Informația a fost confirmată Europei Libere de serviciul de presă al Ministerului Apărării.
„În urma confruntărilor respective, doi militari moldoveni s-au ales cu echimoze. Ambii sunt în afara oricărui pericol, la fel ca și toți pacificatorii din contingentul moldovenesc. Militarii moldoveni au revenit în locul de dislocare permanent și își continuă misiunile conform mandatului”, anunță ministerul.
În ianuarie 2023, Ministerul Apărării a detașat în Kosovo cel de-al 18 contingent, format din 41 de militari moldoveni, pentru un mandat de șase luni.
Potrivit unui comunicat emis de KFOR, printre cei 30 de pacificatori răniți în timpul violențelor neprovocate, 11 sunt din contingentul italian (din care fac parte și militarii moldoveni) și 19 - din contingentul maghiar. Ei au suferit răni multiple, inclusiv fracturi și arsuri de la dispozitivele incendiare explozive improvizate. Trei soldați maghiari au fost răniți cu arme de foc, dar rănile nu le pun viața în pericol.
Pe 29 mai, trupele KFOR conduse de NATO au luat măsuri pentru a dispersa manifestanții sârbi care au ignorat avertismentele de a se îndepărta de sediul municipal din Zvecan, în timp ce au izbucnit ciocniri violente în confruntarea dintre etnicii sârbi locali și autoritățile de etnie albaneză, ceea ce a dus la zeci de răniți în rândul trupelor și al protestatarilor.
„Provocați tulburări. Vă puneți pe voi înșivă și comunitatea voastră în pericol. Părăsiți zona și mergeți acasă - în caz contrar, KFOR va fi nevoită să intervină”, suna avertismentul contingentului KFOR către protestatari, înainte ca norii de fum să cuprindă zona.
Jurnaliștii RFE/RL prezenți la fața locului relatează că mulți din mulțime s-au așezat pe jos, atunci când trupele KFOR au avansat pentru a-i îndepărta. Au fost lansate gaze lacrimogene și bombe cu electroșocuri. În înregistrările video se vede că unele dintre ele au fost aruncate de demonstranți.
De asemenea, protestatarii au aruncat cu pietre și sticle în trupele KFOR. Oficialii NATO au declarat că peste douăzeci de soldați KFOR au fost răniți în timpul tulburărilor.
„În timp ce încercau să facă față celor mai active elemente ale mulțimii, mai mulți soldați ai contingentului KFOR italian și maghiar au fost ținta unor atacuri neprovocate și au suferit răni, fracturi și arsuri din cauza exploziei unor dispozitive incendiare", a precizat KFOR.
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a scris pe Twitter că 11 soldați italieni au fost răniți, dintre care trei grav, iar prim-ministra Giorgia Meloni a condamnat atacurile asupra trupelor KFOR. La rândul său, ministrul ungar al Apărării a declarat că peste 20 de soldați maghiari au fost răniți.
Un apel la calm fără rezultate
Zvecan, un oraș cu aproximativ 16 500 de locuitori, este unul dintre cele trei puncte fierbinți din nordul Kosovo, unde autoritățile de la Pristina au încercat să instaleze primari de etnie albaneză, în urma unor alegeri boicotate care au stârnit furia comunităților etnice sârbe locale și a Serbiei vecine.
Sute de persoane s-au adunat în fața sediilor primăriilor din Zvecan, Leposavic și Zubin Potok, cu sirene, sprayuri cu piper și sticle. Un influent lider al unui partid sârb a cerut ca forțele kosovare „ilegale” să părăsească clădirile municipale pentru a fi înlocuite de trupe din cadrul misiunii de menținere a păcii KFOR a NATO.
Soldații KFOR au încercat să formeze cordoane pentru a separa cele două tabere în cele trei municipalități și pentru a împiedica mulțimea să invadeze clădirile în care funcționează așa-numitele administrații „paralele” susținute de Serbia vecină.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a făcut apel la calm pe 29 mai și a sugerat că atât Pristina, cât și Belgradul trebuie să revină la angajamentele exprimate într-un acord verbal de trei luni de a merge pe „calea normalizării” între vecinii din Balcani, care ar fi inclus, conform rapoartelor, abținerea de la amenințări sau de la utilizarea forței.
Kurti a scris pe Twitter că a vorbit la telefon cu ministrul italian de externe Tajani și au convenit „că momentul actual necesită punerea în aplicare a acordului de bază și calmarea situației din nord”.
Președintele sârb Aleksandar Vučić, a cărui țară nu recunoaște Kosovo și care a pus armata sârbă în stare de alertă maximă, a declarat într-un discurs adresat naționii în seara zilei de 29 mai că va avea o întâlnire cu reprezentanții așa-numitului grup Quint la începutul zilei de 30 mai.
Vučić, care susține că 41 de protestatari au fost răniți în confruntări, s-a plâns că „în ciuda garanțiilor, trupele KFOR nu au reușit să-i apere pe sârbi și nu au reușit să împiedice violențele și ocuparea municipalităților”.
Săptămâna trecută, poliția kosovară a escortat primarii nou învestiți în aceste clădiri, în ciuda obiecțiilor localnicilor și a avertismentelor lui Vučić, care a pus armata sârbă în stare de alertă.
Chiar dacă au făcut presiuni ca alegerile să aibă loc, trimișii SUA și UE au condamnat decizia autorităților kosovare de a instala cu forța primarii în nordul Kosovo. Reprezentanții occidentali consideră că instalarea acestora ar fi putut fi făcută treptat, găsindu-se o cale pentru a evita noi turbulențe în Europa, într-o perioadă în care Rusia duce un război împotriva Ucrainei.
Ambasadorul SUA în Kosovo, Jeffrey Hovenier, l-a întâlnit pe 29 mai pe președintele kosovar Vjosa Osmani și a declarat după aceea că există „o preocupare comună privind perspectiva violenței și necesitatea de a detensiona situația". El a adăugat: „Suntem profund îngrijorați” și și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu Kurti „când va dori”.
Înainte de această întrevedere, Hovenier a întâlnit doi dintre primarii instalați - Izmir Zeqiri din Zubin Potok și Ilir Peci din Zvecan, ambii din partea Partidului Democrat din Kosovo, aflat în opoziție - în birourile UE din capitala kosovară, înainte de a merge la clădirea Adunării kosovare, parlamentul național. Se pare că primarii din Leposavic, Lulzim Hetemi, și din Mitrovica de Nord, Erden Atiq, ambii din partidul Vetevendosje al lui Kurti, nu au fost prezenți la această întâlnire.
Toți primarii au depus jurământul în ciuda faptului că la alegerile parțiale din 23 aprilie nu s-au prezentat decât sub 3,5% dintre alegători, scrutinul fiind boicotat de etnicii sârbi. Alegerile anticipate au fost decise după demisiile în masă ale primarilor, poliției și judecătorilor sârbi kosovari în noiembrie, determinate de disputa transfrontalieră între Kosovo și Serbia privind înmatricularea vehiculelor.
Etnicii sârbi reprezintă aproximativ 5 % din cei 1,8 milioane de locuitori ai Kosovo, dar sunt majoritari în cele patru regiuni nordice.
Goran Rakic, președintele partidului politic sârb dominant din nordul Kosovo, Lista sârbă (Srpska Lista), susținut de Belgrad, a avertizat noii primari să nu se prezinte la serviciu după weekend. Rakic s-a aflat la Zvecan pe 29 mai, unde a discutat cu trupele internaționale și cu sârbii locali.
Pe 28 mai, ambasadele din Pristina ale Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene - așa-numitul grup Quint - au reluat o declarație anterioară care condamnă decizia Kosovo „de a forța accesul în clădirile municipale din nordul Kosovo, în ciuda apelurilor noastre repetate la reținere".
Moscova, care susține Serbia ortodoxă, inclusiv în refuzul acesteia de a recunoaște Kosovo, a intensificat presiunea asupra Pristinei pe 29 mai, alimentând în același timp sentimentul anti-occidental cu privire la intervenția NATO din 1999 în numele etnicilor albanezi împotriva forțelor sârbe, care a pus capăt efectiv acelui conflict.
Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat în timpul unei vizite în Kenya că „sârbii se luptă pentru drepturile lor în nordul Kosovo”, potrivit AFP. „O mare explozie se profilează în inima Europei, unde NATO a comis în 1999 o agresiune împotriva Iugoslaviei”, a mai adăugat oficialul de la Moscova.
Autoritățile din Serbia vecină au cerut, în cadrul discuțiilor mediate de UE și SUA în ultimul deceniu, ca Pristina să respecte un acord încheiat în 2013 pentru înființarea unei asociații a municipalităților sârbe care să reprezinte comunitățile majoritar sârbe. Kurti a venit la putere în 2020 și, din nou, în 2021 promițând să accelereze eforturile pentru a obține recunoașterea internațională deplină a țării sale. El s-a împotrivit formării asociației.
Pe 27 mai Kurti a scris pe Facebook că țara sa este „conștientă și înțelege preocupările” partenerilor internaționali ai Kosovo, dar clădirile municipale „aparțin statului kosovar și, prin urmare, nu au fost luate ieri și nu vor fi luate în nicio altă zi”. El i-a îndemnat „pe toți, în special pe cetățenii sârbi din Kosovo, să coopereze cu noii primari și cu cabinetele lor” și a apărat instalarea primarilor sugerând că „orice altă opțiune ar însemna eșecul îndeplinirii obligațiilor constituționale ale guvernului nostru față de noii primari; ar însemna eșecul îndeplinirii obligațiilor și îndatoririlor noilor primari față de cetățenii republicii; și ar face imposibilă furnizarea de servicii comunale de bază pentru cetățeni”.
Uniunea Europeană cere detensionarea situației
Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a îndemnat autoritățile kosovare și protestatarii de etnie sârbă să „dezescaladeze imediat” tensiunile din nordul Kosovo, după violențele care au dus la intervenția forțelor KFOR, provocând zeci de răniți în rândul trupelor și al protestatarilor.
Între timp, poliția kosovară a declarat că situația în orașele cu majoritate etnică sârbă Zvecan, Leposaviq și Zubin Potok era calmă în dimineața zilei de 30 mai, dar etnicii sârbi locali au avertizat că protestele vor continua.
„Nu am înregistrat niciun incident. Poliția își îndeplinește sarcinile conform angajamentelor pe care le are”, a declarat pentru RFE/RL Veton Elshani, reprezentantul poliției kosovare.
„UE îndeamnă autoritățile din Kosovo și protestatarii să detensioneze imediat și necondiționat situația. Ne așteptăm ca părțile să acționeze în mod responsabil și să găsească imediat o soluție politică prin intermediul dialogului", a scris pe Twitter Borrell, pe 30 mai.
