Stoltenberg a afirmat, vorbind cu jurnaliștii pe 13 februarie la Bruxelles, că alianța militară occidentală nu a sesizează „niciun semn” că președintele rus Vladimir Putin s-ar pregăti pentru pace.
„Ceea ce vedem este că președintele Putin și Rusia doresc în continuare să controleze Ucraina”, a spus Stoltenberg. „Vedem cum trimit mai multe trupe, mai multe arme, mai mult echipament militar”.
Kievul anticipează o ofensivă mult mai amplă, care ar putea viza nu doar regiunile Donețk și Luhansk din Donbas, în est, ci și regiunea Harkov din nord-est și Zaporojie din sud-est.
„Realitatea este că vedem deja începutul unei ofensive a armatei ruse, deoarece observăm că ceea ce face Rusia acum - ceea ce face președintele Putin face acum - este să trimită în luptă mii și mii de soldați suplimentar, acceptând o rată foarte mare de pierderi”, a declarat Stoltenberg.
Forțele rusești sunt angajate de luni de zile într-o ofensivă în estul Ucrainei, încercând să captureze orașe și localități strategice, inclusiv orașul Bahmut din regiunea ucraineană Donețk, supus la 13 februarie unor tiruri intense de artilerie, oraș care este de mai multe luni un obiectiv strategic pentru armata rusă. Luptele intense de acolo au distrus în mare măsură orașul.
Serviciile secrete britanice au declarat pe 13 februarie că, în ciuda concentrării operaționale actuale asupra Donbasului central, Rusia rămâne preocupată de securizarea „extremităților liniei sale extinse de front”, care, potrivit acesteia, are o lungime de aproximativ 1288 de kilometri.
Acesta a precizat că forțele ruse „au continuat construcția de fortificații defensive” în regiunile Zaporojie și Luhansk, inclusiv desfășurări de personal. Buletinul informativ al ministerului britanic al apărării susține că o breșă ucraineană în zona Zaporojie ar putea în pericol „podul terestru” care asigură comunicațiile și transportul între Crimeea și regiunea Rostov a rușilor. Pe de altă parte, o victorie a ucrainenilor în Dobas ar periclita siguranța teritoriilor anexate de Rusia și ar pune sub semnul întrebării intenția exprimată de Rusia de a „elibera” aceste teritorii.
Serviciile secrete britanice au estimat, de asemenea, că Rusia a suferit în ultima săptămână pierderea a sute de soldați pe zi, adică de câteva ori mai mulți decât în lunile iunie și iulie.
Analiștii britanici s-au bazat pe rapoartele zilnice ale Statului Major ucrainean, dar raportul serviciilor de informații a subliniat că nu a putut verifica metodologia de calcul folosită pentru a face această estimare. Cu toate acestea, ei au precizat că cifrele reflectă tendințele de pe front.
Biroul ONU pentru drepturile omului informa pe 13 februarie că s-au înregistrat 7199 de morți și 11.756 de răniți în rândul civililor de la începutul invaziei rusești, în urmă cu aproape un an. Majoritatea morților și răniților provin din bombardamentele și atacurile aeriene și cu rachete asupra orașelor și localităților ucrainene.
Atac împotriva transporturilor de armament occidental
La 11 februarie, Rusia a declarat că a efectuat un „atac masiv” cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și că a blocat rutele feroviare și terestre folosite pentru a livra armament occidental forțelor ucrainene.
Atacurile au avut loc după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întors după un turneu-surpriză în câteva capitale europene, unde a făcut lobby pentru armament greu suplimentar, inclusiv rachete cu rază mai lungă de acțiune și avioane de luptă, pentru a ajuta la apărarea Ucrainei și la recucerirea teritoriilor pierdute.
Stoltenberg a declarat la 13 februarie că Ucraina folosește mult mai multă muniție decât furnizează țările NATO și le-a cerut acestora să „accelereze producția”.
„Rata actuală de utilizare a muniției în Ucraina este de multe ori mai mare decât capacitatea noastră de producție. Acest lucru pune sub presiune industriile noastre de apărare”, a declarat el.
Stoltenberg a mai spus că problema controversată a furnizării de avioane de luptă moderne Ucrainei va fi discutată în cadrul unei reuniuni a susținătorilor occidentali ai Kievului, care va avea loc la Bruxelles pe 14 februarie.
Valeri Zalujni, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, a declarat, în ajunul reuniunii, că a avut o convorbire telefonică cu comandantul suprem al NATO în Europa, Christopher Cavoli.
„Am discutat despre problema furnizării de ajutor militar internațional Ucrainei și despre instruirea unităților noastre pe teritoriul țărilor-partenere. El a împărtășit evaluările privind situația operațională pe frontul războiului ruso-ucrainean și planurile pentru acțiuni viitoare”, a precizat Ministerul ucrainean al Apărării într-un comunicat.
Zalujni și-a exprimat recunoștința pentru „înțelegerea profundă a situației și eforturile semnificative ale lui Cavoli de a ne apropia victoria”.
Țările occidentale au fost deja de acord să furnizeze un număr limitat de tancuri de luptă principale moderne, inclusiv Leopard 2 de fabricație germană, la cererea Ucrainei, și continuă să furnizeze artilerie, vehicule de luptă, arme, muniție și echipamente militare.
Germania a început instrucția cu militarii ucraineni pentru utilizarea tancurilor Leopard 2, a anunțat un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin. Se prevede ca instrucția să se încheie până la finalul lunii martie, când Germania urmează să predea tancurile Ucrainei, a precizat purtătorul de cuvânt. Instruirea ucrainenilor pe tancurile Leopard 2 de fabricație germană a început și în Polonia.
Președintele polonez Andrzej Duda a declarat că la antrenamente participă soldați experimentați, hotărâți să apere Ucraina, se spune într-un comunicat al Ministerului Apărării.
