Asta înseamnă că America evită potențialul catastrofal al intrării în imposibilitate de plată, această dispută fiind amânată până în 2025, adică după alegerile prezidențiale.
Este și finalul unei dispute bugetare pentru că republicanii au folosit extinderea limitei datoriei ca pe un mijloc de a-l face pe președintele Biden să reducă cheltuieli bugetare.
Impresia că doar un partid cheltuiește și celălalt este preocupat de sănătatea fiscală a țării este înșelătoare, președinți republicani cum au fost George W. Bush și Donald Trump contribuind substanțial la creșterea datoriei Statelor Unite, când s-au aflat la Casa Albă, așa cum au făcut și democrați. Doar prioritățile cheltuielilor au fost altele.
Votul în Senat a fost 63 la 36, celor 46 de democrați, care controlează Senatul alăturându-li-se 17 republicani. Un grup de 31 de republicani, considerați ultra-conservatori s-au opus, între ei numărându-se și unul dintre lideri, senatorul John Barrasso. Între cei care au votat împotrivă sunt și democrați de la stânga partidului – Bernie Sanders, John Fetterman, Ed Markey, Jeff Merlkley și Elizabeth Warren. Pe Twitter, președintele Biden a scos în evidență că senatori din ambele partide au votat să protejeze progresele economice ale țării și să prevină intrarea în incapacitate de plată.
„Într-o negociere nimeni nu obține tot ce-și dorește, dar nu există nici o îndoiala că acest acord bipartizan este o mare victorie pentru economia noastră și pentru poporul american” – a scris Biden. Într-o conferință de presă, liderul democrat din Senat, Chuck Schumer a spus că țara a fost salvată chiar dacă anumiți politicieni din opoziție și-ar fi dorit ca deznodământul să fie altul. Succesul a fost salutat și de liderul minorității republicane din Senat, Mitch McConnell care a spus că la patru luni după ce președintele Camerei, Kevin McCarthy l-a invitat pe președintele Biden să se angajeze în negocieri a fost făcut un pas important pentru sănătatea fiscală a țării.
