Linkuri accesibilitate

„Visul de aur al transnistreanului e să-și ia lumea în cap”. Ce se întâmplă în Transnistria?


Locuitori ai Tiraspolului cu care au comunicat, sub acoperirea anonimatului, reporterii Europei Libere, au spus că, în primele ore de după declarația Ministerului rus al Apărării, au așteptat cu febrilitate explicații și o expunere de poziție din partea autorităților locale.
Locuitori ai Tiraspolului cu care au comunicat, sub acoperirea anonimatului, reporterii Europei Libere, au spus că, în primele ore de după declarația Ministerului rus al Apărării, au așteptat cu febrilitate explicații și o expunere de poziție din partea autorităților locale.

Săptămâna trecută, în Transnistria atmosfera s-a tensionat din nou. Ministerul rus al Apărării a comunicat că autoritățile ucrainene ar pregăti, chipurile, „provocări armate în regiune”. Europa Liberă a încercat să afle cum au reacționat la acest „avertisment” locuitorii acestei regiuni și de ce a tăcut până acum mass-media afiliată regimului de la Tiraspol.

Pe 23 februarie, la ora 5 dimineața, Ministerul Apărării al Federației Ruse a publicat un comunicat, potrivit căruia, autoritățile Ucrainei „pregătesc o provocare” împotriva Transnistriei și ar intenționa să o invadeze pentru a dejuca o „ofensivă înscenată” a forțelor armate ruse.

Peste câteva ore, serviciul de presă al Guvernului Republicii Moldova a dezmințit această informație și a chemat la calm. Autoritățile de la Tiraspol au comentat declarația Ministerului Apărării al Federației Ruse abia după cinci zile.

Luni, 27 februarie, liderul autoproclamatei republici moldovenești nistrene, Vadim Krasnoselski, a prezidat o ședință de lucru, în cadrul căreia au fost examinate chestiuni curente și modul în care s-au desfășurat, de curând, „petrecerile în masă prilejuite de sărbătoarea Maslenița”. Între altele, el a calificat situația din regiune drept „tensionată” și a declarat că, „dacă poporul va fi expus unui pericol real”, el însuși va comunica despre asta.

Locuitori ai Tiraspolului cu care au comunicat, sub acoperirea anonimatului, reporterii Europei Libere, au spus că, în primele ore de după declarația Ministerului rus al Apărării, au așteptat cu febrilitate explicații și o expunere de poziție din partea autorităților locale.

Lipsa acestora a determinat populația să caute informații despre primejdii pe canalele anonime sau semianonime de pe Telegram, în comunitățile Viber sau în buletinele de știri ale Russia Today și Rossia-24, accesibile în regiune. Ca și în cazul provocărilor din aprilie-mai 2022, unii locuitori ai regiunii și-au pus în gând să plece și și-au pregătit geamantanele, „pentru orice eventualitate”.

„Oamenii nu au încredere față de ceea în Transnistria se numește mass-media”

Nicolai Kuzmin s-a născut și a crescut în Tiraspol. În 2015 el și-a luat masteratul la Kiev și a revenit în orașul natal, unde a devenit membru al asociației pentru drepturile omului „Apriori”. El califică mass-media locală drept o „anexă” a serviciilor de presă ale „președinției” și „guvernului” și spune că se preocupă permanent de igiena informațională personală.

„Pe parcursul acestor zile, am aflat de la cunoștințe de-ale mele că le-au fost distribuite diverse informații despre faptul că forțele armate ale Ucrainei s-au concentrat deja, că sunt în preajmă și că aici va izbucni războiul”, povestește Nicolai, menționând însă că pe el aceste informații nu l-au afectat în niciun fel.

Nicolai Kuzmin, membru al asociației pentru drepturile omului „Apriori”.
Nicolai Kuzmin, membru al asociației pentru drepturile omului „Apriori”.

Nicolai Kuzmin: Dacă e să vorbim despre mass-media tradițională, acestea nu comunică nimic în această privință.

Europa Liberă: Și atunci despre ce vorbesc, într-un asemenea moment?

Nicolai Kuzmin: Despre faptul că „Sheriff a învins Partizan-ul sârbesc” sau despre faptul că „Tiraspolenii au format o coadă la patinoarul Snejinka”. Aceste știri au fost prezentate drept cele mai importante la 23 februarie.

În opinia lui Nicolai, locuitorii regiunii nu au încredere față de ceea ce în Transnistria se numește mass-media. Această neîncredere, explică tânărul, este alimentată de o desincronizare dintre ceea ce transmit aceste instituții și realitatea, așa cum este văzută de oamenii locului.

„Această neîncredere s-a amplificat din cauza comportamentului mediilor noastre din timpul războiului. În mass-media de la noi războiul nu există, acesta este în afara interesului informațional”, spune Kuzmin.

Atitudinea sa se regăsește oarecum în poziția „neutră” a autorităților regiunii, remarcată atât de politicienii de la Chișinău, cât și de jurnaliști. Nici până la această oră liderul acestei regiuni separatiste nu a exprimat o poziție clară față de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Până la declanșarea războiului, regiunea avea niște relații comercial-economice consistente cu Ucraina, 15 la sută din exportul transnistrean fiind îndreptat spre această țară.

Totodată, Tiraspolul nu s-a pronunțat nici în sprijinul agresiunii rusești asupra Ucrainei.

„Presa noastră se călăuzește după opinia elitelor noastre politice. Dacă acestea ar începe să vorbească [despre război], ele s-ar pomeni în situația de a formula aprecieri față de cele întâmplate”, menționează Nicolai.

Europa Liberă: De ce se întâmplă asta? De ce elitele refuză să comenteze, chiar și în aceste vremuri complicate, periculoase, în care oamenii sunt în căutarea liniștii?

Nicolai Kuzmin: Este o încercare de a sta pe două scaune. Pe semne, n-au fost încă elaborate formulele în care să se vorbească despre război, fără a da naștere unor riscuri [pentru regim]. Anume Rusia, și nu mass-media locale, inflamează ideea că Transnistria va fi invadată, exportând astfel „mentalitatea de cetate asediată”. Această mentalitate, cum arată cercetările, cauzează percepții paranoice. Iar în situațiile de incertitudine omul va căuta, mai curând, ceva negativ în modul în care pot evolua lucrurile. Și Rusia exportă intens asta către Transnistria, fără a înțelege însă că Transnistria viețuiește în miezul unei asemenea mentalități, care i se potrivește ca o mănușă.

Europa Liberă: Adică, pe de o parte sunt aceste canale anonime și comunități pe rețele de la care oamenii aud că în curând vor fi cuceriți de Ucraina, iar pe de alta sunt posturile TV rusești care transmit cam același lucru. Și-atunci, ce-ar mai trebui să se întâmple ca să nu simți imboldul de a-ți face bagajul și de a pleca de aici?

Nicolai Kuzmin: Eu cred că mass-media transnistrene, oricare ar fi atitudinea față de aceste instituții, poate avea acum o funcție oarecum liniștitoare. Adică, oamenii se uită la ce transmit televiziunile ruse, citesc ce se scrie pe canalele de Telegram, iar apoi revin la mediile autohtone care vorbesc despre Maslenița și victoria clubului „Sheriff”. Și oamenii ajung să se întrebe: „Dar poate că nu e chiar atât de rău cum se spune?”.

De asemenea, urmărind mass-media locale, îți poți da seama de dispozițiile ce domnesc în rândul politicienilor și elitelor. Dacă la televizor este trecut ceva sub tăcere, înseamnă că autoritățile consideră că despre asta ori e prematur să se vorbească, ori în general nu trebuie să se vorbească. Sau că este vorba de o operațiune informațională la care nu vor să participe.

Europa Liberă: În ce măsură, însă, este răspândită printre localnici încrederea sau opinia că, indiferent ce se va întâmpla, „Rusia îi va salva”?

Nicolai Kuzmin: Închipuiți-vă că sunteți un rezident al Transnistriei și trăiți într-un fel de „vacuum informațional”. Și că acest vacuum vi se umple cu asigurări că „pacificatorul rus e baza stabilității și păcii”. Pornind de la această descriere pur „folclorică” a pacificatorului [rus], mulți chiar vor considera că, dacă o fi să se întâmple ceva, forțele de menținere a păcii vor zădărnici invadarea.

Europa Liberă: Mulți din afara Transnistriei au senzația că, dacă se va și întâmpla ceva, dacă Rusia se va implica, locuitorii de aici vor agrea acest lucru, vor saluta Rusia și acțiunile acesteia aici. Locuitorii regiunii sunt numiți separatiști, de cele mai multe ori fără a fi întrebați ce vor de fapt. Ce-și doresc cu adevărat acești oameni acum?

Nicolai Kuzmin: Visul de aur al transnistreanului e să-și ia lumea în cap, să plece. Economic, nu e chiar cea mai favorabilă regiune. Respectiv, căutarea unei vieți mai bune este una dintre motivațiile-cheie pe care le au transnistrenii apți de muncă și activi.

Dacă mulți cred că va veni Rusia și vor trăi toți ca în rai, apoi iată ce se va întâmpla: în societate va începe o migrațiune activă, deoarece este îndoielnic ca oamenii care nu împărtășesc politica Federației Ruse să mai dorească să locuiască sub ea aici. Va avea loc un pronunțat declin economic, deoarece instabilitatea din regiune va fi și mai accentuată, iar Moldova, pur și simplu, se va „închide” pentru Transnistria.

XS
SM
MD
LG