Aprobarea acestei liste a fost decisă vineri de către ambasadorii UE, iar decizia mai trebuie formalizată înainte de publicare, spun sursele Europei Libere citate de editorul pentru afaceri europene Rikard Jozviak. Ambasadorii UE au mai aprobat sancționarea a doi cetățeni moldoveni, Grigore Caramalac și Alexandr Kalinin, pentru acțiuni contra Ucrainei.
Cele două liste despre care Europa Liberă a relatat în premieră pe 23 mai au fost propuse de Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate. Sancțiunile presupun restricții de călătorie în țările UE și confiscarea bunurilor pe care cei sancționați le-ar avea pe teritoriul blocului comunitar.
Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” este posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE în luna aprilie, la solicitarea autorităților moldovene.
În propunerea de sancționare a lui Șor, Tauber, Cavcaliuc, Plahotniuc și Ceaika se spune că UE „rămâne fermă în sprijinul său pentru Moldova” în fața „activităților destabilizatoare ale actorilor externi”. Autoritățile de la Chișinău și UE cred că cei cinci acționează în interesul Kremlinului, pe fundalul agresiunii rusești contra Ucrainei.
Ce știm despre cei sancționați
Dacă Șor, Plahotniuc și Ceaika, om de afaceri rus cunoscut pentru legăturile sale cu fostul președinte moldovean Igor Dodon, au mai fost sancționați de Statele Unite și Marea Britanie pentru acțiuni care dăunează Republicii Moldova, va fi prima dată când Tauber și Cavcaliuc vor apărea pe o listă a celor sancționați.
Deputata Tauber, vicepreședinta Partidului Șor, a declarat postului TVR Moldova că este flatată de includerea ei pe lista de sancțiuni UE. „Atât timp cât demnitarii europeni sprijină derapajele antidemocratice și furturile din bugetul de stat, precum și fondurile pe care le alocă țările lor Moldovei, a fi inclusă într-o astfel de listă înseamnă un gest de laudă”, a spus Tauber.
Tauber este și singura din lista celor sancționați care se află fizic în R. Moldova. Politiciana care a condus multe din protestele antiguvernamentale începute de formațiunea sa în septembrie 2022 este cercetată penal de procurorii moldoveni într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidului său. Vineri, Tauber a fost lipsită de imunitate parlamentară pentru a putea fi arestată și judecată.
Cavcaliuc, fost șef interimar al Inspectoratului General de Poliție, a fugit din R. Moldova în 2021 și se presupune că s-ar afla la Londra. În propunerea de sancționare, se spune că fostul polițist devenit politician și lider al Partidului „Acasă Construim Europa” (PACE) a participat, alături de Ilan Șor, la organizarea protestelor violente la Chișinău, în octombrie 2022.
Igor Ceaika este singurul non-moldovean de pe lista UE. În propunerea de sancționare se spune că el a jucat rolul de „portofel” al Rusiei, „canalizând bani către activele FSB din Moldova, în scopul de a aduce țara sub controlul Kremlinului”.
Aceste evoluții survin cu câteva zile înainte ca R. Moldova să găzduiască, la Castel Mimi din apropierea Chișinăului, cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, o structură care aduce împreună țările membre ale UE și țări non-membre, ca Turcia sau fostele republici sovietice, din Caucaz până în Ucraina. În timp ce summit-ul poate aduce mari beneficii de imagine Chișinăului, nu este un forum la care să se ia vreo decizie concretă în ceea ce privește apropierea R. Moldova, țară candidată, de UE.
