Linkuri accesibilitate

Republica Moldova – nevoia de înțelepciune și fermitate


Ursula vor der Leyen, șefa Comisiei Europene și Maia Sandu la Chișinău, 10 noiembrie
Ursula vor der Leyen, șefa Comisiei Europene și Maia Sandu la Chișinău, 10 noiembrie

Săptămâna trecută la Chișinău s-au aflat în vizită Ursula vor der Leyen, șefa Comisiei Europene, și Roberta Metsola, președinta Parlamentului European. Două prezențe remarcabile prin care Republica Moldova, conducerea și poporul ei, au putut să se convingă o dată în plus de susținerea Lumii libere.

S-au anunțat ajutoare financiare – 250 de milioane de euro, la care se vor adăuga alte zeci de milioane din partea unor țări-membre UE, pentru traversarea iernii. Nu mai puțin important este sprijinul moral și politic.

„Moldova este parte a familiei europene, iar la vremuri grele, familia își strânge rândurile” – acest mesaj adus de înalții demnitari europeni a fost întâmpinat cu satisfacție de moldoveni. Dar nu de toți. Opoziția pro-rusă a boicotat discursul Robertei Metsola în parlamentul de la Chișinău, neputându-și depăși condiția de „cutie de rezonanță” a Kremlinului.

Roberta Metsola: Nu putem accepta că suporterii lui Putin se distrează în stațiunile europene în timp ce în Ucraina sunt uciși copii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:22 0:00

Dacă guvernarea implementează politici incluzive pentru toate categoriile de populație, vorbește despre nevoia de unitate și solidaritate națională, pro-rușii se țin deoparte. Dacă nu vine gazul de la Putin, pentru ei gazul nu e bun. Dacă Moldova primește curent electric din România, acea energie electrică nu e bună, deși ea alimentează și locuințele deputaților pro-ruși, și vilele, și sălile lor de fitness, și școlile copiilor lor.

Opoziția comunist-socialistă refuză să dialogheze cu demnitarii europeni, își afișează răceala față de Occident. De ce? Probabil nu îi permite Moscova, care e preocupată să facă exact contrariul: să compromită parcursul proeuropean, să răspândească neîncredere și panică în societatea moldoveană.

Spargerea conturilor private de pe Telegram ale mai multor persoane oficiale din Republica Moldova, inclusiv al președintei Maia Sandu și ale unor miniștri cu greutate din guvern – sugerează Alexandru Musteață, directorul SIS – ar fi opera serviciilor speciale rusești.

Pe net au apărut fragmente ale unor discuții purtate de oficialii statului, extrase ilegal din corespondența lor privată. Fraze, replici, comentarii falsificate sau scoase din context, susțin demnitarii afectați, și expresii care sună mai neprotocolar, mai direct, mai „pe scurtătură”. Limbaj colocvial, emotiv, exprimări „off the record”. Așa vorbesc toți oamenii, chiar și politicienii, în cercul lor intim.

Ce este mai important în acest caz: conținutul, stilistica acestor discuții sau infracțiunea de spargere a unor conturi private? Avem o violare a intimității personale, pentru care trebuie să existe articole în Codul Penal. Și chiar mai grav: avem un atac la adresa securității naționale, fiind vizate persoane cu răspundere în stat, în contextul unui război în proximitate, care afectează Republica Moldova, un atac ce nu poate fi tolerat, lăsat fără consecințe.

Odată declanșat scandalul „scurgerilor”, unii experți i-au criticat pe guvernanți că nu folosesc linii de comunicare criptate, de înaltă siguranță. Li s-a reproșat că sunt naivi, că recurg la o rețea, Telegram, controlată de ruși, de firme înființate de ruși. Ar fi trebuit să ia în serios primejdia unor atacuri cibernetice și să aibă grijă ce vorbesc, ce sintaxă folosesc.

Experții și-au exprimat speranța că va urma o investigație serioasă a Procuraturii Generale pentru a se stabili identitatea răufăcătorilor, mai ales că directorul SIS anticipează și alte „scurgeri” cu valoare de „kompromat”. Șantaj, lovituri sub centură, proceduri mafiote, război hibrid. Ar trebui să li se facă jocul infractorilor, amenințați cu pușcăria?

E greu de estimat costurile politice ale acestui scandal pentru guvernarea de la Chișinău. Opoziția pro-rusă arată cu degetul la „screenshoturile” apărute pe net, acuză o pretinsă falsificare a concursului în urma căreia Veronica Drăgălin a fost aleasă șefă a Procuraturii Anticorupție, cer demisia ei și demisia ministrului Justiției.

La ședința de duminică seara, 13 noiembrie, de la președinție, înțelegem din relatările unor parlamentari PAS, s-a discutat despre iminența unor schimbări la ministerele unde performanța întârzie. Miza reformei în Justiție este imensă.

„Frăția pentru hoție și război”, cum i s-a spus partidei oligarhice, pro-ruse, vrea să oprească reforma, să o împotmolească într-un nesfârșit harț politico-juridic, dublat cu presiuni din stradă. Demisia ministrului Justiției sau a șefei Procuraturii Anticorupție ar fi un mare cadou pentru ei, o victorie de palmares, le-ar sufla în pupă.

PAS are nevoie de revitalizare, de o re-validare prin anumite remanieri de guvern, păstrând oamenii de bază, care duc greul schimbării.

Ar prinde bine un proces de consultări cu societatea civilă, cu specialiștii experimentați în diverse domenii, cu alte partide pro-europene, spre a identifica persoanele și soluțiile cele mai potrivite pentru a aduce mai multă eficiență și viziune în actul guvernării.

Puterea trebuie să manifeste mai multă deschidere, să îndepărteze senzația de exclusivism și omnisciență, care a produs destulă nervozitate până acum. Majoritatea confortabilă pe care o are în parlament o obligă la mai multă înțelepciune și la mai multă responsabilitate. Destinul național e în mâinile acestei guvernări, el nu poate fi lăsat la cheremul lui Șor, Platon, Plahotniuc și al protectorilor lor de la Moscova.

Ieri, 15 noiembrie, atacul masiv cu rachete rusești asupra Ucrainei a lăsat fără curent electric timp de câteva ore numeroase localități din Republica Moldova. Una sau două rachete au căzut pe teritoriul Poloniei, stat membru NATO, au ucis doi oameni. Incidentul e în curs de investigare, nimeni nu vrea o escaladare a conflictului, dar e foarte limpede că în Republica Moldova este nevoie de măsuri mult mai ferme. Prioritatea absolută este asigurarea securității naționale, pe toate „fronturile”, intern și extern.

Punctele de vedere exprimate în acest acest articol nu reprezintă neapărat poziția postului de radio Europa Liberă.

  • 16x9 Image

    Vitalie Ciobanu

    Sunt scriitor și jurnalist. Colaborez cu Europa libera de 23 de ani în calitate de comentator. Începând cu iunie 2023 realizez podcastul „Cultura la frontieră”. Vreau prin această emisiune să punem în valoare artiștii, scriitorii, oamenii de creație din Republica Moldova, să vorbim despre opera lor, să-i descifrăm înțelesurile, să o plasăm într-un context mai larg, național și european. Acest produs sper să continue tradiția emisiunilor culturale ale Europei libere, în condiții noi, în era tehnologiilor digitale.

Previous Next

XS
SM
MD
LG