Președintele francez Emmanuel Macron a ajuns miercuri, 5 aprilie, la Beijing, într-o vizită oficială de trei zile, în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă cu dorința sa de a urmări interesele economice cu China și, în același timp, de a-l descuraja pe liderul chinez Xi Jinping să aprofundeze legăturile cu Rusia.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a călătorit împreună cu Emmanuel Macron la Beijing, unde vor încerca să găsească un echilibru între obiectivele geopolitice ale UE și ambițiile sale economice legate de China.
Este de așteptat ca cei doi să îndemne China să convingă Rusia să depună eforturi pentru o încetare a focului în Ucraina și să determine Moscova să se abțină de la escaladarea retoricii sale privind armele nucleare.
Dar drumul pe care merge Europa devine din ce în ce mai dificil, mai ales că invazia Moscovei în Ucraina și poziția Beijingului față de război - inclusiv mișcările Chinei de a apărea ca un mediator de pace în conflict - remodelează legăturile Bruxellesului cu Beijingul.
Această schimbare a fost reflectată într-un discurs din 30 martie al Ursulei von der Leyen, în care șefa Comisiei Europene (CE) a cerut o reevaluare a relațiilor blocului cu China și a avertizat că „nu putem închide ochii la faptul că Beijingul nu este doar un partener economic, ci și un rival sistemic”.
În același timp, Emmanuel Macron caută să adauge o notă mai personală discuțiilor sale cu omologul chinez, ca parte a unui efort diplomatic ambițios de a crea o distanță între Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin - care l-a găzduit recent pe liderul chinez într-o vizită de stat fastuoasă.
Înainte de vizita la Beijing, președintele Franței a declarat că obiectivul său este de a „încerca să implice China cât mai mult posibil pentru a pune presiune asupra Rusiei” pe teme precum armele nucleare.
Consilierii săi au menționat că Macron va încerca să evalueze reacția lui Xi la amenințarea Rusiei de a găzdui rachete nucleare în Belarus.
Eforturile lui Macron vor fi urmărite îndeaproape de comunitatea internațională, dar oficialii UE au declarat pentru RFE/RL că așteptările rămân scăzute pentru această vizită.
Asta deoarece președintele francez are o influență minimă și nu a reușit în precedentele manevre diplomatice, inclusiv de a-l împiedica pe Putin să folosească forța militară în perioada premergătoare invaziei Ucrainei sau în încercarea fără succes de a revigora acordul nuclear cu Iranul.
„[UE] dorește să sublinieze mesajul [către China] de a nu sprijini Rusia mai mult decât o face deja, altfel relația bilaterală este condamnată”, a declarat pentru RFE/RL un oficial UE sub protecția anonimatului.
„Istoria va arăta dacă toate aceste călătorii [către China] sunt un lucru bun sau nu”, a adăugat același oficial.
Mergând la Beijing, Macron speră să profite de dorința Chinei de a se prezenta ca un mediator de pace pe scena mondială, chiar dacă calea de urmat pentru el este din ce în ce mai îngustă, pe fondul tensiunilor cu China și al protestelor de amploare din Franța după creșterea vârstei de pensionare - aspecte care ar putea să-i diminueze poziția în fața lui Xi, potrivit analiștilor.
Pe lângă vizita la Beijing, Macron va merge împreună cu Xi și la Guangzhou, unde tatăl liderului chinez a fost guvernator provincial. Oficialii francezi au declarat că speră ca această călătorie secundară să permită discuții private și sincere între lideri.
Un alt drum încorsetat
Dificultatea Bruxellesului de a găsi un echilibru în relația sa cu China nu este nouă. Un raport recent al Asia Society Policy Institute afirmă că Uniunea Europeană rămâne „prinsă între Statele Unite, care fac presiuni pentru o abordare dură, și China, care face presiuni pentru legături economice mai strânse”.
Aceste legături economice au primit o lovitură în 2021, când Beijingul a pus pe lista neagră un grup de legislatori, experți și diplomați europeni, din cauza sancțiunilor impuse de blocul comunitar împotriva a patru oficiali chinezi pentru încălcarea drepturilor în Xinjiang.
Repercusiunile incidentului au dus la înghețarea unui tratat de investiții UE-China, iar, pe fondul războiului din Ucraina, Beijingul a devenit unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Moscovei. Aceste două episoade au agravat diviziunile interne din cadrul UE cu privire la modul în care să își modeleze politica față de China.
În timp ce Beijingul spune că nu a oferit Moscovei sprijin militar letal pentru războiul din Ucraina, China a oferit o linie de salvare economică crucială Rusiei și datele vamale chineze, precum și rapoartele documentate, arată creșterea comerțului de bunuri comerciale cu dublă utilizare care sunt folosite în scopuri militare.
Oficialii UE spun că acest lucru le lasă puține opțiuni viabile pentru a merge mai departe. „Cel mai important lucru este ceea ce nu face China, spre deosebire de ceea ce face”, a declarat un oficial UE pentru RFE/RL despre sprijinul acordat Moscovei de către Beijing.
Blocul celor 27 de țări va continua să urmărească cooperarea cu China în probleme precum schimbările climatice, iar UE nu își poate permite să se înstrăineze de Beijing, care este un partener comercial cheie și un jucător important în afacerile globale.
Dar există, de asemenea, o presiune mai mare în cadrul UE pentru o poziție mai puternică în favoarea valorilor și intereselor sale, cum ar fi democrația, drepturile omului și statul de drept.
Acest lucru a determinat Comisia Europeană să adopte o poziție mai dură față de China, ca parte a unei abordări de „polițist rău”, a declarat Consiliul European pentru Relații Externe, un think tank cu sediul la Bruxelles, într-un raport publicat zilele trecute.
În martie, președintele francez a declarat că i-a „sugerat Ursulei von der Leyen să îl însoțească în China” pentru ca ei să poată vorbi „cu o voce unitară”.
Dar abordarea mai dură riscă o reacție din partea Beijingului, care ar putea da peste cap delicatul act de echilibru al UE, după cum a demonstrat reacția chineză la remarcile făcute de șefa CE în discursul de la finalul lunii trecute.
Fu Cong, ambasadorul Chinei la UE, a declarat ulterior reporterilor că a fost „puțin dezamăgit”.
El a declarat într-un interviu acordat postului de televiziune de stat chinez CGTN că discursul Ursulei von der Leyen „conținea o mulțime de denaturări și interpretări eronate ale politicilor chineze și ale pozițiilor chineze” și că a fost scris de cineva care „nu înțelege cu adevărat China”.
Puterea de pace a Chinei
Vizita lui Macron și von der Leyen vine după o călătorie similară în China a premierului spaniol Pedro Sanchez, care a discutat, de asemenea, cu Xi Jinping despre situația din Ucraina și l-a îndemnat pe liderul chinez să discute direct cu Kievul despre planurile de pace.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că este pregătit să vorbească direct cu omologul său chinez, dar cei doi lideri nu au mai vorbit de dinainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022.
În perioada premergătoare vizitei din martie a lui Xi la Moscova, au circulat informații potrivit cărora Beijingul era pregătit să rupă tăcerea la nivel înalt, însă o convorbire cu Zelenski nu s-a materializat.
În ultima lună, China s-a concentrat asupra unei ample campanii globale de îmbunătățire a relațiilor publice, pentru a se prezenta ca o țară care pledează pentru pace în Ucraina.
Beijingul a promovat un plan în 12 puncte, despre care a spus că ar putea deschide ușa pentru discuții de pace.
Capitalele occidentale au ignorat în cea mai mare parte documentul și l-au criticat ca fiind o înghețare a conflictului pe linii favorabile Moscovei, dar impulsul diplomatic al Chinei a primit sprijin din partea unor țări precum Brazilia, Kazahstan și Africa de Sud.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat pentru Financial Times în timpul unui interviu din 29 martie că el crede că Beijingul „testează terenul, în ceea ce privește procesul de pace”, dar că nu a luat încă o decizie cu privire la rolul pe care îl va juca.
El a adăugat că ministrul chinez de externe Qin Gang l-a asigurat la începutul lunii martie că țara sa nu va furniza arme Rusiei.
