false cu bombe în școli și alte instituții au urmat câteva explozii, inclusiv în preajma sediului „MGB” de la Tiraspol și pe aerodromul militar din Parcani.
Vezi ultimele știri
R. Moldova a primit acces la fondurile europene pentru ocuparea forței de muncă și incluziunea socială
Parlamentul a ratificat acordul dintre R. Moldova și Uniunea Europeană (UE) care va permite Chișinăului să acceseze fonduri pentru implementarea proiectelor de ocupare a forței de muncă, incluziune socială și reducere a sărăciei.
69 de deputați din partea puterii și opoziției au votat, la ședința legislativului din 4 iulie, pentru ratificarea acordului care permite participarea Republicii Moldova la componenta privind ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) a Fondului social european (FSE+).
Entitățile juridice din R. Moldova vor putea beneficia de finanțare pentru proiectele menite să crească oportunitățile de angajare și promovarea inovării sociale.
Proiectele depuse vor fi agreate în cadrul negocierilor directe cu Comisia Europeană. Acest proces, precum și monitorizarea implementării proiectelor, va fi asigurat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova va avea acces la fonduri europene pentru ocuparea forței de muncă și incluziunea socială
EaSI are un buget de 762 de milioane de euro, planificat pentru perioada 2021-2027.
Acordul dintre R. Moldova și UE a fost semnat pe 21 mai, la Bruxelles, de către ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu. Potrivit lui, semnarea acordului „este un pas extrem de important pentru parcursul european al R. Moldova”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Firmele din R. Moldova ar putea avea unități gender
Parlamentul a votat în primă lectură, pe 4 iulie, un proiect de lege menit să armonizeze legislația R. Moldova și a Uniunii Europene (UE) pentru a asigura accesul egal pentru femei și bărbați la bunuri și servicii. Printre altele, firmele din țară vor putea înființa unități gender.
În linii mari, proiectul de lege presupune extinderea principiului egalității dincolo de sfera pieței muncii și a vieții profesionale la alte domenii, precum excluderea discriminării între femei și bărbați în ceea ce privește prețurile, condițiile de vânzare, accesul la produse sau servicii în domenii precum asigurările, serviciile financiare, imobiliare, sănătate ș.a.
Potrivit proiectului, bărbații și femeile vor beneficia de aceleași condiții și prețuri la produsele și serviciile oferite, iar consumatorii vor fi protejați de discriminarea de gen.
Printre inovațiile proiectului se numără așa-numitele unități gender, care pot fi deschise în cadrul companiilor private. Secretara de stat la Ministerul Muncii, Felicia Bechtoldt, care a prezentat proiectul în fața deputaților, a spus că astfel și „sectorul privat a primit competențe pentru promovarea politicilor interne” privind nediscriminarea pe criterii de sex.
Unități gender din cadrul companiilor vor monitoriza și elabora propuneri pentru tratament egal între bărbați și femei.
În timpul dezbaterii proiectului, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Ion Babici, a subliniat că, în forma actuală a legii, nu se vor înregistra „mari progrese” în ceea ce ține egalitatea între femei și bărbați în cadrul sectorului privat pentru că legea recomandă, dar nu obligă înființarea departamentelor gender.
Bechtoldt a declarat că, inițial, proiectul prevedea obligativitatea deschiderii unităților gender în companiile care au un număr mai mare de angajați, însă inițiativa a fost abandonată în urma obiecțiilor mediului de afaceri din R. Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Nouă din zece locuitori din Gaza au fost forțați să-și părăsească locuințele din cauza războiului, potrivit ONU
Războiul dintre Israel și Hamas, considerată grupare teroristă în SUA și UE, a dus la strămutarea a aproape 90% din întreaga populație a Fâșiei Gaza, arată un raport al Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare.
Șeful agenției ONU în Teritoriile Palestiniene, Andrea De Domenico, a spus că aproape 1,9 milioane de oameni ar fi fost forțați să-și părăsească locuințele, scrie The Guardian.
„Estimăm că nouă din zece oameni din Fâșia Gaza au fost strămutați intern cel puțin odată, dacă nu chiar de 10 ori, din octombrie anul trecut”, a spus el.
„Pe urmă, au fost operațiuni și în nord care de asemenea au forțat strămutarea oamenilor”, a adăugat el.
De Domenico susține că operațiunile militare din Fâșia Gaza au forțat oamenii „să-și reseteze viețile” de mai multe ori.
„În spatele acestor numere, sunt oameni... care au frici și nemulțumiri. Ei probabil au vise și speranțe: tot mai puține și mai puține din păcate”, a afirmat el.
Vezi și reportajul despre familia El-Astal care a venit în Moldova în noiembrie 2023, după ce în Fâșia Gaza au început luptele, iar casa lor a fost distrusă.
Potrivit lui, Fâșia Gaza a fost împărțită în două de armata israeliană, estimând că circa 300 – 350 de mii de persoane care locuiau în nordul asediat, nu au putut să se refugieze în sud.
Între timp, el a adăugat că, de la începutul războiului, aproximativ 110 mii de persoane au reușit să părăsească Fâșia Gaza înainte ca punctul de trecere Rafah spre Egipt să fie închis la începutul lunii mai.
De Domenico a spus că unii au rămas în Egipt, în timp ce alții au plecat mai departe. El a mai afirmat că Fâșia Gaza „este singurul loc din lume unde oamenii nu pot găsi un adăpost sigur și nu pot părăsi linia frontului”, precizând că și așa-zisele zone sigure sunt bombardate de armata israeliană, transmite AP.
Armata israeliană susține că cel puțin 1,8 milioane de palestinieni se află în „zona umanitară” care cuprinde o fâșie de teritoriu de circa 14 kilometri de-a lungul Mării Mediterane. O mare parte din această zonă este acum acoperită de tabere de corturi care nu dispun de instalații sanitare și medicale, cu acces limitat la ajutoare, spun ONU și grupurile umanitare.
- Te-ar putea interesa și: Consiliul de Securitate ONU sprijină rezoluția SUA pentru pace în Gaza
Cel mai sângeros război din Gaza a izbucnit după atacul Hamas din 7 octombrie asupra sudului Israelului, soldat cu moartea a 1.195 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanț AFP bazat pe cifre israeliene.
De asemenea, militanții au capturat 251 de ostatici, dintre care 116 au rămas în Gaza, inclusiv 42 despre care armata spune că sunt morți.
Ofensiva de represalii a Israelului a ucis de atunci cel puțin 37.953 de persoane, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătății din teritoriul condus de Hamas. (C.B.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Putin și Xi s-au întâlnit la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai. Belarus a devenit noul membru al OCS
Președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit pe 3 iulie în Kazahstan, în cadrul summitului de două zile a Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Pentru prima dată la această reuniune participă și Belarus, cel mai nou membru al acestui bloc de state.
Extinderea preconizată a clubului țărilor eurasiatice face parte dintr-un alt efort al Beijingului și al Moscovei de a utiliza blocul regional de securitate ca o contrapondere pentru a promova alternative la instituțiile occidentale care alcătuiesc ordinea mondială condusă de SUA.
Înainte de întâlnirea lor bilaterală, Putin i-a spus lui Xi că legăturile Rusiei cu China sunt mai puternice ca niciodată și a prezentat OCS drept un instrument puternic de promovare a agendei lor de politică externă.
„Relațiile ruso-chineze, parteneriatul nostru cuprinzător și cooperarea strategică trec prin cea mai bună perioadă din istorie”, a spus Putin în comentariile difuzate de televiziunea rusă de stat. El a salutat SCO pentru „consolidarea rolului său ca unul dintre pilonii-cheie ai unei ordini mondiale multipolare echitabile”.
Moscova și Beijingul și-au aprofundat legăturile politice, militare și economice de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. China a înlocuit UE în ce privește principalul partener comercial al Rusiei, oferind o cale de salvare economiei ruse, notează CNN.
- Te-ar putea interesa și: China respinge acuzațiile că ar face jocul Rusiei în chestiunea ucraineană
În cuvântul său de deschidere, Xi i-a spus lui Putin că China și Rusia ar trebui „să susțină aspirația inițială de prietenie de generații” ca răspuns la o „situație internațională în continuă schimbare”.
Numindu-l pe Putin un „vechi prieten”, Xi a făcut aluzie la progresele înregistrate de cele două țări în punerea în aplicare a „planurilor și aranjamentelor pentru următoarea dezvoltare a relațiilor bilaterale”, scrie Reuters.
Blocul a fost fondat în 2001 cu China, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan ca membri, cu accent pe soluționarea disputelor teritoriale și a crescut pentru a aborda probleme precum securitatea regională și dezvoltarea economică. SCO a adăugat India și Pakistanul în 2017, Iranul în 2023 și este pe cale să crească din nou odată cu adăugarea Belarusului în acest an.
Evoluția OCS de-a lungul celor 23 de ani de existență a fost modelată în mare măsură de evoluția relațiilor dintre China și Rusia.
Uneori, Moscova a încercat să atenueze sau să blocheze planurile conduse de China pentru bloc, inclusiv propunerile pentru o bancă de dezvoltare regională și o zonă de liber schimb.
Dar, pe măsură ce Xi și Putin au construit legături mai puternice între țările lor în ultimii ani - în special de la invazia Rusiei în Ucraina - cei doi lideri au transformat mai activ OCS într-o parte a cooperării lor comune mai largi și într-o piesă centrală a viziunii lor comune anti-SUA.
- Te-ar putea interesa și: Tristețe la Moscova și Beijing: BRICS nu a pus capăt dominației dolarului american
În absența unui mandat clar, OCS servește în mare măsură drept forum diplomatic pentru liderii regionali, care pot să se întâlnească cu Xi și Putin.
De la summitul din acest an lipsește în mod notabil prim-ministrul indian Narendra Modi, în locul său participând ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar. Premierul indian este însă așteptat la Moscova unde va avea o vizită oficială pe parcursul lunii iulie. (C.B.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Două noi programe de master la Universitatea de Medicină din Chișinău
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) lansează, în anul de studii 2024-2025, două programe de master: Intervenție timpurie în copilărie și Nursing avansat. Ambele cu durata de doi ani.
Programul de master Intervenție timpurie în copilărie va pregăti profesioniști capabili să ofere asistență individuală copiilor de vârstă mică cu tulburări de dezvoltare. Specialiștii vor însuși teorii și tehnici practice pentru înțelegerea problemelor și necesităților acestora.
Intervenția timpurie în copilărie se axează pe grupul de vârstă de până la cinci ani și include identificarea, evaluarea și asistența tulburărilor de dezvoltare și a riscurilor de apariție a acestora, în vederea stimulării fizice, motorii, senzoriale, dezvoltării cognitive, comunicative, sociale, psihosociale și a celei adaptive.
- Vezi reportajul video: Terapie pentru copiii cu nevoi speciale
Absolvenții programului de master Intervenție timpurie în copilărie vor putea să activeze în instituții medico-sanitare și organizații specializate în domeniul prestării serviciilor de intervenție timpurie, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare.
Cel de-al doilea program de master – Nursing avansat – este dedicat absolvenților programului de studii de licență Asistență Medicală Generală. Acesta le va oferi absolvenților oportunitatea de creștere profesională în domeniul asistenței medicale.
Programul de studii de licență Asistență Medicală Generală a demarat la USMF în anul 2018 și are deja trei promoții cu 26 de absolvenți.
Pentru ambele programe de master vor fi oferite câte șapte locuri, dintre care câte două la buget și câte cinci cu taxă.
- Vezi reportajul video: Viitorii asistenți medicali care învață la universitate fac practica pe manechine
De asemenea, USMF are alte cinci programe de master: Management în sănătate publică, Nutriție umană, Sănătate mintală publică, Tehnologii moleculare în sănătate și Optometrie clinică.
Pentru anul de studii 2024-2025, USMF oferă 1.100 de locuri la studii superioare, dintre care 500 sunt cu finanțare bugetară și 600 cu taxă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Liderul „Șansă”, Alexei Lungu, a fost reținut de polițiști în timpul protestelor de la Judecătoria Buiucani
Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, afiliat fugarului Ilan Șor, a fost reținut de polițiști în timpul protestelor din 3 iulie de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. El a fost escortat la Inspectorat, după ce ar fi refuzat să se supună cerințelor oamenilor legii.
Politicianul a fost reținut în timp ce protesta în fața Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, unde miercuri, 3 iulie, avea loc examinarea cauzei în care este vizată bașcana UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul.
Poliția spune că președintele instanței a cerut printr-un demers oamenilor legii să asigure desfășurarea protestului la o distanță de 25 de metri de sediul instanței, în caz contrar, acesta urmând a fi considerat „imixtiune în procesul de activitate al instituției”.
„În acest context, Poliția a adus la cunoștința celor prezenți în adiacent demersul instanței, solicitând conformarea acestora, timp în care unul dintre participanți a manifestat lipsă de respect prin nesubordonare și agresivitate în raport cu angajații instituțiilor de forță, lovind în bunurile instituțiilor statului, fapt pentru care a fost condus la sediul poliției pentru a fi documentat atât contravențional, cât și penal”, mai anunță Poliția.
Ulterior, Alexei Lungu a postat mai multe imagini video din mașina Poliției, unde a cerut explicații pentru motivele reținerii sale.
- Te-ar putea interesa și: Guțul, Dodon, Batrîncea, prezenți la St. Petersburg, la Forumul Economic al lui Putin. Au mers și Talibanii
Politicianul de opoziție s-a plâns că a fost îmbrâncit și lovit „de cel puțin 5 polițiști” și că oamenii legii nu i-ar fi explicat motivul reținerii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
ANSP: Un nou caz de malarie, depistat la o persoană care a călătorit în Nigeria
La sfârșitul lunii iunie, în R. Moldova a fost confirmat un nou caz, al treilea la număr de la începutul anului, de malarie. Este vorba despre un cetățean întors recent din Nigeria, care nu ar fi urmat recomandările specifice pentru tratamentul antimalaric.
Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, malaria debutează după o perioadă de incubație de la 8-10 zile la 3-6 săptămâni, în funcție de forma clinică a malariei, și se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, grețuri și vărsături.
Până în prezent, nu există un vaccin eficace împotriva malariei, dar boala poate fi prevenită prin două modalități, care au efect comun:
1. Chimioprofilaxia – administrarea remediilor antimalarice. La moment, se cunosc mai multe preparate cu acțiune antimalarică.
2. Protejarea de înțepăturile țânțarilor: dotarea ferestrelor și ușilor cu plase anti-moschit, pentru prevenirea pătrunderii țânțarilor în încăperi; limitarea plimbărilor în perioada nocturnă; purtarea pantalonilor şi a îmbrăcămintei cu mâneci lungi; utilizarea plaselor impregnate cu insecticide, a cremelor, spray-urilor.
Malaria este o boală transmisă de anumite specii de țânțari. Este una din cele mai răspândite boli infecțioase: aproape jumătate din populaţia globului trăiește în zone endemice pentru malarie – Africa şi America de Sud, Orientul Mijlociu, subcontinentul Indian, Asia de Sud și Oceania.
Manifestările clinice caracteristice malariei pot apărea la o săptămână din momentul sosirii în țara endemică şi până la doi ani după părăsirea acesteia.
ANSP îndeamnă ca la apariția febrei după o călătorie în zonele endemice la malarie să fie solicitată asistența medicală și să fie comunicate lucrătorului medical perioada, țara și regiunea unde a avut loc călătoria.
Actualmente, cazuri de malarie sunt înregistrate în 84 de țări și teritorii, care sunt vizitate în fiecare an de mai mult de 125 de milioane de turiști, dintre care 25-30 de milioane de europeni.
În țările europene, inclusiv Republica Moldova, malaria a fost lichidată mai bine de jumătate de secol, dar cazuri de import se înregistrează cu regularitate ca urmare a emigrației și a călătoriilor în zonele endemice.
În anul 2023, s-au înregistrat patru cazuri de malarie la cetățeni care au călătorit în zone endemice.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rusia își suspendă participarea la Adunarea Parlamentară a OSCE
Legislativul Rusiei a adoptat o declarație privind suspendarea participării sale la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (AP OSCE), după ce România nu le-a dat viză delegaților săi să meargă la sesiunea ce se ține la București.
De asemenea, cele două camere ale parlamentului de la Moscova - Duma de Stat și Consiliul Federației - au anunțat că Rusia nu va mai plăti cotizații de membru în această organizație.
În opinia parlamentarilor ruși, decizia este „justificată și legitimă”, întrucât organizația nu a răspuns la apelurile repetate ale Moscovei către conducerea AP OSCE de a reveni la ceea ce au numit „un dialog constructiv” și că acest for ar interpreta tendențios cauzele războiului din Ucraina.
„Abordările discriminatorii și părtinitoare, standardele duble și rusofobia totală, lipsa de pregătire pentru dezbateri de fond, inclusiv pe teme de actualitate privind asigurarea unei securități indivizibile și în condiții de egalitate, atestă degradarea extremă a AP OSCE ca mecanism de cooperare interparlamentară”, afirmă parlamentarii ruși.
În declarație se spune că „cel mai recent episod al acestui blocaj” a fost refuzul României de a elibera vize membrilor delegației ruse pentru participarea la sesiunea anuală a AP OSCE, care are loc zilele acestea la București. Potrivit diplomației de la Moscova, România a refuzat să elibereze vizele în legătură cu agresiunea rusă împotriva Ucrainei.
- Te-ar putea interesa și: România nu a eliberat vize pentru delegații ruși la sesiunea Adunării Parlamentare a OSCE
Președinta Consiliului Federației, Valentina Matvienko, a cerut ca decizia parlamentului rus să fie anunțată „imediat” printr-o telegramă în adresa sesiunii AP OSCE de la București.
În declarație se mai spune că membrii delegației ruse au fost de mai multe ori „lipsiți de posibilitatea” de a participa la lucrările organizației pe motive neîntemeiate.
Rusia nu a participat la cel puțin patru reuniuni ale AP OSCE: în Marea Britanie în 2022, în Canada și Armenia în 2023, și în Austria în 2024.
Vicepreședintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, a declarat că bugetul Adunării Parlamentare a OSCE va pierde 6% din acumulări după suspendarea participării Rusiei – circa 250 de mii de euro anual.
În aprilie, Duma de Stat a suspendat plata cotizațiilor către AP OSCE pentru anul 2023. „Nu ar trebui să plătim pentru ceva la care nu am participat. Dacă nu ne lasă să lucrăm în acest an, vom cere returnarea contribuțiilor plătite anterior”, declara, cu acea ocazie, președintele Dumei, Veaceslav Volodin.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Înjunghiere la mall în Israel, cu un mort și un rănit. Poliția consideră atacul „terorist”
Un bărbat a murit, iar altul a fost rănit într-un atac cu cuțit la un mall, în orașul Karmiel, din nordul Israelului. Poliția spune că incidentul este investigat ca atac terorist, iar atacatorul a fost ucis.
Serviciul de salvare israelian, Magen David Adom, spune că țintele atacului, doi bărbați de 20 și ceva de ani, au fost duși la Centrul Medical Galileea, din Nahariya, unde unul a fost declarat mort.
Atacul nu a fost revendicat imediat de nimeni. Nu au fost date informații despre naționalitatea atacatorului, nici despre posibile motive.
Reuters a relatat că în înregistrarea video a urmărilor atacului, la mall, se vede că unul din cei doi bărbați atacați, de care au grijă salvatorii, purta o uniformă kaki, ca și soldații. Se mai poate vedea lângă ei un corp inert de care nu are grijă nimeni.
Incidentul a avut loc pe fondul prelungirii conflictului din Fâșia Gaza, unde armata israeliană luptă din octombrie 2023 împotriva milițiilor islamiste Hamas, considerate organizație teroristă inclusiv de SUA și Uniunea Europeană.
- Te-ar putea interesa și: Iranian împușcat în Bavaria după ce a atacat cu cuțitul polițiști
Ostilitățile au început după ce Hamas a făcut la 7 octombrie un raid fără precedent în sudul Israelului, omorând 1200 de oameni. De atunci, în operațiunile militare israeliene din Gaza au fost omorâți peste 37.000 de palestinieni, potrivit serviciilor medicale din Gaza.
Violențe numeroase se înregistrează și în celălalt teritoriu palestinian ocupat, Cisiordania, de unde se infiltrează mai ușor, potrivit serviciilor de securitate israeliene, potențialii teroriști.
În ianuarie, un palestinian a ucis o persoană și a rănit alte 12 intrând cu mașina într-un grup de oameni, în centrul Israelului. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Aliații NATO sunt de acord să dea Ucrainei 40 de miliarde de euro în 2025 ca ajutor militar (surse)
Se relatează că la discuțiile din pregătirea summitului NATO din 9-11 iulie, de la Washington, aliații au căzut de acord să ofere la anul Ucrainei ajutor militar în valoare de 40 de miliarde de euro, dar nu au putut elabora un plan de cheltuieli pe mai mulți ani.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut recent țărilor membre să vină cu un angajament pe câțiva ani de a ține ajutorul militar la același nivel ca de la începutul invaziei rusești din Ucraina, în februarie 2022, adică de aproximativ 40 de miliarde de euro.
Reuters a scris miercuri, citând un diplomat, că pactul ce ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare nu prevede vreun plan pe mai mulți ani, dar include o clauză privind re-evaluarea contribuțiilor, la summiturile NATO viitoare.
Dpa notează că aliații nu au ajuns la o înțelegere nici în ce privește împărțirea costurilor sprijinirii Ucrainei, specificând doar că în stabilirea acestei distribuții va juca un rol mărimea economiilor lor.
Pe de altă parte, aliații s-au declarat de acord cu elaborarea a două rapoarte, la anul, pentru a stabili cine ce va furniza Ucrainei.
În iunie, țările NATO au decis că alianța își va asuma un rol mai mare în coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, preluând sarcina aceasta de la SUA, inclusiv de teama consecințelor unei victorii a lui Donald Trump la alegerile americane din toamnă.
- Te-ar putea interesa și: La Washington, pregătiri pentru un summit NATO potențial tumultuos
Trump a spus când a fost președinte că SUA nu vor ajuta europenii la nevoie dacă ei nu cheltuie mai mult cu apărarea.
Până acum, ajutorarea militară a Ucrainei s-a făcut fie prin donații și aranjamente bilaterale, fiind prin cooperare între un număr mai mic de state (grupul Ramstein, condus de SUA), dar nu prin NATO.
Reuters mai scrie că înaintea summitului de la Washington, țările NATO încă nu s-au pus de acord asupra limbajului declarației finale referitor la perspectivele Ucrainei de a fi primită în alianță.
Poziția oficială este în prezent că Ucraina va fi primită, dar nu acum, când este cuprinsă de război. La summitul de anul trecut, de la Vilnius, s-a spus: „Viitorul Ucrainei este în NATO”, dar unele țări membre, ca balticii sau Polonia, cred că anul acesta limbajul ar trebui să fie și mai ferm în favoarea primirii Ucrainei. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rusia declară persona non grata un angajat al Ambasadei României la Moscova
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) anunță că un diplomat al Ambasadei României la Moscova a fost declarat „persona non grata” și trebuie să părăsească Federația Rusă. MAE precizează că decizia părții ruse e un răspuns la o măsură similară adoptată de autoritățile române pe 24 mai 2024.
MAE transmite într-un comunicat pentru Europa Liberă că, pe 3 iulie, Federația Rusă a declarat drept persona non grata un membru al Ambasadei României la Moscova.
„Această decizie a părții ruse, neîntemeiată în raport cu prevederile Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice, survine ca răspuns la măsurile adoptate de către autoritățile române la 24 mai 2024, privind declararea ca persona non grata pe teritoriul României a unui diplomat al Ambasadei Federației Ruse la București”, anunță MAE într-un comunicat.
Pe 24 mai, MAE a declarat persona non grata pe teritoriul României un diplomat al Ambasadei Federației Ruse la București.
- Te-ar putea interesa și: Un diplomat al Ambasadei Rusiei la București a fost declarat persona non grata pe teritoriul României
MAE a precizat la acel moment că diplomatul rus expulzat a avut „activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice.”
Convenția de la Viena prevede, între altele, că personalul diplomatic nu are dreptul să se angajeze în activități de spionaj.
Expulzarea diplomatului român de la Moscova e ultimul eveniment dintr-o serie de măsuri punitive reciproce ale Moscovei și Bucureștiului.
În aprilie 2022, România expulza 10 diplomați ruși pentru că „activitățile și acțiunile acestora contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice”.
O lună mai târziu, MAE informa că, în replică, Federaţia Rusă a declarat persona non grata zece persoane de la Ambasada României la Moscova.
Expulzarea reciprocă de diplomați între România și Rusia are loc pe fondul unor măsuri similare luate după invadarea Ucrainei de către armata rusă.
Printre țările care au expulzat zeci de diplomați ruși după februarie 2022 sunt SUA, Germania, Polonia, Franța, Belgia, dar și Slovacia, Slovenia sau Spania.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Alimentarea prin catering, permisă și în grădinițe. Guvernul a aprobat noi norme sanitare
Sisteme de ventilare mecanică, adaptarea clădirilor pentru persoanele cu dizabilități, dar și accesarea serviciilor de catering sunt câteva dintre modificările regulamentului sanitar pentru instituțiile de educație timpurie, aprobat de executiv miercuri, 3 iulie.
Astfel, instituțiile de educație timpurie pot apela la serviciile de catering, dacă în instituție nu poate fi organizată alimentația. Meniul pentru catering, la fel ca și cel din instituții va fi elaborat de angajații acestora - specialiști în nutriție și/sau lucrători medicali - în conlucrare cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
Meniul zilnic de repartiție va conține lista preparatelor culinare, cu indicarea porției individuale în funcție de grupul de vârstă. Ingredientele care cauzează alergii sau intoleranțe vor fi prezentate în meniu în conformitate cu prevederile actelor normative.
- Te-ar putea interesa și: 50% din bucătarii din grădinițe sunt pensionari. „Nu știu cât o să mă țină sănătatea”
Compania de catering trebuie să dețină autorizație sanitar-veterinară sau certificat de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor atât pentru activități de catering, cât și pentru unitatea de transport a alimentelor.
O altă normă sanitară obligatorie pentru instituțiile de educație timpurie este dotarea cu sisteme de încălzire și ventilație. Acestea trebuie să asigure menținerea parametrilor microclimatici la nivel corespunzător.
Ministerul Sănătății argumentează această modificare prin faptul că în majoritatea instituțiilor de educație timpurie nu există sisteme de ventilare, fie acestea sunt defecte. „Aerisirea care se efectuează, în acest moment, prin deschiderea geamurilor, creează curenți de aer și nu asigură o ventilare optimă a încăperilor. Lipsa aerului proaspăt are un impact semnificativ asupra sănătății copiilor și productivității lor”, se arată în nota informativă a hotărârii de Guvern.
Autoritățile propun ca toate sistemele de ventilare să fie mecanice.
Modificările mai prevăd ca toate instituțiile de educație timpurie să fie adaptate la necesitățile copiilor cu nevoi speciale, conform actelor normative în vigoare.
De asemenea, dacă anterior era permisă aflarea într-o grupă a 1-2 copii cu dizabilități, acum numărul acestora „se va stabili în funcție de raportul personal/îngrijitor per copil cu dizabilitate și în funcție de tipul de dizabilitate”.
Directorii de instituții de educație timpurie vor fi obligați, după aprobarea regulamentului, să desfășoare lucrări de prevenire, de combatere și de distrugere a ambroziei, pentru evitarea apariției alergiei la ambrozie.
- Te-ar putea interesa și: Lupta cu ambrozia, la Căușeni: „Fără conlucrare, nu avem șanse s-o punem la pământ”
Curățarea teritoriului va fi efectuată în lipsa copiilor, fără obstacole de circulație sau de joacă.
Personalul din instituțiile de educație timpurie va fi obligat „să asigure cultivarea deprinderilor unei alimentații sănătoase în rândul copiilor, a unor comportamente ce țin de sănătatea fizică și de igienă”. Îi va încuraja pe copii să se spele pe mâini, oferindu-le ajutor.
„Aceste norme sunt esențiale pentru ca să protejăm și să fortificăm starea de sănătate a copiilor ca ei să se dezvolte fizic și neuro-psihic armonios și să putem preveni îmbolnăvirile”, a declarat ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, prezentând modificările în ședința guvernului.
În anul 2023, în R. Moldova activau 1.479 de instituții de educație timpurie, dintre care 76,3% în mediul rural și 23,7% în cel urban.
Totodată, aproape 130 de mii de copii erau înscriși în instituțiile de educație timpurie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Fotbalistul turc Demiral, anchetat de UEFA pentru un salut extremist de dreapta
Fundașul echipei naționale de fotbal a Turciei, Merih Demiral, este anchetat de forul fotbalistic european UEFA în legătură cu gestul controversat făcut după ce a înscris în meciul cu Austria, de la Euro 2024, în Germania.
Dpa scrie că Demiral a făcut salutul „Lupilor gri” (Bozkurtlar, în turcă) o mișcare ultranaționalistă înființată în anii 1960, vinovată de asasinate și masacre cărora le-au căzut victime printre alții activiști pentru democrație și membri ai minorităților naționale, inclusiv kurdă, armeană sau greacă.
Mișcarea extremistă care proclamă supremația „rasei turce” este reprezentată în parlamentul de la Ankara prin Partidul Mișcării Naționaliste (MHP), fiind „aripa” ei de tineret.
Gestul lui Demiral, care a înscris ambele goluri ce au propulsat Turcia în „optimi”, a fost condamnat de ministra de Interne a Germaniei, Nancy Faeser, și de grupări pentru drepturile omului.
UEFA a spus miercuri că verifică acuzațiile de „comportament nepotrivit” aduse lui Demiral și va reveni cu detalii.
Dpa notează că o eventuală sancționare l-ar putea împiedica să joace în sfertul de finală împotriva Olandei, sâmbătă.
Demiral a spus că gestul său a vrut să reprezinte „identitatea turcă”, de care este „mândru”, că nu a transmis vreun „mesaj secret” și că a văzut mulți spectatori făcând la fel, la meciul de la Leipzig.
„Am vrut doar să arăt de fericit și mândru sunt”, a spus fotbalistul.
Ministra Nancy Faeser și-a exprimat indignarea pe platforma X, spunând că „simbolurile extremismului turcesc de dreapta nu-și au locul pe stadioanele noastre”, iar folosirea campionatului european pentru „rasism” este „inacceptabilă”.
Faser a spus că structurile de securitate germane îi urmăresc îndeaproape pe extremiștii turci de dreapta din Germania. Dpa amintește că Lupii Gri sunt monitorizați de Oficiul Federal pentru Protecția Constituției.
La Euro 2024 s-au înregistrat mai multe incidente cu caracter ultranaționalist și rasist, atribuite mai ales suporterilor din Balcani. La meciul Albania-Croația, de exemplu, suporterii celor două echipe au scandat în comun o lozincă antisârbească. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Amenzi de circa 480 de milioane de lei aplicate de Consiliul Concurenței în privința a șase companii petroliere
O amendă de 480 de milioane de lei a fost aplicată de Consiliul Concurenței pentru șase companii petroliere din R. Moldova. Amenzile au fost aplicate după ce s-a constatat că acestea au încheiat un acord anti-concurențial cu scopul de a coordona prețurile de comercializare a produselor petroliere.
Ancheta demarată de plenul Consiliului Concurenței în 2021, a vizat perioada martie 2019 – ianuarie 2021. Instituția susține că agenții economici au efectuat mai multe runde de modificări ale prețurilor la produsele comercializate cu același valori.
În plus, modificările au avut loc atât consecutiv (atunci când una sau mai multe companii își modificau prețurile, iar ulterior alte companii făceau modificări similare), cât și concomitent (când majoritatea sau chiar toate întreprinderile luau decizii similare de modificare a prețurilor în același moment, înainte de prima afișare pe panou).
Președintele Consiliului Concurenței, Alexandru Gherțescu, a precizat că au fost aplicate următoarele amenzi:
- SRL „Bemol Retail” - 29.047.135 lei;
- SRL „Datario” - 1.103.009 lei;
- SRL „Lukoil Moldova” - 180.237.907 lei;
- SRL „Petrom Moldova” - 77.850 .25 lei;
- SA „Rompetrol Moldova” - 191.863.578 lei;
- SA „Tirex Petrol” - 1.529.442 lei.
Companiile vizate au respins acuzațiile, invocând mai mulți factori economici și „adaptarea inteligentă” a acestora la condițiile pieței. Asta a dus, în opinia agenților economici, la modificări similare sau paralele a prețurilor.
Decizia instituției poate fi contestată în termen de 30 de zile după recepționarea ei de către întreprinderile vizate, în instanța de judecată.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
PAS propune licențierea importurilor de cereale, după ce fermierii au amenințat să reia protestele
Importurile de grâu, porumb și floarea soarelui ar urma să fie realizate în baza licențelor emise de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Prevederile se conțin în inițiativa legislativă depusă de deputatul PAS, Alexandr Trubca, care va fi examinată de Parlament în regim de urgență.
Modificările propuse vin după ce la 26 iunie a expirat termenul maxim pentru activitatea Comisiei de licențiere, care a asigurat funcționarea mecanismului de acordare a licențelor pentru importurile de grâu, porumb și floarea soarelui, în special din Ucraina.
În cadrul unei întrevederi cu membrii Asociației „Forța Fermierilor”, vicepremierul Vladimir Bolea a spus că acest regim pentru importuri va continua să funcționeze și în următoarele luni. El a amintit despre inițiativa deputatului PAS, Alexandr Trubca, înregistrată în Parlament pe 1 iulie.
„Suntem în proces de modificare a legii, ceea ce va permite Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să intervină de fiecare dată când există un risc iminent sau necesități din partea statului și din partea agricultorilor”, a declarat ministrul agriculturii și industriei alimentare.
În ședința de miercuri, 3 iulie, Guvernul a avizat pozitiv această inițiativă legislativă.
Proiectul de lege al deputatului PAS prevede că mecanismul de licențiere a acestor importuri va fi menținut până la finele anului 2024. Parlamentarul și-a motivat inițiativa prin faptul că fermierilor din Republica Moldova le este dificil să asigure „un nivel de competitivitate semnificativ”, având dificultăți inclusiv la capitolul logistică. Totodată, este notat și faptul că R. Moldova a pierdut piețele sale de export a cerealelor, numărul scăzând de la 27 de țări în 2022, la 14 în prezent.
Inițiativa a fost salutată de fostul lider al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Sluslari, care însă a apreciat-o ca fiind una tardivă. El a susținut că o asemenea modificare legislativă putea fi realizată încă în octombrie anul trecut.
Pe 26 iunie, Asociația „Forța Fermierilor” a cerut autorităților să prelungească restricțiile la importurile de cereale și oleaginoase din Ucraina, avertizând că, în caz contrar, vor relua protestele.
- Te-ar putea interesa și: Forța Fermierilor cere control prelungit pentru importul cerealelor din Ucraina, amenințând cu noi proteste
Mecanismul de acordare a licențelor pentru importurile de grâu, porumb și floarea soarelui, în special din Ucraina, a fost introdus în octombrie 2023, tot sub presiunea protestelor în masă ale fermierilor.
Datele Serviciului Vamal arată că începând cu 26 iunie, când a expirat perioada de licențiere obligatorie a importului de cereale, în R. Moldova au fost importate 22 de tone de floarea soarelui, cantitate care actualmente nu are un impact negativ asupra pieței interne, susțin autoritățile.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Franța: 200 de candidați de stânga și centru ies din cursa electorală, în front comun împotriva extremei drepte
Cel puțin 200 de candidați de centru și de stânga s-au retras din turul al doilea al anticipatelor din Franța, cu doar câteva ore înainte de expirarea termenului limită, marți. Mișcarea are ca scop să oprească ascensiunea extremei-drepte la putere.
În încercarea de a evita ascensiunea extremei drepte la putere, cel puțin 200 de candidați ai formațiunilor de stânga și a celor centriste s-au retras din cursa electorală înainte de turul al doilea al parlamentarelor anticipate de duminică, 7 iulie, notează AFP. Circa 110 din candidații retrași au fost înaintați de alianța de stânga Noul Front Popular, iar alți peste 70 au reprezentat tabăra lui Macron.
Președintele Macron și partidele de centru și stânga speră că aceste „retrageri tactice” să prevină Rassemblement National să obțină cele 289 de mandate, necesare pentru a deține majoritatea absolută.
Doar 76 de parlamentari au fost aleși din primul tur al alegerilor parlamentare anticipate, aproape toți din partea formațiunilor de extremă-dreapta sau stânga. Soarta celorlalte 501 locuri din Parlament va fi determinată în turul al doilea, între cei doi sau trei candidați rămași în cursa electorală.
Aceste „retrageri tactice” au loc în condițiile în care, partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (RN, Reuniunea Națională - n.r.) și aliații săi, au reușit să obțină cel mai mare număr de mandate în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din 30 iunie, scrie AP.
Ei au depășit cu mult alianța partidelor de stânga și cea a formațiunilor centriste, reunite în jurul mișcării politice create de președintele francez, Emmanuel Macron.
În ciuda victoriei din primul tur, liderii Rassemblement National au anunțat în repetate rânduri că vor intra la guvernare doar dacă vor avea o majoritate absolută în Parlamentul de la Paris. Marți, 2 iulie, Marine Le Pen a reiterat această poziție.
„Nu putem accepta să intrăm la guvernare, dacă nu putem acționa”, a spus Marine Le Pen într-un interviu acordat marți, televiziunii publice franceze. „Ar fi cea mai rea trădare a alegătorilor noștri”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Teatrul „Luceafărul” se retrage definitiv din producția spectacolului „Invizibil”
Teatrul „Luceafărul” a anunțat, pe 2 iulie, că a decis să se retragă definitiv din proiectul „Invizibil” ca urmare a „scandalului provocat” de regizorul David Schwartz, care a spus că spectacolul „a fost anulat” la presiunea autorităților pentru că ar fi criticat-o pe președinta Maia Sandu.
Teatrul „Luceafărul” a transmis, printr-o postare pe rețele, că majoritatea actorilor și scenograful consideră că reluarea proiectului „nu este oportună” și au notificat administrația despre retragerea lor din proiect pentru „a proteja integritatea artistică și relațiile profesionale”.
Inițial, directorul artistic al teatrului, Slava Sambriș, spunea că spectacolul nu a fost „interzis”, ci transferat pentru următoarea stagiune din cauza problemelor de sănătate ale unei actrițe.
Însă de această dată, teatrul a precizat că spectacolul este anulat din cauza „scandalului provocat de către regizorul” român David Schwartz.
- Te-ar putea interesa și: Scandal deloc „Invizibil” în teatrul moldovenesc: Există sau nu cenzură pe scena culturală din R. Moldova?
Pe 19 iunie, a fost publicat un interviu cu Schwartz în care se aborda subiectul cenzurii și autocenzurii în teatru, articol de la care a pornit scandalul public.
Regizorul a spus că divergențele între el și trupă au apărut după ce textul a fost citit de Stela Verebceanu, scenografa teatrului și verișoara președintei Maia Sandu. În cuvintele lui Schwartz, Verebceanu a refuzat să lucreze la spectacol, spunând că scenariul este „antipatriotic” și „împotriva regimului actual”.
Ulterior, Slava Sambriș i-ar fi spus lui Schwartz că a fost sunat de Angela Brașoveanu-Erizanu, consiliera președintei Sandu în domeniul culturii. Ea ar fi spus că a auzit despre scenariu și a întrebat dacă nu cumva teatrul „face campanie împotriva PAS înainte de a alegeri”. Anume acest apel telefonic a și fost interpretat drept „cenzură”.
Dar Sambriș a declarat că apelul consilierei președintei a fost unul „personal”. La rândul său, Brașoveanu-Erizanu a spus că și-a justificat apelul prin faptul că este responsabilitatea ei să fie „la curent cu evenimentele din sfera culturală” și să o informeze pe șefa statului.
În multiple mesaje publice, atât trupa teatrului, cât și directorul artistic Sambriș au relatat despre dezacordurile dintre actori și regizor.
Actorii au evidențiat că scenariul spectacolului-documentar conținea greșeli factuale; că actorii erau impuși să reprezinte unele persoane reale, ale căror identitate putea fi ușor recunoscută, ceea ce ar fi putut avea consecințe juridice; divergențe pe tema războiului din Ucraina dintre regizor și actorii care au condamnat agresiunea rusă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Suspecții de uciderea activistului kazah au fugit din Ucraina prin R. Moldova - surse
Aidos Sadîkov, un activist și blogger kazah, a murit la Kiev pe 2 iulie, a confirmat soția sa, Natalia Sadîkova. La 18 iunie, poliția din Kiev a anunțat că a înregistrat o tentativă de asasinat asupra lui Sadîkov. Sursele Europei Libere spun că suspecții ar fi fugit prin Republica Moldova.
Interlocutorii Europei Libere din organele de securitate ale statului afirmă că pe 19 iunie, la câteva ore după tentativa de asasinat, au primit informații de la șeful poliției din orașul Kiev, precum că „două persoane au comis pe 18 iunie un omor”, și că s-ar afla pe teritoriul R. Moldova.
Când au ajuns să verifice informațiile prin bazele de date ale Poliției de Frontieră, oamenii legii au stabilit că doi cetățeni ai Kazahstanului au intrat în R. Moldova în seara zilei de 18 iunie, prin punctul de trecere a frontierei Palanca, și au părăsit țara în noaptea spre 19 iunie prin Aeroportul Internațional Chișinău, spre Antalia.
Pentru prima dată, o astfel de informație a apărut pe 2 iulie, pe canalul de Telegram „Moldova: Actual”, care afimă că unul dintre suspecți ar fi călătorit în Moldova cu o lună înainte de tentativa de asasinat.
Tentativa de asasinare a lui Aidos Sadîkov a avut loc pe 18 iunie în curtea casei sale din Kiev. Biroul Procurorului General al Ucrainei a declarat că atacatorul a alergat până la mașina în care se aflau bloggerul și soția sa și l-a împușcat pe Sadîkov. Bloggerul a fost internat la spital în stare gravă. Soția sa nu a fost rănită.
Suspecții sunt doi cetățeni kazahi, Altai Jakanbaev și Meiram Karataev. După tentativa de asasinat, aceștia au fugit în Moldova. La 22 iunie, Biroul Procurorului General din Kazahstan a declarat că Jakanbaev s-a predat poliției.
În Ucraina, Jakanbaev și Karataev au fost arestați în contumacie și declarați în căutare internațională. Autoritățile kazahe au declarat deja că nu-l vor extrăda în Ucraina pe Jakanbaev.
Pe de altă parte, Natalia Sadîkova susține că în spatele asasinării soțului său s-ar afla chiar autoritățile kazahe și că „principalul beneficiar este președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev”.
Oficiali kazahi au calificat acuzațiile drept „provocări și insinuări care nu corespund realității”.
Președintele Tokaev, comentând incidentul, a declarat că Astana este pregătită să coopereze cu Kievul, inclusiv prin Interpol.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Premierul maghiar Orban a mers pentru prima oară în Ucraina de la izbucnirea războiului
Premierul maghiar Viktor Orban a mers marți la Kiev, în capitala Ucrainei. Este vorba de prima vizită a liderului de la Budapesta în țara vecină de când a invadat-o Rusia. Ungaria a preluat de la 1 iulie președinția rotativă a Uniunii Europene.
La Kiev, premierul maghiar, Viktor Orban, a declarat într-o conferință de presă comună că i-a cerut președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să ia în considerare un armistițiu temporar „rapid”. El susține că astfel ar putea fi impulsionate negocierile de pace cu Rusia, scrie Reuters.
„Războiul în care trăiți acum are un impact foarte puternic asupra securității Europei. Apreciem foarte mult toate inițiativele președintelui Zelenski de a ajunge la pace. Aceste inițiative necesită mult timp. Ele sunt complicate din cauza regulilor diplomației internaționale”, a spus premierul maghiar.
Orban a mai spus că Ungaria dorește să aibă relații bilaterale mai bune cu Ucraina și că țara sa este gata să ia parte la efortul de modernizare a economiei ucrainene, scrie Reuters.
Zelenski a subliniat că Ucraina are nevoie de „pace justă”, adică fără cedarea teritoriilor, cum îi cer Rusia și aliații Rusiei, dar a spus că apreciază că Orban a făcut prima vizită tocmai la Kiev după ce țara lui a preluat președinția rotativă a UE, luni. În prezența lui Orban, care s-a opus mereu înarmării Ucrainei, Zelenski a spus apăsat că țara lui are nevoie de mai mult armament de la aliații europeni.
Vizita lui Orban la Kiev, prima de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, a fost salutată inclusiv de ambasadorul Statelor Unite, David Pressman. Acesta a postat un mesaj scurt pe X (fostul Twitter) în care a spus că gestul reprezintă un „progres”.
Șeful biroului președintelui ucrainean, Andrii Ermak, a transmis pe canalul său de Telegram că cei doi lideri au discutat despre „viitorul Europei, probleme de securitate, dreptul internațional și formula păcii”.
O sursă de la Budapesta a declarat că planurile de călătorie ale lui Orban au apărut după negocieri îndelungate pe tema drepturilor minorității ucrainene de limbă maghiară.
„A fost o precondiție pentru întâlnire ca problema drepturilor de naționalitate să fie rezolvată. În ultimele săptămâni, s-a ajuns la un acord. Vor putea să anunțe acest lucru ca pe un succes”, a declarat această sursă pentru The Guardian.
Spre deosebire de majoritatea națiunilor europene, Ungaria a contestat în mod repetat necesitatea de a sprijini Ucraina din punct de vedere militar, blocând mai multe inițiative ale altor țări din UE, și a solicitat în schimb o încetare a focului.
Orban este unul dintre puținii lideri occidentali care s-au întâlnit cu Putin de la invazie.
În plus, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a efectuat cel puțin cinci călătorii în Rusia de la începutul războiului, ultima vizită fiind luna trecută la un forum economic din Sankt Petersburg.
Viktor Orban şi Volodimir Zelenski au avut până acum discuţii față în față atunci când președintele Ucrainei a fost invitat la Bruxelles. Acest lucru s-a întâmplat ultima oară săptămâna trecută, la un summit la care a fost semnat un pact de securitate între UE şi Ucraina.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
CEC a făcut public numărul alegătorilor din R. Moldova
Numărul cetățenilor moldoveni cu drept de vot este de puțin peste 3,3 milioane, potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC). Informațiile din Registrul de stat al alegătorilor au fost actualizate la 1 iulie 2024.
Există însă o diferență între numărul total de alegători (3 301 368) și cel atribuit pe circumscripții, acesta din urmă fiind de circa 2,7 milioane (2 739 379 persoane).
Diferența cuprinde cetățenii fără înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării (288 371). Tot aici au fost incluși cetățenii moldoveni cu drept de vot din regiunea transnistreană, aflată în afara controlului constituțional (273 618).
Numărul total al cetățenilor cu drept de vot a rămas, practic, același ca acum un an.
- Te-ar putea interesa și: Charticle | Cum arată R. Moldova înainte de alegerile locale generale
Însă, numărul alegătorilor atribuiți pe circumscripții este cu aproape 30 de mii mai mic, în mare parte din contul persoanelor care au „emigrat autorizat” peste hotarele țării.
Nu se știe cu exactitate câți cetățeni moldoveni se află în prezent peste hotare. În 2021, ministerul de Externe estima numărul acestora la peste 1,25 milioane, o cifră apropiată de cea anunțată de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).
Potrivit Registrului alegătorilor, cei mai mulți cetățeni cu drept de vot sunt înregistrați în municipiul Chișinău (644 483), autonomia găgăuză (128 387) și municipiul Bălți (97 698), urmate de raioanele Orhei (96 170), Hâncești (95 950) și Ialoveni (84 929).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
R. Moldova, inclusă în prima etapă a unui amplu program regional de eficiență energetică
Banca Mondială (BM) va oferi 54,5 milioane de dolari pentru proiecte de eficiență energetică în Republica Moldova. Este vorba despre renovarea clădirilor publice și a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, cu accent pe instituțiile de învățământ.
Proiectele pentru Moldova au fost incluse în prima fază a unei ample inițiative a Băncii Mondiale ce urmărește o „accelerare semnificativă a eficienței energetice” în Europa și Asia Centrală.
Așa-numitul Program E3, în valoare totală de 1,45 de miliarde de dolari, își propune să atragă alte 2,4 miliarde de dolari din sectoarele public, privat și de dezvoltare, în următorii 10 ani. Investițiile ar permite economisirea a peste 63 de terawatt-ore (TWh) de energie - echivalentul producției anuale de energie electrică a Elveției, estimează experții BM. Investițiile vor viza instituții publice, clădiri și echipamente rezidențiale, obiective industriale, dar și îmbunătățirea sistemelor de termoficare centralizată.
„Sporirea eficienței energetice poate genera economii bugetare pentru alte priorități de dezvoltare și poate reduce semnificativ nevoia de investiții în noi surse de energie”, a declarat Antonella Bassani, vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, potrivit unui comunicat al BM.
Inițiativa BM prevede dezvoltarea unor proiecte de țară „replicabile” și etape suplimentare în Republica Moldova, Turcia, Muntenegru, Uzbekistan și alte țări.
Programul 3 își propune să creeze „o coaliție de organizații regionale și globale”, care să includă și instituții financiare și donatori internaționali, pentru „coordonarea și armonizarea abordărilor naționale”.
Rețeaua regională va fi finanțată, inițial, cu un grant în valoare de 5 milioane de dolari, și va avea ca prioritate „formularea și implementarea politicilor, conceperea de programe extinse, precum și măsurarea și verificarea măsurilor de eficiență energetică”.
Programul E3 care vizează reducerea cererii de energie se va desfășura în paralel cu Programul ECARES (Extinderea energiei regenerabile în Europa și Asia Centrală), lansat recent, și care vine în sprijinul unei tranziții către energia curată.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Republica Moldova va trimite 20 de pacificatori în Bosnia și Herțegovina
Ministerul Apărării a cerut Guvernului să aprobe trimiterea unui contingent format din 20 de pacificatori la operațiunea militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina (EUFOR ALTHEA), de la 1 octombrie. Proiectul deciziei a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței executivului din 3 iulie.
Moldova s-a angajat să contribuie la operațiunea din Bosnia în cadrul unei conferințe UE de la Bruxelles, din 18 aprilie 2024, dedicată misiunilor militare europene.
Cei 20 de militari moldoveni vor participa la operațiunea EUFOR ALTHEA în componența contingentului român, care la rândul său face parte dintr-un batalion multinațional, dislocat la Sarajevo.
Contingentul moldovean va efectua, între altele, misiuni de patrulare și evacuare, misiuni de securizare a aeroportului din Sarajevo, precum și a depozitelor de arme și muniții, se spune în nota informativă la proiectul de lege propus spre examinare.
Bugetul participării militarilor moldoveni la EUFOR ALTHEA este evaluat la 7,2 milioane de lei anual.
O parte din cheltuieli va fi acoperită de România - instruirea colectivă la predetașare, transport în/din cadrul operației militare, cazarea, hrana, servicii spălare, evacuarea personalului, tratament medical, etc.
Totodată, logistica ar urma să fie asigurată de contingentul României, la aceleași standarde cum este asigurat personalul român cu mijloacele și capabilitățile avute la dispoziție.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova și România își extind cooperarea militară. Chișinăul vrea să se alăture EUFOR ALTHEA
Participarea în comun a contingentelor din România și Republica Moldova la misiuni internaționale a devenit posibilă după amendarea recentă a acordului bilateral privind cooperarea în domeniul militar. Potrivit modificărilor, cele două țări se vor sprijini în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE.
Printre riscurile și amenințările la adresa contingentului moldovean în Bosnia și Herțegovina, identificate de Ministerul Apărării, se numără existența armamentului și a munițiilor deținute de populația civilă, riscul de deschidere a focului asupra patrulelor și obiectivelor aflate sub pază, existența tensiunilor și a confruntărilor, apariția unor incidente inter-etnice și inter-religioase.
Contingentul Armatei Naționale va fi dotat cu armament, muniţie, echipament militar, mijloace de transmisiune şi alte bunuri materiale necesare pentru îndeplinirea misiunii.
Înainte de a ajunge în Bosnia, militarii moldoveni vor trece o instruire de două zile în România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Curtea Supremă a SUA: Trump are imunitate față de urmărirea penală în asaltul asupra Capitoliului
Curtea Supremă a SUA a hotărât că foștii președinți au dreptul la un anumit grad de imunitate față de urmărirea penală, reducând drastic probabilitatea ca procesul penal federal împotriva lui Donald Trump să aibă loc înainte de alegerile din 2024.
Trump este acuzat de complot pentru oprirea transferului puterii.
Majoritatea conservatoare a curții - la crearea căreia a contribuit Trump pe când era președinte - a constatat că președinții sunt protejați de urmărirea penală pentru acțiuni oficiale care se extind în „perimetrul exterior” al biroului său, dar ar putea fi acuzați pentru comportamentul întreprins în mod personal sau privat, scrie The Guardian.
Trump este acuzat că a supravegheat un efort extins de subminare a alegerilor din 2020, inclusiv două acuzații de conspirație pentru a obstrucționa validarea rezultatelor alegerilor, conspirație pentru fraudarea guvernului și conspirație pentru a-i priva pe alegători de dreptul de vot.
Trump mai este acuzat și că a răspândit afirmații false de fraudă electorală, a complotat pentru a recruta liste false de alegători, a făcut presiuni asupra oficialilor departamentului de justiție al SUA să deschidă investigații false privind frauda electorală și l-a presat pe vicepreședintele său, Mike Pence, să obstrucționeze validarea de către Congres a lui Joe Biden.
Hotărârea în dosarul lui Trump a fost printre ultimele pronunțate de instanța supremă în acest mandat.
Așteptând până la final, majoritatea conservatoare a jucat în beneficiul și strategia juridică a lui Trump de a încerca să amâne orice proces cât mai mult posibil.
Efectul hotărârii de a bloca un proces prompt, după ce instanța a acționat rapid pentru a-l menține pe Trump pe buletinul de vot în martie, a stârnit deja critici acerbe din partea liberalilor și a altora care cred că cazul lui Trump ar trebui rezolvat înainte ca alegătorii să-și dea votul la viitoarele alegeri.
- Te-ar putea interesa și: Dezbaterea electorală Biden-Trump: candidații nu au dialogat, moderatorii nu au corectat
Strategia juridică a lui Trump pentru toate cazurile sale penale federale – el se confruntă și cu acuzații în Florida pentru reținerea ilegală de documente clasificate – a fost să le amâne până după alegeri, în speranța că va fi reales și va putea numi ca procuror general un loial care ar renunța la toate acuzațiile împotriva sa.
Așa cum este calendarul, un proces în cazul lui Trump privind subversia electorală nu poate începe mai devreme de 20 septembrie, pentru că avocații lui Trump mai au 88 de zile la dispoziție pentru a pregăti o apărare după ce cazul a fost înghețat automat când a fost lansat apelul pentru imunitate.
În octombrie anul trecut, Trump a solicitat respingerea rechizitoriului pe motiv că se bucură de imunitate absolută de urmărire penală. După ce Chutkan a respins moțiunea, Trump a decis să conteste decizia pe 8 decembrie la curtea de apel a SUA.
Apelul a inclus o suspendare automată care a înghețat procedurile de judecată, deoarece dacă Trump își câștigă cererea de imunitate, ar exclude orice urmărire penală.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Atenționare de călătorie de la MAE: Risc de incendii în perioada estivală, în Turcia și Grecia
Ministerul de externe (MAE) informează cetățenii moldoveni care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Turcia și Grecia despre riscurile de incendii de vegetație în perioada estivală.
Până în prezent, în Turcia au fost înregistrate 44 de focare de incendii, 30 dintre acestea în zonele rurale și 14 în zone forestiere. Temperaturile foarte ridicate din această perioadă sporesc riscul producerii incendiilor, se spune într-o atenționare de călătorie, emisă de MAE.
Autoritățile recomandă cetățenilor Republicii Moldova, între altele, să verifice condițiile meteorologice și atenționările oficiale emise de autorități, înainte de planificarea deplasării, și să manifeste precauție în zonele afectate.
Totodată, cetățenii sunt îndemnați să-și anunțe prezența în zonele de risc prin contactarea misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale Republicii Moldova din Turcia și Grecia, să se asigure că dețin suficiente resurse de combustibil, apă, alimente și să mențină în stare de funcționare mijloacele mobile de comunicare.
În cazul unor alerte privind izbucnirea incendiilor în zonele în care se află, călătorii sunt sfătuiți să urmeze instrucțiunile autorităților locale și ale reprezentanților unităților hoteliere, iar pentru asistență consulară să contacteze misiunile diplomatice moldovene din țările respective. (R.B.)
O școală dedicată studiului Torei ar putea fi deschisă la Chișinău
La Chișinău, ar putea fi deschisă o instituție evreiască tradițională de învățământ religios - yeshiva, care va purta numele rabinului Shabtai din Raşcov.
Va fi prima școală de acest fel deschisă după Holocaustul din Al Doilea Război Mondial, care aproape a distrus comunitatea evreiască din Moldova, scrie publicația israeliană Hamodia.
Anunțul l-a făcut rabinul-șef al comunității evreiești din Republica Moldova, Pinchas Zaltzman, în timpul ceremoniei de comemorare a cunoscutului cabalist Shabtai din Raşcov, pe 27 iunie.
La eveniment au fost prezenți zeci de evrei din Israel și din întreaga lume, care au venit să se roage la mormântul rabinului Shabtai, descoperit în 2022 în cimitirul evreiesc din satul Rașcov din stânga Nistrului, unde se află și ruinele unei sinagogi din secolul XVIII, monument istoric conservat cu sprijinul PNUD și al UE.
Comunitatea evreiască din Moldova, condusă de rabinul Pinchas Zaltzman, a organizat evenimentul pentru al treilea an consecutiv.
Pelerinajul a început în orașul Dubăsari, cu o rugăciune la mormântul rabinului Mendel de Bar, și a inclus, de asemenea, vizite la gropile comune ale miilor de evrei basarabeni uciși de naziști în timpul Holocaustului.
- Te-ar putea interesa și: Pelerinaj la Uman: participare-record, adăposturi antirachetă mobile și interdicția armelor de jucărie
Hamodia îl citează pe rabinul-șef Pinchas Zaltzman cu declarația: „Mergând prin orașele din Transnistria, simți puterea istoriei evreiești care a prosperat aici înainte de Holocaust. Oriunde te uiți, există construcții și cimitire pline de mărturii apropiate ale vieții evreiești bogate care a existat odinioară. Comunitatea evreiască din Moldova și-a asumat responsabilitatea de a reînvia această istorie și de a păstra marea moștenire”.
Rabinul-șef a mai spus că, în ultimii ani, a asistat la „înflorirea și consolidarea comunităților din întreaga regiune, în special la Tiraspol”, în regiunea transnistreană.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
