Majoritatea statelor membre în Grupul celor mai dezvoltate 20 de țări ale lumii (G20) condamnă războiul Rusiei în Ucraina și subliniază că acest conflict exacerbează slăbiciunile economiei globale, se spune în proiectul declarației finale a summit-ului G20 din Indonezia, proiect văzut de agenția Reuters.
„Au existat și alte puncte de vedere”
Membrii G20 și-au exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la riscurile pe care le constituie pentru securitatea alimentară escaladarea tensiunilor și au subliniat nevoia ca băncile centrale să rămână independente pentru ca ele să poată lua măsuri contra inflației, se mai spune în proiectul de declarație G20 confirmat de un diplomat european pentru Reuters.
Referindu-se la „pozițiile naționale” ale membrilor G20, proiectul declarației spune că ei „deplâng în cei mai fermi termeni agresiunea Federației ruse contra Ucrainei” și cer „retragerea ei totală și necondiționată de pe teritoriul Ucrainei”.
„Majoritatea membrilor au condamnat puternic războiul din Ucraina și au subliniat că acesta cauzează imense suferințe umane și exacerbează actualele slăbiciuni ale economiei mondiale”, se mai spune în documentul citat, care adaugă: „au existat și alte puncte de vedere și evaluări diferite ale situației și sancțiunilor.”
Rusia se opune
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care conduce delegația țării sale în absența liderului rus Vladimir Putin, a denunțat încercarea de a condamna Rusia ca o politizare din partea Occidentului, și a spus că Moscova a înaintat un punct de vedere alternativ.
O oficialitate americană spunea că Statele Unite se așteaptă ca G20 să condamne războiul Rusiei în Ucraina și impactul lui asupra economiei globale.
Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat că există semne încurajatoare privind un consens la summit-ul G20 în a numi inacceptabil războiul Rusiei în Ucraina.
Planul de pace al lui Zelenski
Tot pe 15 noiembrie, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski le-a spus participanților într-un mesaj prin videoconferință că a sosit vremea să se pună capăt războiul Rusiei în țara sa, și a făcut cunoscut un plan de încetare a ostilităților cu 10 condiții, plan despre care șeful statului ucrainean spune că a fost alcătuit „pe baza Cartei ONU și a legislației internaționale”.
Serghei Lavrov, care a dezmințit relatările de luni că a fost internat într-un spital din Bali din cauza unor probleme cardiace, a spus marți că a ascultat mesajul lui Volodimir Zelenski, și l-a acuzat pe liderul ucrainean că prelungește conflictul și nu ascultă de sfaturile Occidentului.
Invazia Rusiei în Ucraina i-a făcut pe unii lideri occidentali să ceară boicotarea summit-ului și retragerea invitației trimise lui Vladimir Putin, dar Indonezia a refuzat să facă asta.
În cele din urmă Rusia a anunțat că Putin e prea ocupat să participe la summit și că el e înlocuit de Lavrov.
Salvați lumea!
Summit-ul a început cu un apel al președintelui indonezian Joko Widodo la unitate și la acțiuni concrete pentru a repara economia globală în ciuda diviziunilor profunde legate de război.
„Nu avem nici o altă opțiune, e nevoie de colaborare pentru salvarea lumii. G20 trebuie să fie un catalizator pentru recuperarea economică incluzivă. Lumea nu trebuie împărțită. Nu trebuie să lăsăm lumea să cadă într-un alt război rece”, a spus președintele indonezian.
G20, din care fac parte țări ca Statele Unite, Rusia, Brazilia, India, Arabia Saudită și Germania, deține 80% din Produsul Intern Brut global, 75% din comerțul internațional și 60% din populația lumii.
În ajunul summit-ului din Indonezia, președintele Statelor Unite Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping au avut o rundă ce convorbiri bilaterale în care au promis să comunice mai mult între ei, în ciuda multelor puncte de vedere diferite.
Întâlnirea de luni a fost prima dintre cei doi lideri după ce Joe Biden a devenit președintele Statelor Unite și a părut a semnala o îmbunătățire a relațiilor dintre cele două mari puteri ale lumii, după ce ele s-au înrăutăți în lumile din urmă, relatează Reuters.
Marți, Xi Jinping i-a spus la o întâlnire bilaterală omologului său francez Emmanuel Macron că China susține o încetare a focului în Ucraina și tratative de pace, a relatat presa de stat chineză, citată de Reuters.
Fantoma amenințărilor nucleare
Macron a spus că e crucial ca Franța și China să coopereze mai îndeaproape pentru eliminarea consecințelor războiului din Ucraina, a anunțat administrația președinției franceze, adăugând că cei doi lideri sunt de părere că dez-escaladarea conflictului din Ucraina e urgentă și și-au reafirmat poziția cu privire la prevenirea folosirii armelor nucleare.
O poziție similară cu aceea adoptată la întâlnirea lor de luni de Joe Biden și Xi Jinping, care au „subliniat opoziția la folosirea sau amenințarea cu folosirea armelor nucleare”, potrivi unei declarații a Casei Albe.
Xi i-a spus lui Biden că armele nucleare nu pot fi folosite și că în războaiele nucleare nu se poate lupta, a anunțat diplomația chineză.
Occidentul a acuzat Rusia că face declarații iresponsabile legate de o posibilă folosire a armelor nucleare după declanșarea invaziei în Ucraina, Rusia acuzând în replică Occidentul de retorică nucleară „provocatoare”, relatează Reuters.
Rusia respinde rezoluția ONU care cere Kremlinului să plătească pagubele
Între timp, Kremlinul a respins marți o rezoluție ONU care cere Rusiei să plătească pentru distrugerile provocate de războiul pe care l-a declanșat în Ucraina. Rezoluția a fost dată publicității concomitent cu un raport ONU în care se spune că și Rusia și Ucraina au torturat prizonieri de război în conflictul care a izbucnit după invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Suntem categoric împotriva ei [a rezoluției ONU]. Organizatorii acestui proces încearcă desigur să completeze furtul resurselor noastre financiare, care au fost blocate într-un mod cu totul ilegal”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la sancțiunile internaționale impuse Rusiei din cauza războiului dinUcraina și mai devreme din cauza anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea.
Rezoluția ONU nu are caracter obligatoriu, dar poate servi ca bază pentru inițierea un proces legal care să ceară desăgubiri Moscovei.
