O serie întreagă de scandaluri de corupție, dezvăluite recent de presa ucraineană, l-au obligat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să ia măsuri drastice, fără să mai aștepte rezultatul unor lungi anchete, care tradițional nu prea aduceau vreun rezultat. Peste zece înalți demnitari au fost demiși, sau obligați de circumstanțe să-și dea demisia.
Printre cei forțați să plece se numără patru vice-miniștri, între care unii de la Apărare și Infrastructură, două domenii cheie pentru război. Au fost forțați să plece și procurorii din cinci regiuni, precum și procurorul general adjunct.
„Îmi doresc ca acesta să fie mesajul nostru pentru toți cei care prin acțiunile sau comportamentul lor încalcă principiul justiției”, a spus președintele Volodimir Zelenski.
„Prioritățile acum sunt, desigur, apărarea, politica externă și războiul. Dar asta nu înseamnă că nu văd, sau nu aud ce spune societatea”, a ținut să sublinieze Zelenski.
Societatea ucraineană nu mai tolerează corupția
Societatea ucraineană „s-a schimbat radical de la începutul războiului și nu mai tolerează nici o formă de corupție”, ne-a declarat jurnalistul Rostislav Hotin, din redacția ucraineană a Europei Libere.
„Au fost mai multe investigații jurnalistice legate de acte de corupție, au apărut informații în public despre cazuri de abuz de putere. Autoritățile au fost obligate să acționeze rapid, pentru că Ucraina este în război. Acum, în societate este toleranță zero pentru corupție, sau abuz de putere. (...) Societatea ucraineană s-a schimbat radical de la invazia Rusiei”, explică Hotin.
Alimente, generatoare și un SUV
Între cazurile de rezonanță este acela al vice-ministrului Infrastructurii Vasil Lozinski, care a fost concediat la sfârșitul săptămânii trecute, după ce fusese reținut sub suspiciunea de luare de mită.
Fotografiile publicate de Biroul Național Anticorupție au arătat sume importante de bani confiscate în biroul lui Lozinski.
În vârstă de 36 de ani, el e bănuit că ar fi luat 400.000 de dolari mită pentru a „facilita” achiziționarea de generatoare la prețuri mult peste cel de pe piață, în timp ce sute de mii de ucraineni erau fără căldură și lumină în urma bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice.
Ministerul Apărării a anunțat separat demisia vice-ministrului Viaceslav Șapovalov, care a lucrat la furnizarea de sprijin logistic armatei.
Demisia lui Șapovalov a venit după ce ministerul a fost acuzat că a cumpărat pentru armată alimente la prețuri de două până la trei ori mai mari decât tarifele actuale pentru alimentele de bază.
Între timp, ministrul Apărării Oleksi Reznikov a explicat că tot scandalul ar fi pe de o parte o neînțelegre „tehnică”, pe de alta o încercare de a compromite ministerul Apărării, în plin război cu Rusia.
A demisionat și procurorul general adjunct Oleksi Simonenko, după ce presa a relatat că ar fi fost în vacanță în Spania (ceea ce era oricum interzis prin lege), folosind, se pare, o mașină pusă la dispoziție de o firmă ucraineană.
Miercuri, președintele Zelenski a anunțat că în viitor nici un oficial nu mai poate pleca din țară decât în interes de serviciu. În decurs de cinci zile, guvernul va emite un ordin în acest sens pentru controlul la graniță, a mai spus președintele Zelenski.
O mașină de teren (SUV), donată statului ucrainean pentru evacuarea civililor, a forțat și demisia lui Kiril Timoșenko, adjunctul administrației prezidențiale, care lucra cu Zelenski din 2019. Timoșenko ar fi folosit mașina în scopuri privateȘ el susține că a folosit-o numai pentru a vizita poziții de pe linia de front.
Cele șapte condiții ale Uniunii Europene
Intoleranța societății ucrainene față de corupție, acum în timp de război, este desigur motivul principal pentru valul de demisii și demiteri.
Dar la asta se adaugă presiunile aliațiilor, în special ale Statelor Unite și Uniunii Europene, care au susținut și susțin Ucraina cu zeci de miliarde de dolari și euro de la începutul invaziei ruse.
„Deși suntem în război”, a declarat marți premierul Denis Șmîhal la o ședință de guvern, „continuăm să facem reformele necesare, în primul rând să construim un mecanism de luptă cu corupția. (...) Este și o condiție necesară pentru integrarea europeană".
Lupta cu corupția endemică și aplicarea eficientă a legii privind dezoligarhizarea se numără printre cele șapte condiții impuse Ucrainei de Uniunea Europeană pentru începerea negocierilor de aderare, după ce această țară a primit anul trecut – la fel ca R. Moldova – statului de țară candidată.
„Lupta cu corupția și aplicarea legii împotriva oligarhilor se numără printre cele șapte condiții puse de UE pentru începerea negocierilor de aderare”, ne-a spus Rostislav Hotin de la redacția ucraineană a Europei Libere.
„UE a salutat reacția rapidă a autorităților (in aceste cazuri de corupție și abuz de putere) și faptul că autoritățile ucrainene nu mai tolerează corupția”. Înainte, chiar și la începutul președinției lui Zelenski, mai spune Hotin, au fost cazuri similare de corupție dar „anchetele se întindeau, nu aduceau nici un rezultat, totul se prelungea la infinit”.
Locul 122 din 180 de țări în indexul Transparency International
Pe 3 februarie, la Kiev este programat summit-ul Uniunea Europeană – Ucraina, la care se așteaptă ca Bruxelles-ul să anunțe noi ajutoare majore. UE a eliberat deja o primă tranșă, de 3 miliarde de euro, dintr-un ajutor total macrofinanciar de 15 miliarde de euro pentru 2023. UE va anunța și un ajutor militar suplimentar de 500 de milioane de euro, ridicând totalul ajutorului militar european la 3,6 miliarde de euro. Cel acordat de Statele Unite se ridică la peste 27 de miliarde de dolari.
Anul trecut, Ucraina era pe locul 122 din 180 de țări analizate de organizația Transparency International pentru index-ul percepției corupție.
În Europa, mai coruptă era numai Rusia.
