Prim-ministrul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev au declarat că în ultimele zile s-au înregistrat progrese în direcția soluționării disputei lor îndelungate pe baza recunoașterii reciproce a integrității teritoriale a fiecăruia.
Dar cei doi au avut și un schimb de replici furioase cu privire la măsurile luate de Baku pentru a împiedica accesul armenilor la Nagorno-Karabah. Pașinian a declarat că aceste acțiuni au provocat o criză umanitară prin închiderea singurei rute terestre din Armenia către regiune - acuzație pe care Aliev o neagă vehement.
Discuțiile au avut loc în cadrul unei reuniuni a Uniunii Economice Eurasiatice - o grupare a mai multor foste republici sovietice - la Moscova.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
Armenia și Azerbaidjanul se află de zeci de ani în conflict din cauza Nagorno-Karabah. Aproximativ 30 de mii de persoane au fost ucise în războiul de la începutul anilor 1990. În urma acestuia, etnicii armeni au preluat controlul regiunii cu populație predominant armeană și șapte districte adiacente din Azerbaidjan.
Decenii de discuții mediate la nivel internațional nu au reușit să ducă la o soluție diplomatică, iar conflictul mocnit a dus la un alt război în 2020, în care au fost uciși aproape șapte mii de soldați de ambele părți.
Războiul de șase săptămâni, în care Azerbaidjanul a recâștigat toate zonele controlate de armeni din afara Nagorno-Karabahului, precum și bucăți de teritoriu din interiorul regiunii autonome din epoca sovietică, s-a încheiat cu un armistițiu mediat de Rusia, în cadrul căruia Moscova a desfășurat aproximativ două mii de soldați pentru a servi ca pacificatori.
La jumătatea lunii decembrie 2022, activiștii azeri au început să obstrucționeze drumul cunoscut sub numele de coridorul Lacin, despre care Pașinian a spus că ar trebui să fie sub controlul forțelor de menținere a păcii rusești.
Armenii din Karabah sunt blocați la granițele regiunii în timp ce criza continuă
În aprilie, Baku a organizat un punct de control de-a lungul traseului, spunând că este necesar pentru a preveni aprovizionarea cu arme trimise în regiune și pentru a pune capăt operațiunilor miniere ilegale. Baku a declarat că drumul a rămas deschis pentru ajutorul umanitar, afirmație contestată de Erevan.
Pașinian a calificat blocarea de către Baku a accesului în regiune drept o „încălcare directă” a acordului de încetare a focului din 2020. La rândul său, Aliev a afirmat că „Azerbaidjanul nu a blocat niciun coridor.... Nu este nevoie să folosim această platformă pentru acuzații nefondate”.
Vorbind în limba rusă, Pașinian și Aliev au continuat să se certe pe această temă până când Putin a pus capăt conversației.
Anterior, ambii lideri erau mai optimiști în legătură cu încheierea disputei lor, afirmând că în ultimele zile s-au înregistrat progrese în direcția unei înțelegeri bazate pe baza recunoașterii reciproce a teritoriului celuilalt. După această întrunire, Putin a avut o ședință în trei cu cei doi lideri, care a durat până târziu în noapte.
Potrivit agenției de știri de stat TASS, Putin a declarat că „din punctul meu de vedere, și al nostru - mă refer la punctul de vedere al tuturor celor trei - premierul Armeniei, președintele Azerbaidjanului - acestea sunt obstacolele care pot fi depășite”.
Putin, deși preocupat de războiul din Ucraina, care a început odată cu invazia sa din 2022 în această țară, a încercat să se implice în continuare în disputa dintre Armenia și Azerbaidjan.
Franța și Statele Unite s-au implicat, de asemenea, în această dispută și au îndemnat Baku să elimine barierele din calea accesului armenilor în Nagorno-Karabah pentru ajutor umanitar.
