Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat că va cere unei forțe internaționale de menținere a păcii conduse de NATO să permită desfășurarea de militari și polițiști sârbi în țara vecină Kosovo, o acțiune fără precedent care va duce probabil la o escaladare a tensiunilor deja la cote ridicate dintre cele două națiuni balcanice.
Vučić a făcut aceste comentarii pe 10 decembrie, în timp ce etnicii sârbi din Kosovo protestau împotriva arestării unui camarad și fost ofițer de poliție pentru terorism și alte acuzații, blocând drumurile în mai multe regiuni din nordul Kosovo.
Vučić a declarat că Serbia are dreptul de a-și trimite forțele în baza Rezoluției 1244 din 1999 a Consiliului de Securitate al ONU. Liderul sârb a declarat că forța internațională de menținere a păcii, formată din 4000 de oameni, cunoscută sub numele de KFOR, nu a reușit să mențină calmul în regiunile etnice sârbe din nordul Kosovo și că guvernul său va face publică această cerere săptămâna viitoare.
Deși nu a oferit detalii cu privire la mărimea forței de intervenție solicitată, oficialii sârbi spuseseră mai înainte că vor cere ca 1000 de membri ai forțelor armate și ai poliției să intre în Kosovo. Vučić spune că se așteaptă ca KFOR să-i respingă cererea, dar că este important să încerce „să nu poată spune nimeni că nu am cerut-o niciodată”. Misiunea NATO din Kosovo nu a răspuns la solicitării RFE/ pentru comentarii.
Premierul kosovar Albin Kurti a ripostat imediat, acuzându-l pe Vučić că a creat o criză pentru a submina o nouă propunere de pace condusă de UE, pe care Belgradul nu dorește să o semneze. De asemenea, spune Kurti, guvernul său a închis două puncte de trecere a frontierei cu Serbia din nordul țării din „motive de securitate”.
Directorul executiv al Consiliului neguvernamental pentru Politici Strategice din Belgrad, Nikola Lunic, a declarat pentru RFE/RL că declarațiile de la Belgrad „se adresează opiniei publice interne, dar sunt destul de periculoase” pentru că „trezesc toate instinctele naționaliste”.
Tensiunile încep să capete proporții
Arsim Bajrami, profesor de drept constituțional la Universitatea din Priștina, a declarat pentru RFE/RL că integritatea teritorială a Kosovo este garantată de declarația de independență și de Constituția Kosovo, care a fost susținută de Curtea Internațională de Justiție.
Forțele sârbe nu au mai fost prezente în Kosovo, o națiune formată în mare parte din etnici albanezi, de când au fost alungate de forțele NATO în 1999, în încercarea de a pune capăt vărsării de sânge. Ulterior, ONU a înființat KFOR pentru a menține pacea.
Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, mulți etnici sârbi rămânând în granițele sale nordice, ceea ce a pregătit terenul pentru tulburările care au devenit periodice în ultimii 14 ani.
În timp ce peste 100 de țări recunosc Kosovo ca stat independent, Belgradul - sprijinit de aliatul său Rusia - respinge, în mod deschis, suveranitatea kosovară.
Cele mai recente probleme au început luna trecută, când sute de ofițeri de poliție, judecători și funcționari locali de etnie sârbă și-au părăsit locurile de muncă din nordul Kosovo pentru a protesta față de cererea Priștinei ca automobiliștii locali să își înregistreze mașinile cu numere de înmatriculare kosovare, în loc de vechile plăcuțe de înmatriculare din epoca sârbă, preferate de unii naționaliști sârbi.
Belgradul a inflamat tensiunile promițând că va plăti salariile celor demisionați. Priștina a fost nevoită să anunțe noi alegeri la 18 decembrie pentru primarii a patru municipalități cu majoritate sârbă din nordul Kosovo, după ce primarii în funcție au demisionat. De asemenea, a fost nevoită să trimită ofițeri de poliție de etnie albaneză pentru a ocupa posturile vacante din nordul Kosovo, unul dintre acestea fiind atacat de etnici sârbi.
De asemenea, etnicii sârbi au atacat mai multe birouri ale comisiei electorale din nordul Kosovo la 6 decembrie pentru a perturba viitorul scrutin. Unul dintre presupușii atacatori, Dejan Pantic, un etnic sârb care și-a dat recent demisia din funcția de ofițer de poliție, a fost arestat pe 10 decembrie și este acuzat de terorism și de încălcarea ordinii constituționale a națiunii.
Mai târziu în cursul zilei, președintele Kosovo, Vjosa Osmani, a anunțat că amână alegerile din regiunile dominate de Serbia până în luna aprilie a anului viitor. Quint, un grup decizional informal format din Statele Unite, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, susține această amânare.
Între timp, administrația Biden ia măsuri pentru a rezolva această tensiune. La Washington s-a decis ca săptămâna viitoare să fie trimiși în Kosovo și Serbia Derek Chollet, consilier al Departamentului de Stat al SUA, și Gabriel Escoba, adjunctul asistentului secretarului de stat care supraveghează Balcanii.
Redactat pe baza relatărilor realizate de Ljudmila Cvetkovic de la Belgrad și Luljeta Krasniqi Veseli la Priștina.
