Principalul subiect în presă în această dimineață este, desigur, cel al reacțiilor internaționale, în special cele ale liderilor NATO și UE, după ce un bombardament deocamdată încă misterios a ucis două persoane în estul Poloniei, în satul Przewodow, la granița cu Ucraina.
În Occident, primul care a anunțat știrea a fost site-ul cotidianului The Guardian, care a preluat pe loc comunicatul guvernului de la Varșovia că două persoane și-au pierdut viața în urma exploziei a două rachete rusești căzute în interiorul Poloniei, țară care e un important membru al NATO.
Cum o rezumă Reuters, Rusia a negat de îndată orice amestec, Ministerul rus al Apărării descriind știrea drept „o provocare deliberată menită să agraveze situația”.
Moment "delicat" pentru NATO
Polonia a cerut pe loc o reuniune a NATO, astăzi, în temeiul articolului 4 al tratatului fondator, pentru consultări între aliați. Polonia își ridică, de asemenea, nivelul de alertă militară, a anunțat premierul Mateusz Morawiecki.
BBC a deschis un liveblog care urmărește derularea evenimentelor, principalii lideri planetari aflându-se în acest moment la summitul G20 din Bali, Indonezia. La fel, la Varșovia, Gazeta Wyborcza urmărește în timp real derularea evenimentelor. Gazeta scrie că NATO și SUA nu pot să nu aibă rapid toate datele, cerul și granița poloneză fiind supravegheate de nenumărate radare.
Este un "moment delicat" pentru NATO, observă Wall Street Journal. Membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) sunt angajați în apărarea colectivă în temeiul Articlolului 5 al tratatului fondator, așa încât un atac rusesc asupra Poloniei ar risca să ducă la extinderea conflictul dintre Rusia și Ucraina.
NATO a invocat o singură dată acest articol, în momentul atacurilor de la New York din 9 septembrie 2001, însă președintele de atunci, George Bush, a preferat să intervină singur în Afganistan, participarea NATO la forța internațională de acolo venind abia în anul următor, în 2002.
Deocamdată, se așteaptă rezultatul anchetei asupra incidentului. Mulți au fost surprinși de declarația lui Joe Biden la summitul G20, care a spus că este implauzibil sau greu de crezut (“unlikely”) ca racheta care a lovit Polonia să fi venit din Rusia.
Dar, cum o rezumă într-un tweet magnatul rus exilat și dușman al lui Putin Mihail Hodorkovski:
«Polonia a fost lovită, desigur, din greșeală - Rusia nu are curaj, deocamdată, să lupte cu NATO.
Dar loviturile îndreptate asupra țintelor civile din Ucraina, pentru a pune presiune asupra guvernului de acolo, sunt doar terorism pur.»
(Iată aici, din Washington Post, ce spun articolele 4 și 5 din Carta NATO.)
Declinul fertilității masculine
Declinul fertilității masculine este mondial și se accelerează, avertizează astăzi Le Monde, mare în prima pagină.
Poluarea și stilul de viață sunt cauza unei scăderi accelerate a concentrației de spermatozoizi la bărbați. Acest declin este observat acum la nivel mondial, indică o meta-analiză publicată marți, 15 noiembrie.
Scăderea rapidă a fertilităţii masculine nu priveşte numai ţările din Nord, ci întreaga lume. Departe de a încetini pentru a se stabiliza, fenomenul se accelerează rapid. Acestea sunt punctele importante ale studiului rezumativ din revista Human Reproduction Update, cel mai amănunțit studiu până în prezent privind scăderea concentrației de spermatozoizi la oameni.
In același timp, de ieri suntem tot mai înghesuiți pe planetă. Cum o rezumă, în Italia, La Repubblica: ne-am trezit cu un miliard de persoane în plus față de acum 12 ani, dublu față de 1974. O lume tot mai populată, dar tot mai inegală.
Secretarul general al ONU trage semnalul de alarmă: „Este o prăpastie pe care trebuie s-o umplem, altfel vom fi dominați de tensiuni, neîncredere, crize și conflicte”.
Asistăm la o explozie demografică în țări africane precum Nigeria care, de la 40 de milioane în anii 1960, este acum pe cale de a număra 200 de milioane de locuitori.
Opt miliarde de oameni… și eu, și eu, și eu!
«700 milioane de chinezi… și eu, și eu, și eu!», cânta Jacques Dutronc în 1966, când populația Chinei era jumătate din cea actuală. Dar… dar… coșmarul demografic este o evidență: potrivit unui nou raport al ONU privind populația mondială, până spre sfârșitul secolului populația s-ar putea stabiliza, iar numărul oamenilor ar trebui să înceteze să crească, pentru a se stabiliza în jur de 10,4 miliarde la sfârșitul secolului. Pandemia de Covid-19 a provocat de altfel o mortalitate excesivă, făcând 14,9 milioane de victime în 2020 și 2021.
El Pais, în Spania, aduce o serie de date foarte importante, care completează tabloul:
- Cele 46 de țări cel mai puțin dezvoltate au cea mai rapidă creștere. Multe își vor dubla populația între 2022 și 2050.
- India are cea mai mare creștere și va depăși China ca populație până în 2023.
- Cea mai mare creștere până în 2050 se va concentra în: Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine și Tanzania.
- Se estimează că jumătate din sarcinile din lume, cele ale circa 121 de milioane de femei pe an, sunt nedorite.
- Deocamdată, însă, populația Pământului continuă să crească și există doar „o șansă din două” ca tendința să se inverseze înainte de sfârșitul secolului. De fapt, demografii din Divizia pentru Populație a Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale a Națiunilor Unite consideră că este „cert în proporție de 95%” că vom fi între 8,9 și 12,4 miliarde în 2100. Pragul de zece miliarde ar putea fi atins încă din 2059 și apoi se va stabiliza, conform unui scenariu „prudent”, la în jur de 10,4 miliarde de oameni în anii 2080.
Populația planetei nu va crește însă în mod uniform: în realitate, cum a constatat-o deja Le Monde, unele părți ale Europei, mai ales în Europa de est, vor cunoaște o serioasă scădere a populației și o criză demografică.
Altfel zis, acea parte a continentului în care oamenii sunt obișnuiți ca politicienii să spună «nem-nem-nem» în numele lor.
Da, am numit Ungaria:
Noul ambasador al SUA în Ungaria, David Pressman (căruia Politico îi face un portret detaliat), este un avocat, militant pentru drepturile omului, are un partener de sex masculin și a lucrat îndeaproape cu George Clooney. În Ungaria lui Viktor Orbán, el a devenit o țintă preferată a atacurilor în mass-media care sprijină regimul.
Dar la doar două luni de la sosirea sa în post, Pressman a devenit, de asemenea, un nume cunoscut în Budapesta pentru disponibilitatea sa de a invoca – și chiar face glume — despre ideologia și retorica bombastică, deschis propagandistică și conspirativă, ale guvernului Orbán.
Germania naționalizează filiala locală a Gazprom
Aflat în pragul falimentului, pus sub supraveghere guvernamentală încă din iunie, Gazprom Germania este în pericol, iar odată e amenințată și aprovizionarea cu gaz a țării. Pentru a împiedica proprietarii ruși să recupereze fonduri în cadrul operațiunii, „guvernul federal folosește acum viclenii juridice”, subliniază Süddeutsche Zeitung.
Anul acesta, statul german a naționalizat deja grupul Uniper, pus în pericol de tăierea gazelor rusești din cauza conflictului din Ucraina.
În paralel: Londra nu mai este principalul centru financiar din Europa
Franța e cea care a recuperat poziția, notează BBC. „Căderea lirei sterline, spaima de o recesiune în Regatul Unit și creșterea vânzărilor de bunuri de lux franceze” ar fi motivele care stau la baza acestei evoluții, indică presa britanică.
În 2016, Bursa de Valori din Londra valora cu 1,4 trilioane de dolari mai mult decât rivalul său parizian.
O ocheadă în interiorul universității «apostolului serotoninei» Jordan Peterson
The Daily Telegraph oferă un reportaj “exclusiv” în interiorul “universității lui Jordan Peterson”. Este vorba de o universitate ‘meritocratică’, colegiul Ralston, în Savannah, statul Georgia, în SUA.
Scrie The Telegraph: «Încă de când a fost anunțată crearea sa, s-a stârnit o curiozitate globală intensă cu privire la modul în care va funcționa Ralston, ce va fi în curriculum și cine va dori să participe. La urma urmei, la 60 de ani, Peterson este poate cel mai notoriu și controversat personaj din lumea academică. Un psiholog canadian odinioară cu totul obscur, din 2016 încoace el a atins faima prin stârnirea controverselor; a susținut că privilegiul alb nu există și că feministele ascund „o dorință inconștientă de dominație brutală masculină”.
El a atras, de asemenea, milioane de fani din întreaga lume, în special bărbați tineri, de când a publicat, în 2018, 12 Reguli pentru viață, o carte nietzscheană de îngrijire de sine pentru mileniali, cu sfaturi care includ să „stai drept”» și „să-ți cureți camera” (Peterson fiind «apostolul serotoninei», cum i-a spus odată Le Monde).
Printre cursuri se numără studii intense de greacă veche, ideea fiind că „putem comunica cu cei din trecut doar dacă le învățăm limba. Cunoscând bine limba, putem intra în comuniune cu gânditori ca Platon sau Aristotel sau Marcus Aurelius, cu un sentiment de rivalitate, recunoștință și continuitate.”
Sigur, nu Jordan Peterson ține asemenea cursuri, căci el nu practică greaca veche și latina, ci profesorul de studii clasice Joseph Conlon. Că Jordan Peterson este foarte superficial în mai toate el a arătat-o recent și într-unul din clipurile lui monologate pe YouTube în care acest intelectual canadian care a trebuit să se trateze la Moscova pentru o serioasă adicție la medicamente arată înțelegere pentru intervenția rusă în Ucraina, dar și că nu cunoaște geografia elementară a Rusiei și a fostului spațiu sovietic cu care ne îndeamnă să nu luptăm. Astfel, Peterson explica foarte pompos cum Ucraina a descoperit “imense” rezerve de petrol și gaze… la marea Caspică (el confundând-o, în mod evident, cu Marea Neagră)!
Ar fi interesant de văzut dacă știe cum se numeau cele două mări în greaca veche.
(Despre Jordan Peterson am mai scris aici pe Europa Liberă: «Un guru pentru homari și cei dintre noi cu masculinitatea incertă».)
