O investigație comună la care au participat cercetători de la mai multe organizații de monitorizare a internetului și asociații pentru apărare a drepturilor omului a dezvăluit că peste douăzeci de personalități publice din Armenia, inclusiv doi jurnaliști de la Radio Free Europe/Radio Liberty cu sediul la Erevan, precum și sute de numere de telefon din Azerbaidjan, au fost vizate de programul-spion Pegasus.
Grupul israelian NSO a ajuns în centrul unei ample controverse după ce un consorțiu media internațional a anunțat în iulie 2022 că programul spyware Pegasus a fost folosit în încercări de piratare a smartphoneurilor aparținând a zeci de actuali sau foști lideri mondiali, jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și directori din aproximativ 50 de țări.
Investigația comună a fost realizată împreună cu Laboratorul de securitate al Amnesty International, Access Now, organizația canadiană de supraveghere a internetului Citizen Lab, CyberHUB-AM și cercetătorul independent în domeniul securității mobile Ruben Muradyan. În raportul privind ancheta, publicat la 25 mai, se arată că dovezile indică conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan privind regiunea separatistă Nagorno-Karabah ca fiind motivul tentativelor de spionaj între octombrie 2020 și decembrie 2022.
Ancheta nu acuză oficial Azerbaidjanul de infracțiuni cibernetice, dar anchetatorii au remarcat că programul Pegasus a fost folosit „pe scară largă” de această țară pentru a viza „o gamă largă de jurnaliști”.
„Această investigație evidențiază natura gravă a amenințărilor cu spyware care se răsfrâng asupra societății civile din Armenia și Azerbaidjan”, a afirmat Donncha O Cearbhaill, șeful Laboratorului de securitate al Amnesty International. „Autoritățile trebuie să înceteze să se străduiască să înăbușe libertatea de exprimare și să întreprindă o anchetă independentă și transparentă privind atacul cu Pegasus descoperit în ambele țări", a adăugat el.
Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah
Armenia și Azerbaidjanul se află de zeci de ani în conflict din cauza Nagorno-Karabah. Aproximativ 30 de mii de persoane au fost ucise în războiul de la începutul anilor 1990, care a lăsat etnicii armeni sub controlul regiunii cu populație predominant armeană și a șapte districte adiacente din Azerbaidjan.
Decenii de discuții mediate la nivel internațional nu au reușit să ducă la o soluție diplomatică, iar conflictul mocnit a dus la un alt război în 2020, în care au fost uciși aproape șapte mii de soldați de ambele părți.
Ancheta comună a început în Armenia când gigantul tehnologic Apple a trimis notificări utilizatorilor în noiembrie 2021, avertizându-i că ar putea fi ținta unor programe de spionaj susținute de stat.
Ancheta a relevat că Karlen Aslanyan și Astghik Bedevyan de la serviciul armean al RFE/RL s-au numărat printre cei vizați în contextul conflictului din Nagorno-Karabah. Printre alte persoane vizate se numără apărători ai drepturilor omului, jurnaliști și oficiali. „Nu este întâmplător dat fiind că jurnaliștii din serviciul nostru armean care au fost ținta programului spion Pegasus sunt bine cunoscuți pentru reportajele lor dure”, a declarat Jamie Fly, președinte și director executiv al RFE/RL. „Sunt indignat de această încălcare grosolană a vieții lor private și nutresc suspiciuni puternice că guvernul din Azerbaidjan este responsabil. Le sunt recunoscător partenerilor noștri pentru ajutorul acordat,” a adăugat el.
Războiul de șase săptămâni din 2020 - în care Azerbaidjanul a recâștigat toate zonele controlate de armeni în afara Nagorno-Karabahului, precum și bucăți de teritoriu din interiorul regiunii autonome din epoca sovietică - s-a încheiat cu o încetare a focului mediată de Rusia, în cadrul căreia Moscova a desfășurat aproximativ două mii de soldați pentru a servi ca pacificatori.
Prim-ministrul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliyev se întâlnesc astăzi, 25 mai, la Moscova, în încercarea de a ajunge la un acord de pace final.
