Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat miercuri importanța colaborării strânse a NATO cu partenerii din zona Oceanului Indian și a Pacificului, afirmând că Europa nu poate ignora ceea ce se întâmplă în Asia de Est, deoarece securitatea globală este interconectată.
„Colaborarea cu partenerii din întreaga lume, în special în zona indo-pacifică, este o parte a răspunsului la o lume mai periculoasă și mai imprevizibilă", a declarat Stoltenberg la un eveniment găzduit de Universitatea Keio.
„Războiul din Ucraina demonstrează modul în care securitatea este interconectată. Demonstrează că ceea ce se întâmplă în Europa are consecințe pentru Asia de Est, iar ceea ce se întâmplă în Asia de Est contează pentru Europa", a spus el, adăugând că „ideea că China nu contează pentru NATO nu funcționează”.
Stoltenberg a făcut aceste comentarii în cadrul unei vizite în Japonia, în timpul căreia s-a angajat să consolideze legăturile cu Tokyo pentru a naviga într-un mediu de securitate din ce în ce mai tensionat, declanșat de invazia Rusiei în Ucraina și de cooperarea militară tot mai strânsă cu China.
China, „tot mai autoritară”
Deși a afirmat că China nu este un adversar, șeful NATO a spus că această țară devine o „putere din ce în ce mai autoritară”, amenință Taiwanul și dezvoltă tehnică militară care ar putea ajunge și în țările NATO.
„Suntem mai mult decât pregătiți să consolidăm și să extindem în continuare parteneriatul cu țările din această regiune”, a adăugat el.
Înainte de oprirea sa în Japonia, Stoltenberg a vizitat Coreea de Sud și a îndemnat Seoulul să sporească sprijinul militar acordat Ucrainei, făcând declarații similare cu privire la creșterea tensiunilor cu China.
Aceste avertismente nu sunt întâmplătoare și nici fără fundament. China a criticat eforturile NATO de a-și extinde alianțele în Asia. Rusia, care își numește invazia din Ucraina o "operațiune specială", a catalogat în mod repetat expansiunea NATO drept o amenințare la adresa securității sale.
Statele Unite sunt îngrijorate de alinierea Chinei la Moscova, în timp ce Rusia continuă invazia în Ucraina.
„Beijingul pretinde că e neutru, dar comportamentului său dă de înțeles că investește în continuare în relații apropiate cu Rusia”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomației americane, adăugând că Washingtonul „urmărește îndeaproape activitatea Beijing-ului”.
O cooperare ruso-chineză tot mai strânsă în zona indo-pacifică
Consiliul de Securitate al Rusiei anunța pe 19 septembrie că Moscova și Beijingul au convenit asupra „continuării cooperării militare”, cu accent pe exerciții și contacte la nivel înalt. Nu a durat mult și acest acord a fost transpus în practică.
În septembrie, Beijingul trimitea mai mult de 2000 de militari, peste 300 de vehicule militare, 21 de avioane de luptă și trei nave de război la o serie de exerciții militare comune cu Rusia. A fost prima oară când China a trimis trei ramuri ale armatei sale să ia parte la manevre rusești. La sfârșitul lui noiembrie, bombardiere strategice ale Rusiei și Chinei participau la un zbor de patrulare comun deasupra Pacificului de vest, un semn al legăturilor din ce în ce mai apropiate dintre cele două țări în domeniul apărării.
Ministerul Apărării de la Moscova a afirmat că bombardiere TU-95 ale forțelor aeriene ruse și bombardiere H-6K ale Chinei au zburat deasupra Mării Japoniei și a Mării Chinei de est într-o misiune care a durat opt ore.
De asemenea, la sfârșitul lunii decembrie, China a trimis un număr record de 71 de avioane și 7 nave spre Taiwan, cel mai mare exercițiu de asemenea amploare din 2022. Iar în primele zile ale acestui an, China a organizat alte exerciții militare, peste strâmtoarea Taiwan, chiar în timpul unei vizite protocolare a unui grup de parlamentari germani la Taipei.
În ceea ce privește posibila joncțiune a intereselor Chinei cu cele ale Rusiei, nu trebuie să uităm că președintele Chinei Xi Jinping nu a criticat niciodată deschis invazia Rusiei în Ucraina, s-a abținut de la voturile din Adunarea Generală ONU împotriva Moscovei și a declarat nu odată că Beijingul gata să „creeze un parteneriat mai apropiat” cu Rusia în domeniul energetic. Vladimir Putin vorbește și el despre o cooperare extinsă, totală a Rusiei cu China.
În condițiile în care Rusia este afectată de sancțiuni internaționale fără precedent, sprijinul Beijingului este considerat, în general, ca fiind esențial pentru Moscova, care are nevoie de piețe pentru exporturile sale de energie și de resurse pentru a importa bunuri de înaltă tehnologie.
