Prețurile la energie electrică au atins niveluri record ca urmare a războiul din Ucraina și după o vară caniculară, iar liderii europeni încearcă acum să vină cu soluții pentru o iarnă care se anunță grea, cu posibile reduceri forțate a consumului de energie și cu tulburări sociale și politice.
Guvernele din întreaga Europă și-au avertizat cetățenii că facturile la energie și utilități vor crește vertiginos, unii analiști estimând că acestea s-ar putea dubla sau tripla.
Comisia Europeană a propus miercuri un set de măsuri, printre care plafonarea preţului la gazele naturale ruseşti, o taxă pe veniturile producătorilor de electricitate care nu utilizează gaze naturale, reducerea generală a cererii de electricitate şi linii de credit în regim de urgenţă pentru firmele de utilităţi care trebuie să acopere garanţii mai mari.
Diplomaţii europeni par să susţină în mare parte măsurile privind speijinirea financiară a companiilor de utilităţi, iar unii sunt de acord şi cu o ţintă obligatorie pentru reducerea cererii de electricitate.
În schimb, alte propuneri creează diviziuni în rândul UE. De exemplu, propunerea care vizează plafonarea preţului la gazele naturale ruseşti nu a obţinut încă sprijinul majorităţii statelor membre, iar unele ţări se întreabă cum anume ar putea fi reduse preţurile având în vedere volumul mic de gaze pe care Moscova îl trimite în prezent spre Europa.
Ungaria se opune
Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a avertizat vineri că plafonarea prețului european la gazul rusesc va duce la o întrerupere imediată a livrărilor către Europa de către Moscova.
Szijjártó a spus într-o postare pe Facebook la 9 septembrie că „planul care ar impune un plafon de preț exclusiv pentru gazul rusesc importat prin conducte este total opus intereselor europene și maghiare”.
„Ne vom strădui cât putem ca să facem Bruxelles-ul să înțeleagă în sfârșit că aprovizionarea cu gaze nu este o problemă ideologică sau politică, ci una de realitate fizică dură”, a afirmat Szijjarto.
Szijjártó s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova în iulie, când Ungaria încerca să obțină livrări suplimentare de gaze din Rusia pentru a le adăuga la un acord de furnizare pe termen lung existent. Ungaria, care a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei, primește mai mult de 80% din gazele naturale pe care folosește din Rusia și este o țară de tranzit pentru un oleoduct major care furnizează petrol în cadrul UE.
Uniunea Europeană a convenit deja să interzică mai mult de două treimi din importurile de petrol rusesc.
Gazprom a început să mărească livrările de gaze către Ungaria în luna august. La 8 septembrie, Gergely Gulyá, șeful de cabinet al premierului maghiar, a semnalat totuși intenția guvernului de a reduce „cât mai repede posibil” consumul de gaz în instituțiile de stat și structurile comerciale.
Gulyás a anunțat ținta de 25% - excepție făcând spitalele și instituțiile sociale - împreună cu un apel către consumatorii maghiari de a folosi cu moderație electricitatea și gazul.
Rezervele europene de gaze
Uniunea Europeană a depășit deja ținta de înmagazinare a gazelor în depozite. Aceasta era 80% din capacitatea depozitelor până în 30 septembrie. Joi, 8 septembrie, cu trei săptămâni înainte de termen, interval în care depozitarea va continua, UE ajunsese la 82,52% din capacitatea stocurilor, potrivit datelor centralizate de Gas Infrastructure Europe - Aggregated Gas Storage Inventory.
Planuri nationale – costul războiului
Multe țări europene, între care Marea Britanie și mai multe state din Uniunea Europeană, au luat deja măsuri la nivel național pentru a-și proteja consumatorii individuali și întreprinderile.
Noul guvern britanic condus de Liz Truss a anunțat joi un plan de subvenții de până la 150 de miliarde de lire sterline (172 de miliarde de dolari), spun analiștii.
Germania, Austria și alte state din UE au decis măsuri similare, cu un total de cheltuieli de peste 500 de miliarde de euro.
Institutul de cercetări Bruegel de la Bruxelles, estima luna trecută că Uniunea Europeană și Marea Britanie au investit deja 280 de miliarde de euro pentru a-i proteja pe consumatori de prețurile foarte mari la energie.
Analiza Breughel a inclus cheltuieli făcute sau promise între septembrie 2021 – când prețurile globale la energie au început să crească – și iulie anul acesta. Sunt incluse și măsurile luate pentru a ajuta la ușurarea altor presiuni legate de costul vieții.
Dar cea mai mare parte a sprijinului a venit după sfârșitul lunii februarie, când președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, invazie ce a dus la o explozie a prețurilor la gaze naturale și petrol, a declarat Giovanni Sgaravatti, analist la Institutul Bruegel de la Bruxelles, pentru CNN Business.
Duminica trecută, guvernul german a anunțat un pachet de 65 de miliarde de euro (65 de miliarde de dolari) pentru a ajuta gospodăriile și întreprinderile să facă față costurilor la energie. Austria a anunțat miercuri că va îngheța prețurile la electricitate din decembrie până în iunie 2024. Potrivit Reuters, planul va costa până la 4 miliarde de euro.
În total, Europa și Regatul Unit au promis până acum că vor cheltui peste 500 de miliarde de euro pentru a subvenționa facturile la energie.
Efectul schimbărilor climatice
Relansarea economiilor după pandemia de coronavirus și invazia rusă din Ucraina sunt cauzele principale ale crizei energetice, care e amplificate însă și de efectele schimbărilor climatice. Vara aceasta a fost cea mai fierbinte vară înregistrată în Europa, potrivit datelor de la monitorizarea prin satelit a UE. O serie de valuri de căldură extremă și o secetă de lungă durată au făcut ca lunile iunie, iulie și august să depășească toate recordurile de temperatură.
Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a declarat că datele arată că luna august a fost cea mai caldă înregistrată în Europa. La nivel global, cercetătorii spun că august a fost al treilea cel mai cald înregistrat până acum.
Seceta si secarea râurilor
La sfârșitul lui august, două treimi din Europa se aflau sub avertizare de secetă, probabil cel mai grav fenomen de acest gen din ultimii 500 de ani. Cel mai recent raport al Observatorului Global al Secetei spune că 47% din continent este în condiții de „avertizare”, ceea ce înseamnă că solul s-a uscat. Alte 17% sunt în alertă – adică vegetația „dă semne de stres”. Seceta din Europa a pus sub presiune generarea de electricitate, spun experții.
Electricitatea din hidroenergie – care folosește apă pentru a genera energie – a scăzut cu 20%, în general.
Și instalațiile nucleare, care sunt răcite cu ape dinrîuri, au fost restricționate, iar producția lor de electricitate a scăzut cu circa 12%, în primele șase luni ale anului. În Franța, care se bazează pe centrale nucleare pentru a produce 70% din energia electrică – peste jumătate din reactoare sunt închise temporar, dar se intenționează repunerea lor în funcțiune până la începutul anului viitor.
