Lituania își va mări acum cheltuielile militare la 3%, mult peste ce se așteaptă de la țările NATO, mai spune Valentinavicius în interviul cu Europa Liberă. Nu se mai bazează strict pe umbrela de securitate a Alianței nord-atlantice, pentru că ar putea să nu fie suficientă în fața agresiunii iraționale a lui Putin. Iar Moldova, chiar dacă este neutră, ar trebuie să-și creeze o forță armată credibilă, mai spune politologul lituanian, care mărturisește că nu înțelege cum a putut fi ignorat acest aspect mai bine de 30 de ani.
Profesor la Institutul de Comunicații al Universității din Vilnius, Virgis Valentinaviciu a fost unul din consilierii premierului Andriu Kubilisu și redactor- șef al agenției naționale de știri. De anul trecut, predă și la facultatea din Kiel, Germania un curs despre „Propagandă și noul Război Rece”.
Idei principale:
- „Nu te aștepta la nimic rațional din parea lui Vladimir Putin, a Rusiei lui Putin”.
- Invazia a fost un șoc moral, un șoc psihologic, pentru că invazia demonstra că „răul nu are limite”.
- Țările baltice, chiar dacă sunt membre NATO, se tem real de o un posibil atac al Rusiei. Apartenența la NATO este o garanție, dar nu mai este o garanție de securitate 100%, în fața unei Rusii iraționale.
- Țările baltice, Lituania în acest moment, caută noi garanții de securitate, în relații bilaterale și măresc substanțial cheltuielile pentru apărare (cca. 3%).
- Închiderea granițelor pentru cetățenii ruși a avut în primul rând o calitate simbolică, fiind luată după ce Putin a decretat anul trecut mobilizarea parțială.
- Există consensul că a fugi de recrutare nu este motiv suficient pentru a fi primit în Lituania, pentru că nu înseamnă opoziție la război.
- Țările baltice înțeleg bine presiunile și războiul hibrid dus de Rusia în R. Moldova, au fost și mai sunt și ele ținta unor astfel de campanii, deși mult mai slabe pentru că forțele pro-ruse sunt marginalizate.
- Neutralitatea nu ajută, dar ce face Moldova deosebit de vulnerabilă este absența unei armate credibile.
- Lituania s-a transformat într-o țară europeană datorită și în timpul procesului de aderare la UE. Întrebarea nu este dacă UE face suficient pentru Europa de est, ci dacă Moldova face suficient pentru a se apropia de așteptările europene
Europa Liberă: V-ați așteptat ca Rusia să invadeze Ucraina cu trupe și că războiul va dura atât de mult?
Virgis Valentinavicius :„În Lituania, și în general în țările baltice, nu ne-am așteptat la invazie, deși erau toate semnele că o sa aibă loc. O invazie părea un gest irațional. Dar s-a întâmplat, așa că lecția de bază este că nu trebuie să te aștepți la nimic rațional din partea lui [ Vladimir] Putin. Să nu uităm că timp de multe luni înainte de invazie, majoritatea analiștilor și politicienilor credeau că atacul mai poate fi evitat, asa că invazia a venit ca un șoc, un șoc psihologic, un șoc moral, revelația că răul absolut poate deveni realitate. Izbucnirea războiului a însemnat și o schimbare capitală pentru arhitectura de securitate din regiune, pentru ordinea geopolitică. Din acel moment am intrat într-o spirală de instabilitate, din ce în ce mai mare. A crescut și pericolul ca acest conflict să depășească Ucraina sau Belarus.”
Europa Liberă: Țările baltice sunt membre NATO, chiar există temerea reală că ar putea fi cândva atacate de Rusia lui Putin?
Virgis Valentinavicius : „Țările baltice au această frică, s-a întărit cu primele luni de război, deși sunt membre NATO. Sigur, un atac împotriva unor state NATO ar fi o mișcare și mai irațională dar cum regula de bază acum este că Putin nu acționează rațional, apartenența la Alianță nu mai este o garanție 100% de securitate. Sigur, ajută mult, dar temerile i-au făcut mai ales pe politicienii de aici să caute noi modalități de a întări securitatea Lituaniei. Vor să mărească prezenta trupelor aliate pe teritoriul țării, să mărească substanțial cheltuielile de apărare, dar și să mărească sprijinul pentru Ucraina, umanitar și militar, care este o investiție directă în propria securitate.”
Europa Liberă: La peste un an de la începerea războiului, NATO și-a mărit prezența militară în țările din frontul estic, începând cu țările baltice. Asta nu a diminuat temerile?
Virgis Valentinavicius : „După un an de război, ne-am mărit oricum substanțial cheltuielile pentru apărare, propriile cheltuieli. În acest moment, se ridică la circa 2,5% din PIB dar țelul declarat al guvernului de la Vilnius este să se ajungă la 3% sau chiar mai mult.
Important este și în ce se investesc acești bani: prioritatea noastră este infrastructura, ca să putem aduce mai multe trupe occidentale. Lituania are o înțelegere cu Germania, o brigadă din armata germană este dedicată apărării Lituaniei. Ne-am fi dorit ca acești soldați să fie staționați permanent în Lituania, ceea ce nu este posibil pentru moment din lipsă de infrastructură: nu avem drumurile necesare, cazarme sau locuințe și școli pentru familiile militarilor.
Așa că în acest moment construim infrastructura și până atunci, brigada germană rămâne staționată la ea în țară dar poate fi detașată în Lituania în mai puțin de 12 zile.”
Europa Liberă : Acesta este aspectul militar. În septembrie, țările baltice au decis să-și închidă granițele aproape total pentru cetățenii ruși. O mișcare radicală s-ar putea spune. Care au fost motivele și a fost eficientă?
Virgis Valentinavicius : „Granița nu este închisă total, este închisă numai pentru cei cu vize de turiști. În cazul celor care lucrează sau vin să-și viziteze familia, granițele rămân deschise. Măsura a fost luată coordonat, de toate țările baltice și Finlanda în perioada în care Putin anunțase mobilizarea parțială și era de așteptat ca mulți ruși să încerce să treacă granița în țările vecine pentru a scăpa de armată. A fost în primul rând o decizie simbolică. Nu vrem să vină la noi, ca turiști, oameni dintr-o țară care și-a atacat brutal vecinul, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.”
„Există un consens larg că dorința de a evita recrutarea nu este un motiv suficient pentru a primi dreptul de a intra în Lituania. Poate pare greu de înțeles, dar opinia mea este că dacă cineva din Rusia vrea să evite recrutarea pentru că se opune războiului ca atare, atunci trebuie să rezolve această problemă în țară, nu peste graniță. Poate că așa este încurajată și apariția unei opoziții, în Rusia.
Pe de altă parte, am primit în Lituania mulți ruși care se opun regimului, care riscă persecuții la ei acasă.”
Europa Liberă: Moldova, o țară mică și neutră, a devenit în ultimul timp subiect de preocupări pentru Occident, fiind supusă unui număr crescând de amenințări de securitate din partea Rusiei. Cum este văzută situația Moldovei din perspectiva baltică:
Virgis Valentinavicius : „Vedem ce se întâmplă în Moldova, tensiunile din interior, și situația nu este încurajatoare. Înțelegem mecanismele interne, pentru că și noi avem în Lituania forțe deschis pro-ruse, dar sunt mult mai slabe și marginalizate. Opiniile lor, astăzi, sunt percepute drept extreme pentru că marea majoritate a populației sprijină Ucraina în confruntarea cu Rusia.
Avem însă experiență cu încercările Moscovei de destabilizare, prin sprijinul acordat unor grupări sau politicieni de opoziție, care au încercat să promoveze o narațiune anti-NATO. Numai că și în trecut, influența acestor forțe a fost limitată, marginală.
În Moldova, balanța de forțe este diferită, cred însă că acum este momentul ca guvernarea să adopte o poziție mai tranșantă, pentru ce ceea ce face Rusia în Ucraina, războiul nemilos pe care-l duce acolo, trebuie să fi mărit simpatia populației pentru Occident. Această schimbare a raportului de forțe ar putea fi folosită pentru a întări, în mințile și inimile moldovenilor, atașamentul față de valorile occidentale.
Statutul de neutralitate nu ajută cu siguranță, dar ce face țara și mai vulnerabilă este absența oricărei forțe militare credibile. Greu de înțeles de ce nu s-a făcut mai mult în acest domeniu în toți anii de independență, dar oricum, acum ar putea fi momentul ca lucrurile să se schimbe, să se discute mai serios despre întărirea apărării.”
Europa Liberă: Moldova, ca și Ucraina, este acum candidată la aderarea la Uniunea Europeană. UE pare să fie răspunsul găsit de Moldova la aceste dileme. Credeți că UE face suficient, pe fundalul războiului din Ucraina, pentru a-și susține țările membre din flancul estic, în primul rând țările baltice și mai departe, pentru a susține țările Parteneriatului estic?
Virgis Valentinavicius: „Când vine vorba de Lituania și țările baltice, Uniunea Europeană a făcut mai mult decât meritam. Integrarea în UE a transformat țara, aș avea coșmaruri să mă gândesc unde ar fi Lituania astăzi, fără UE.
Procesul de integrare, reformele din domeniul justiției, adaptarea legislației, contactul permanent dintre politicienii noștri și politicienii și birocrații europeni, toate acestea au dus la o schimbare de mentalitate. Astăzi suntem la ani lumină de Lituania populată de Homo Sovieticus și aproape de a fii europeni exemplari. Nu suntem încă perfecți, nimeni nu este dar drumul parcurs este imens.”
„Lucrul cel mai important este că procesul de aderare la Uniunea Europeană i-a forțat pe lituanieni la o mulțime de schimbări, pe care le-au făcut singuri. Este muncă grea să ajungi la o schimbare de mentalitate, dar nici un birocrat european nu poate forța această schimbare, trebuie să vină din interior. Mai avem multe de făcut, dar se poate spune că aderarea la UE a fost un succes transformațional.
La întrebarea dacă UE face suficient pentru Europa de est, pentru Moldova în mod special, aș răspunde: fac moldovenii suficient pentru a se apropia de Uniunea Europeană? Apartenența la UE înseamnă să-ți faci temele. Nici chiar banii investiți de Bruxelles în toate programele pentru partenerii estici nu pot aduce schimbarea.
Banii în sine nu au valoarea, lucrul cel mai important este ce fac moldovenii, ce fac lituanienii cu banii primiți. Întrebarea trebuie să fie mereu: facem suficient?!”
Susținerea pentru aderarea la UE (iData)
- 28 martie 2022 -după începerea invaziei ruse în Ucraina și depunerea cererii de derare la UE, alături de Ucraina și Georgia: 56,9%
- 37,5 % pentru unirea cu Romania
- 22% pentru aderarea la NATO
- Martie 2023 – din iulie 2022, R. Moldova are statut de țară candidată la aderarea la UE
- Aderarea la UE este susținută de 57%
- 33,5% pentru unirea cu România
- 40% pentru ieșirea din Comunitatea Statelor Independente
- Pe 10 aprilie 2023, președinta Maia Sandu a convoacat pentru 21 mai 2023 Adunarea Națională „Moldova Europeană”, la Chișinău, în PMAN.
Notă: datele nu includ moldovenii din diaspora.
