Linkuri accesibilitate

Zelenski solicită Consiliului de Securitate ONU să ceară Rusiei să înceteze atacurile asupra infrastructurii


Pompierii sting incendiul izbucnit într-un bloc distrus de un bombardament în Vișhorod, în apropiere de Kiev, 23 noiembrie 2022
Pompierii sting incendiul izbucnit într-un bloc distrus de un bombardament în Vișhorod, în apropiere de Kiev, 23 noiembrie 2022

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Consiliului de Securitate al ONU să ia măsuri pentru a opri atacurile aeriene rusești care vizează infrastructura Ucrainei.

Armata rusă a lansat pe 23 noiembrie un alt atac masiv cu rachete ucigând șase persoane și a lăsat orașele ucrainene în frig și întuneric.

Zelenski le-a transmis printr-un mesaj video membrilor Consiliului că, într-o singură zi, țara lui a fost ținta a 70 de rachete. „Aceasta este formula rusă de teroare”, a declarat Zelenski la reuniunea de la New York. Spitalele, școlile, infrastructura de transport și zonele rezidențiale au fost lovite în urma atacului, a mai spus el, adăugând că Ucraina așteaptă să vadă „o reacție foarte fermă” din partea lumii.

„Nu putem fi ostaticii unui terorist internațional”, a spus el. „Rusia face totul pentru ca un generator de energie să devină un instrument mai puternic decât Carta ONU,” a afirmat președintele Ucrainei făcând aluzie la centrala nucleară de la Zaporojie controlată de Rusia și aflată în centrul unor bombardamente de care cele două părți se acuză reciproc.

De asemenea, Zelenski a cerut Consiliului de Securitate să-i refuze Rusiei dreptul de vot în orice decizie privind acțiunile sale.

Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că președintele rus Vladimir Putin „folosește iarna ca armă pentru a provoca suferințe imense poporului ucrainean”. Președintele rus „va încerca să înghețe țara până ce o supune”, a adăugat ea.

Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a protestat împotriva faptului că Zelenski, contrar regulilor, nu a fost prezent, ci a vorbit folosind o legătură video și a respins ceea ce a numit „amenințări nesăbuite și ultimatumuri” din partea Ucrainei și a susținătorilor săi din Occident.

Nebenzia a declarat că pagubele provocate infrastructurii ucrainene au fost cauzate de rachete lansate de sistemele de apărare antiaeriană care s-au prăbușit în zone civile și a cerut Occidentului să nu mai furnizeze Ucrainei rachete de apărare antiaeriană.

Este însă puțin probabil ca Consiliul de Securitate să ia vreo măsură ca răspuns la apelul Ucrainei, deoarece Rusia este membru permanent cu drept de veto.

„Un război laș, de teroare, împotriva civililor”

Anterior, la 23 noiembrie, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba afirma că Rusia ar trebui să fie recunoscută ca stat terorist în întreaga lume după atacul masiv cu rachete. Kuleba a declarat că ultimul atac de rachete ar trebui să lămurească toate țările care ar mai putea avea îndoieli că „Rusia trebuie să fie recunoscută ca [un] stat terorist la nivel mondial și Ucraina trebuie să obțină toate sistemele de apărare aeriană necesare cât mai curând posibil”.

„Incapabilă să câștige într-o luptă dreaptă cu armata ucraineană, Rusia duce un război laș de teroare împotriva civililor,” afirmă șeful diplomației ucrainene. „Dar, în timp ce ei încearcă să ne doboare din cer, noi îi doborâm pe ei la sol. Și vom continua să facem acest lucru. Teroarea rusă va eșua. Ucraina va învinge,” a mai afirmat Kuleba.

Mesajelelui Kuleba pe Twitter vin după ce Parlamentul European a desemnat Rusia drept stat sponsor al terorismului.

Ihor Klimenko, șeful Poliției Naționale a Ucrainei, a declarat că rachetele lansate la 23 noiembrie au lovit 16 obiective de pe teritoriul Ucrainei, inclusiv o clădire rezidențială din districtul Vișhorod din regiunea Kiev, provocând moartea a trei persoane și rănirea a 20 de persoane.

Atacul a avariat infrastructura din Kiev, lăsând unele zone ale capitalei fără electricitate, căldură și apă, dar se lucrează la restabilirea serviciilor, a declarat administrația militară din Kiev pe Telegram, promițând că încălzirea și apa vor fi restabilite până în dimineața zilei de 24 noiembrie.

Rachetele rusești au forțat, de asemenea, închiderea centralelor nucleare, iar mai multe regiuni ucrainene și Moldova vecină au raportat întreruperi de energie electrică. Orașul Lviv din vestul Ucrainei a rămas complet fără curent electric, a declarat primarul Andriy Sadoviy.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost citat după tirul de rachete, afirmând că Rusia are încredere în succesul ofensivei sale în Ucraina. „Viitorul și succesul operațiunii speciale sunt dincolo de orice îndoială”, a declarat Peskov.

Înainte de a recunoaște Rusia ca stat susținător al terorismului, Parlamentul European a afirmat că loviturile militare ale Moscovei asupra unor ținte civile, precum infrastructura energetică, spitale, școli și adăposturi, au încălcat dreptul internațional.

Ulterior, site-ul Parlamentului European a fost supus unui atac cibernetic. Roberta Metsola, președinta Parlamentului, a declarat că un grup pro-Kremlin a revendicat responsabilitatea.

Zelenski a mulțumit în intervenția sa, de asemenea, Statelor Unite pentru un nou pachet de ajutor de 400 de milioane de dolari anunțat anterior, la 23 noiembrie. Pachetul include arme, muniții și echipamente de apărare aeriană, a declarat secretarul de stat Antony Blinken.

„Muniția de artilerie, focurile de precizie, rachetele de apărare aeriană și vehiculele tactice pe care le furnizăm vor servi cel mai bine Ucrainei pe câmpul de luptă”, a declarat Blinken într-un comunicat.

Pentagonul a precizat că pachetul include muniții suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană NASAMS și pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate.

XS
SM
MD
LG