Puțini dintre cei prezenți în seara de vineri, 2 septembrie, la dialogul lui Sorin Ioniță, președinte Expert Forum de la București, cu șefa statului, Maia Sandu, în cadrul Bookfest Chișinău, și-ar fi imaginat că aceasta venise pentru o discuție relaxată despre cărți, modele formative, femei în politică și multe altele, după o vizită foarte tensionată, în aceeași zi, la Comrat.
În scurt timp informațiile și secvențele video cu declarațiile agresive ale aleșilor din Adunarea Populară și răspunsurile președintei au devenit „virale” pe rețelele de socializare și au trezit numeroase reacții.
Principalele mesaje ale Maiei Sandu la Comrat
Maia Sandu nu a avut o singură întâlnire la Comrat. A ținut mai întâi un discurs la Universitatea din localitate. A transmis mesaje de pace și bună înțelegere, a subliniat că trebuie evitate dezbinarea pe criterii etnice sau lingvistice, că avem de construit împreună un stat democratic și corect cu toți cetățenii, a chemat la solidaritate și coeziune în vremuri grele. S-a referit și la statutul juridic al regiunii în componența Republicii Moldova.
„Nici o autonomie din UE sau Rusia nu are puteri atât de largi ca unitatea teritorială autonomă Gagauz-Yeri.”
Maia Sandu: „Vreau să vă vorbesc despre concluzia experților internaționali și mondiali recunoscuți, inclusiv a experților din Găgăuzia însăși. Aceștia au ajuns la concluzia că nici o autonomie din Uniunea Europeană nu are puteri atât de largi ca unitatea teritorială autonomă Gagauz-Yeri din Moldova. În Uniunea Europeană sunt multe entități autonome. Subiecții Federației Ruse, fie că este vorba de republică, teritoriu, regiune autonomă sau raion, nu au aceleași împuterniciri ca Gagauz-Yeri.”
Acuzațiile politicienilor locali
A urmat întâlnirea cu membrii Adunării Populare de la Comrat, care s-a dovedit scena unor atacuri furibunde, umorale, din partea unora din cei prezenți – „deputați socialiști”, potrivit lui Vlad Kulminski, ex-vicepremier responsabil de reintegrare (cu Transnistria), prezent la ședință. Flancată de președintele Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Konstantinov, și de bașcana Irina Vlah, președinta Maia Sandu a fost supusă unui tir retoric ce a depășit cu mult limitele bunei-cuviințe.
I s-au adresat tot felul de acuzații: că nu face nimic pentru găgăuzi, că vrea să bage Moldova în război, că a rupt relațiile cu „partenerul nostru strategic Rusia”, că intenționează să predea Moldova „românilor”, că deși le pare rău de ucraineni, ei, deputații găgăuzi, se gândesc ce vor face la iarnă și au criticat-o pe Maia Sandu că nu se duce la Moscova să ceară de la Putin un preț mai mic la gaze.
„Nu-mi puteți cere să susțin războiul Rusiei în Ucraina.”
După răspunsurile pe care le-a dat Maia Sandu ne putem da seama de conținutul incendiar al discuțiilor: „Nu-mi puteți cere să susțin războiul Rusiei în Ucraina, a spus ea. N-am să susțin niciodată distrugerea unui alt stat și a oamenilor. Vedeți ce se întâmplă acolo. E groaznic!”
„Limba moldovenească” din Constituție și limba vorbită de președintă
Cineva i-a reproșat Maiei Sandu că nu respectă Constituția, unde scrie „limba moldovenească”, nu româna, că nu respectă poporul moldovenesc. „Eu știu mai bine decât Dvs. ce limbă vorbesc, a spus șefa statului. Așa cum Dvs. știți că vorbiți găgăuză, eu știu că vorbesc limba română”.
Maia Sandu este primul președinte moldovean care-și afirmă deschis, fără înconjur, într-un mediu mai degrabă ostil, la Comrat, apartenența etnică și lingvistică românească, și chiar a bătut obrazul, indirect, convorbitorilor săi că nu au grijă de limba lor maternă, găgăuza, dar au tupeul să le indice moldovenilor cum să-și numească propria limbă.
Trebuia să se întâmple într-o zi. Șocant? Nicidecum. A fost normal și legal, doar că, iată, și pentru un gest normal în Moldova ai nevoie de curaj. Moldovenii trebuie să învețe să spună lucrurilor pe nume, dacă vor să fie respectați în țara lor și în străinătate.
Unii analiști au comentat că vizita la Comrat a președintei n-a fost pregătită așa cum se cuvine. Posibil. Oricând rămâne loc pentru mai bine și cred că deja au fost trase niște concluzii.
Autonomia găgăuză este un loc inconfortabil pentru orice politician proeuropean de la Chișinău. Nu, se pare, și pentru Dodon care, după spusele cuiva din cei prezenți la întâlnirea cu Maia Sandu, „mergea de două ori pe lună la Comrat”. De ce mergea? Pentru că acolo găsea un mediu prielnic pentru viziunile sale prorusești.
Găgăuzii au furnizat mereu voturi pentru stânga pro-rusă din Moldova
După ce au cunoscut, la fel ca moldovenii, ororile Gulagului, după ce au suportat campanii intense de rusificare, găgăuzii, din nefericire, au fost și au rămas la cheremul unor elite locale duplicitare.
Bașcana autonomiei, Irina Vlah, membru din oficiu al guvernului Republicii Moldova, le mulțumește pentru granturi și investiții oficialilor români și europeni, dar nu încetează să afișeze atitudini pro-rusești în politica internă.
La întâlnirea de vineri, 2 septembrie, în timp ce președinta Maia Sandu declara tranșant că nu va susține agresiunea Rusiei în Ucraina, Irina Vlah părea în mare dilemă, gândindu-se probabil cum să procedeze cu lozinca sa electorală: „Nouă, găgăuzilor, ne stă în puteri să fim cu Rusia!”
O dihotomie ce nu mai poate dura
Maia Sandu a suportat la Comrat consecințele ipocriziei și jocurile politicianiste ale predecesorilor săi. Separatismul găgăuz, manifestat la referendumurile pro-Uniunea Vamală a lui Putin, în autonomie, a fost încurajat nu doar de politicienii locali, ci și de cei de la Chișinău, cărora nu le-a păsat de aducerea găgăuzilor alături de obiectivele naționale ale Moldovei, ci doar de voturile lor.
Într-un dialog cu găgăuzii trebuie scoase în prim-plan patrimoniul, valorile culturale comune, personalitățile de seamă, cum a fost, de exemplu, scriitorul Dionisie Tanasoglu – un patriot deopotrivă al limbii găgăuze și al culturii române –, care a fost și rector al Universității din Comrat.
O guvernare proeuropeană are nevoie de parteneri viabili în autonomie, iar dacă-i va găsi, aceștia să nu fie niște „cai troieni” ai Rusiei, niște agenți de influență „alternativi”. Războiul din Ucraina va schimba multe în această zonă, dar este nevoie ca și Chișinăul să facă mai mult, să elaboreze mecanisme de informare corectă și de combatere a propagandei rusești care îi ține pe găgăuzi într-un fel de vrajă otrăvită.
Vizita președintei Maia Sandu la Comrat a constituit un moment al adevărului, dincolo de emoții și indignări legitime.
Punctele de vedere exprimate în acest acest articol nu reprezintă neapărat poziția postului de radio Europa Liberă.
