Creată la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, Comunitatea Politică Europeană a fost lansată anul trecut, după invadarea Ucrainei de către Rusia, ca un forum interguvernamental.
La summit-ul inaugural, de la Praga, din octombrie 2022, Macron s-a referit la această platformă ca la „o oportunitate de a construi o intimitate strategică în Europa”. El a respins ideea că această comunitate ar substitui Uniunea Europeană, calmându-i astfel pe liderii din Balcanii de Vest și din vecinătatea de est a Uniunii Europene.
În ciuda faptului că prima ediție nu a dat rezultate palpabile, liderii europeni au sugerat că le-a plăcut ideea unui forum care să ofere un „cadru mai liber” în care să poată discuta fără a fi limitați de anumite formalități sau termene stricte pentru discursuri, impuse de alte organizații politice, mai formale.
Care este programul reuniunii
Întâlnirea de la Castel Mimi din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, este programată să dureze puțin peste cinci ore, cu o scurtă ceremonie de deschidere, urmată de patru mese rotunde, care vor trata subiecte precum energia, securitatea, conectivitatea și mobilitatea.
După un prânz de lucru, cea mai mare parte a agendei va fi destinată pentru întâlniri bilaterale. Acesta va fi, probabil, cel mai interesant moment al zilei, deși întrevederile se vor petrece într-un cadru intim, cu puțini diplomați prezenți și va fi dificil pentru jurnaliști să afle detalii.
În programul summit-ului este planificată și o „fotografie de familie”, care va rămâne pentru posteritate. Trei micro-state europene (Andorra, Monaco și San Marino) s-au alăturat, între timp, Comunității Politice Europene, astfel încât singurele țări europene care nu vor fi reprezentate la reuniunea din R. Moldova, în afară de Vatican, sunt Belarus și Rusia.
Comunitatea pare să aibă un viitor previzibil. Un summit a fost deja planificat pentru luna octombrie, în orașul spaniol Granada, iar un altul – în Marea Britanie, pentru prima jumătate a anului 2024. Rotația gazdelor va fi asigurată, odată la jumătate de an, de țările UE și non-UE.
Cele mai mari așteptări, legate de un acord armeano-azer
Poate cea mai interesantă întâlnire din marja summit-ului de la Bulboaca ar putea fi cea dintre premierul Armeniei, Nikol Pașinian, și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev. Cei doi s-au întâlnit la Bruxelles, în mai, sub auspiciile președintelui Consiliului European, Charles Michel, în căutarea unui acord de pace cuprinzător între Erevan și Baku cu privire la regiunea separatistă Nagorno-Karabah. Întrevederea, care a durat patru ore, nu a adus rezultate concrete, în afară de înțelegerea că ar trebui să se întâlnească atât de des cât e nevoie.
În R. Moldova, același trio ar putea fi flancat de președintele francez, Emmanuel Macron, și de cancelarul german, Olaf Scholz, ceea ce poate fi interpretat drept o încercare europeană clară de a juca un rol mai important în eforturile de soluționare a conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan, în care Moscova a părut să se implice mult mai puternic până acum.
Pentru că Parisul este adesea acuzat că este prea aproape de Erevan, a existat un impuls conștient din partea Bruxelles-ului de a include Berlinul în discuții, pentru a asigura mai mult echilibru în negocieri.
Te-ar putea interesa: La Bruxelles s-a lansat primul studiu despre Comunitatea Politică Europeană
Înalți oficiali europeni care vorbesc sub condiția anonimatului subliniază că avantajul adus de implicarea Bruxelles-ului în această problemă este că „Uniunea Europeană nu are nicio agendă ascunsă aici” și este dispusă să acorde timp și o platformă pentru a facilita discuțiile pentru o perioadă lungă de timp.
Întâlnirea din R. Moldova dintre Pașinian și Aliev vine la doar o săptămână după ce președintele rus, Vladimir Putin, i-a găzduit la Moscova. Totuși, nu este așteptată o schimbare radicală, deoarece în următoarele câteva luni sunt programate mai multe întâlniri pe tema conflictului dintre cele două țări.
În iulie, liderii armeni și azeri se vor întâlni din nou, la Bruxelles, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și apoi, eventual, aceștia ar putea discuta la următorul summit al Comunității Politice Europene din Granada. În R. Moldova, ar putea fi discutate, totuși, acțiuni precum eliberarea deținuților, inițiative de deminare sau deblocarea legăturilor de transport. De asemenea, europenii vor căuta să obțină asigurări de la Baku cu privire la drepturile și securitatea etnicilor armeni care trăiesc în Nagorno-Karabah.
Discuții despre roaming și securitatea cibernetică
Alte posibile rezultate tangibile pe care le-ar putea aduce summit-ul de la Bulboaca țin de consolidarea „căilor de solidaritate” pentru Ucraina, reducerea sau eliminarea costurilor de roaming și sporirea schimburilor de experiență între diplomați și funcționari publici din țările europene.
Un document redactat pentru masa rotundă pe subiecte de securitate, care se va ține la summit, co-prezidată de Polonia și Regatul Unit, pune accent pe stimularea securității cibernetice. Textul documentului văzut de Europa Liberă spune că „agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei are loc în spațiul cibernetic sub forma unor incidente și activități cibernetice rău intenționate, conduse de grupări sponsorizate de stat, precum și de criminali cibernetici”.
De asemenea, documentul sugerează că ar trebui făcut mai multe eforturi pentru a crește rezistența la atacurile cibernetice în țările vecine cu Rusia și în statele din Balcanii de Vest.
Documentul mai vorbește despre nevoia de a acorda mai mult sprijin financiar Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, pentru a proteja centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie.
Un moment de glorie pentru Maia Sandu
Summit-ul va pune, fără îndoială, un reflector asupra Republicii Moldova și a președintei Maia Sandu. UE a decis deja să trimită o misiune civilă la Chișinău pentru a contracara amenințările hibride și să impună sancțiuni împotriva a doi moldoveni acuzați de subminarea integrității teritoriale a Ucrainei și a altor cinci moldoveni, printre care oligarhii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, pentru că ar fi destabilizat R. Moldova.
În afară de marele moment pentru Maia Sandu, la summit vor participa și alți lideri care luptă pentru atenție. Dacă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a lipsit de la prima ediție a summit-ului, de la Praga, va sosi la reuniunea de la Bulboaca, probabil că va domina titlurile din presă.
Nu se știe, deocamdată, dacă președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, va fi dispus să călătorească în R. Moldova la scurt timp după ce și-a asigurat un alt mandat de 5 ani, în turul de scrutin prezidențial, din 28 mai.
(Traducere și adaptare după un articol de Rikard Jozwiak)
