Crizele legate de drepturile omului care au avut loc în 2022 au provocat suferințe umane imense, dar au deschis și noi oportunități pentru o conducere globală în domeniul drepturilor omului, a declarat directoarea executivă interimară a Human Rights Watch (HRW) pe 12 ianuarie, cu ocazia publicării raportului anual mondial HWR privind drepturile omului.
Directoare executivă interimară HWR, Tirana Hassan, s-a referit la un nou model de leadership global în domeniul drepturilor omului în introducerea sa la Raportul mondial 2023 al Human Rights Watch, afirmând că, într-o lume în care puterea s-a schimbat, nu mai este posibil să ne bazăm pe un grup mic de guverne din partea de nord a globului pentru a apăra drepturile omului.
Responsabilitatea trebuie să revină țărilor individuale - mari și mici - de a aplica un cadru al drepturilor omului în politicile lor și apoi de a colabora între ele pentru a proteja și promova drepturile omului, a spus ea. „Anul trecut a demonstrat că toate guvernele poartă responsabilitatea de a protesta împotriva încălcării drepturilor omului în întreaga lume”, a spus Hassan. „Pe fondul schimbării puterii, există mai mult spațiu, nu mai puțin, pentru ca statele să ia atitudine în favoarea drepturilor omului, pe măsură ce apar noi coaliții și noi voci de conducere.”
Raportul de 712 pagini analizează situația drepturilor omului în aproape 100 de țări în care lucrează organizația internațională independentă. Acesta citează atrocitățile comise de Rusia în războiul din Ucraina, tratamentul aplicat de China uigurilor, acțiunile talibanilor care au pus milioane de afgani în pericol de a muri de foame și protestele din Iran, provocate de opoziția față de obligativitatea hijabului pentru femei - sunt doar o parte a „litaniei crizelor privind drepturile omului din 2022".
Hassan a declarat că mobilizarea lumii în jurul războiului Rusiei din Ucraina „ne amintește de potențialul extraordinar degajat atunci când guvernele își îndeplinesc obligațiile privind drepturile omului la scară globală”.
Moscova și-a însoțit acțiunile militare brutale din Ucraina cu o reprimare a drepturilor omului și a activiștilor anti-război, „strangulând disidența și orice critică la adresa guvernării lui Putin”, a spus ea. Însă un rezultat pozitiv al acțiunilor Rusiei a fost activarea întregului sistem global al drepturilor omului creat pentru a face față unor astfel de crize.
Acest răspuns extraordinar a arătat ce este posibil pentru responsabilitate, dar provocarea va fi ca guvernele să conserve și să se folosească de „cele mai bune rezultate ale răspunsului internațional din Ucraina, dând dovadă de o voință politică tot mai hotărâtă în abordarea altor crize din întreaga lume, până când se va înregistra o îmbunătățire semnificativă a drepturilor omului".
În ceea ce privește Iranul, ea a declarat că protestele împotriva obligativității folosirii hijabului sunt doar cel mai vizibil simbol al represiunii. „Cererea de egalitate declanșată de femei și eleve s-a transformat într-o mișcare națională a poporului iranian împotriva unui guvern care a refuzat sistematic să le respecte drepturile, a gestionat prost economia și a împins oamenii în sărăcie”, a spus ea.
Hassan l-a criticat, de asemenea, pe președintele american Joe Biden, despre care a spus că „și-a eviscerat” promisiunea de a face din Arabia Saudită un „stat-paria” din cauza situației drepturilor omului dând mâna frățește cu Mohammed Bin Salman.
De asemenea, ea a mai spus că administrația Biden, în ciuda pretențiilor că democrația și drepturile omului în Asia reprezintă o prioritate, și-a temperat criticile privind abuzurile și autoritarismul în creștere în India, Thailanda, Filipine și în alte părți din Asia de Sud-Est, din motive de securitate și economice.
