Războiul din Ucraina a scos la iveală contradicţiile existente în interiorul partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD).
Conducerea partidului s-a distanţat cu jumătate de gură de agresiunea lui Putin, dar nu şi de activitatea unor figuri importante ale formaţiunii care niciodată nu şi-au ascuns simpatiile politice pentru regimul de la Moscova. Numărul politicienilor din AfD care s-au pronunţat convingător în favoarea susţinerii Ucrainei este foarte mic.
Deputatul Rüdiger Lucassen, un fost ofiţer al Bundeswehrului (armatei federale germane) este unul dintre criticii agresiunii ruse. Totodată, îi critică şi pe colegii săi din partidul AfD care în mod ostentativ îşi afişează simpatiile putiniste, legitimând astfel şi războiul împotriva Ucrainei.
Poziţiile divergente între simpatizanţi putinişti şi criticii invaziei au ieşit din nou în evidenţă într-un talk-show recent, difuzat de canalul doi al televiziunii publice germane (ZDF). Rüdiger Lucassen şi-a atacat colegii din grupul parlamentar AfD, Eugen Schmidt şi Steffen Kotré, acuzându-i de „înaltă trădare” (Volksverrat).
Schmidt, născut în 1975 în Kazahstan, este preşedintele organizaţiei, cunoscută sub denumirea: „Germani din Rusia pentru AfD” (Russlanddeutsche für die AfD). Kotré, născut în 1970 în fosta RDG, a întreţinut legături cu grupări neonaziste şi este cosemnatar al unei scrisori de solidaritate cu negaţionistul condamnat, Horst Mahler. (Cf. „Partizanii lui Putin din Germania”, RFE, 16. 3. 2022.)
Cei doi, Kotré şi Schmidt, au participat la numeroase emisiuni de propagandă a televiziunii ruse. Într-una din aceste emisiuni, Schmidt a spus că Germania nu este un stat de drept. Tot el a zis că în Germania democraţia e inexistentă. Kotré a plecat de câteva ori în Rusia în calitate de observator al alegerilor. După întoarecerea sa în Germania a declarat că alegerile s-au desfăşurat în concordanţă cu principiile democratice şi că el nu a constatat nereguli.
Criticile publice ale lui Lucassen la adresa celor doi au fost primite cu răceală de conducerea partidului. Mai mult, presa germană a aflat că pentru declaraţiile sale, Lucassen urmează să fie avertizat. Văzându-se expus presiunilor interne, Lucassen a dat înapoi şi şi-a cerut scuze pentru afirmaţiile difuzate la televizor, scriind pe Facebook că etichetarea celor doi ca „trădători” a fost „nepotrivită şi exagerată”.
Atitudinea conducerii AfD este semnificativă pentru ambivalenţa partidului care încearcă să se fardeze în culorile neutralităţii formale.
Ştergerea machiajului scoate la iveală o realitate care nu prea poate fi ascunsă. Faptul că Tino Chrupalla, copreşedintele AfD, a susţinut că Putin nu poate fi considerat drept un criminal de război, este mai mult decât o simplă părere.
Atitudinea copreşedintei partidului, Alice Weidel, nu este mai puţin problematică atunci când susţine dreptul la opinie, pledând însă pentru dreptul unor membri ai AfD de a participa la emisiuni de propagandă difuzate de mass-media rusă.
