Procurorii Gheorghe Graur, Olesea Vîrlan și Elena Roșior au fost audiați la sfârșitul lunii mai de către comisia compusă din experți din afara sistemului, care verifică averile, interesele și reputația candidaților la funcții în CSP.
Procurorii pot candida la cinci locuri în CSP, un organism-cheie care decide, între altele, cine și ce funcție obține în procuratură, cine este promovat sau demis. Dar noul CSP va avea în total 10 membri, potrivit unui proiect de lege adoptat de Parlament în prima lectură. Patru membri non-procurori ai CSP sunt numiți de instituții politice ca Președinția, Parlamentul și Guvernul, pentru a se evita conducerea corporativă a breslei.
În ce îi privește pe candidații-procurori, aceștia participă la alegeri organizate de Adunarea Generală a Procurorilor, dar trebuie să treacă mai întâi cu bine de pre-vetting și să arate că și-au dobândit averile legal.
În total, comisia pre-vetting a verificat și a audiat 13 procurori-candidați, iar Europa Liberă relatează, rând pe rând, despre fiecare, în seria „Bătălia pentru CSP”.
Gheorghe Graur: huliganism, beat la volan și un apartament în dar
Comisia pre-vetting l-a audiat pe Gheorghe Graur la 24 mai, timp de două ore, candidatul fiind nevoit să explice cine i-a „dăruit” soției sale un apartament în valoare de 1,4 milioane de lei, de ce a primit două amenzi pentru huliganism și de ce utilizează Range Rover-ul mamei sale, care nu se regăsește în declarația de venit a procurorului.
Comisia pre-vetting i-a cerut candidatului să explice circumstanțele în care soția acestuia a primit, în 2013, printr-un act de donație din partea unei companii, un apartament cu o suprafață de 153 de metri pătrați și evaluat la aproximativ 1,4 milioane de lei. Procurorul a precizat că tranzacția a avut loc înainte de a-și cunoaște soția. Citând-o, el a susținut că, în realitate, părinții soției au plătit pentru apartament. Compania de la care l-au cumpărat ar fi întocmit un contract de donație în loc de un contract de vânzare-cumpărare, pentru „a ascunde ceva”, a presupus Graur. Potrivit spuselor sale, apartamentul a fost vândut câțiva ani mai târziu, cu aproximativ 820.000 de lei, pentru achitarea unei datorii a cumnatului procurorului, fără ca familia să fi încasat vreun ban.
De asemenea, Gheorghe Graur a fost nevoit să explice la audieri de ce a încălcat de trei ori regulile de circulație, în 2022, conducând automobile care nu au fost menționate în declarațiile sale de venituri: un Range Rover Sport, care aparține mamei sale, și un BMW, aparținând rudelor soției. Candidatul a declarat că a consultat angajații Agenției Naționale de Integritate, care i-ar fi spus că nu era obligat să declare aceste automobile, dacă le-a folosit mai puțin de 30 de zile consecutiv.
O altă serie de întrebări a vizat un dosar penal care i-a fost intentat lui Graur în 2014 pentru conducerea automobilului în stare de ebrietate și care, ulterior, a fost reclasificat ca infracțiune contravențională. În timpul anchetei, procurorul și-a recunoscut vina și a povestit că a băut câteva pahare de whisky. La audierile din comisia pre-vetting, Graur a relatat că, în timp ce era student, a chefuit cu prietenii la o benzinărie, rugând un coleg de universitate, care nu consumase alcool, să vină și să-l ducă acasă. Deși nu avea intenția să conducă, Graur a pornit motorul pentru a încălzi mașina în așteptarea colegului său și, tocmai în acel moment, a fost abordat de agenții de circulație, care i-au făcut un test la alcoolemie.
Graur susține că polițiștii i-au cerut 1.000 de euro mită pentru a mușamaliza cazul, dar a refuzat. El crede că afirmațiile sale sunt susținute de faptul că incidentul a avut loc pe 18 august, iar dosarul a fost deschis abia pe 1 octombrie. Nu ar fi reclamat tentativa de estorcare din cauza stresului prin care a trecut, dar și-a recunoscut vina, la sugestia avocatului și a anchetatorului, mai susține Graur.
Procurorul a plătit, de asemenea, două amenzi pentru huliganism: 400 și 200 de lei. A primit prima amendă în timp ce se afla la un picnic cu prietenii, în urma unui conflict cu alt grup de cheflii, Graur afirmând că au fost amendați toți participanții. Nu se știe nimic despre a doua amendă primită de procuror, acesta afirmând că datele sale personale i-au fost folosite fără știrea sa.
Olesea Vîrlan: Cum și-a luat Toyota de 8.000 de lei
Audiată timp de o oră pe 24 mai, candidata Olesea Vîrlan a trebuit să dea explicații în fața comisiei pre-vetting în legătură cu achiziția unei mașini pentru care a plătit în acte 8.000 de lei, iar în realitate ar fi dat 60.000, dar și în legătură cu veniturile opace, în valoare de 11.000 de euro, ale fostului ei soț.
Din 2017 și până în 2019, procuroarea a scris în declarația de avere că valoarea mașinii sale este de zero lei. Vîrlan a explicat că a folosit în acești ani mașina prin procură și că nu i-a trecut valoare reală în declarație din neatenție. Ea susține că a plătit pentru mașină 60.000 de lei, dar că în contractul de vânzare-cumpărare, atunci când a fost întocmit, a fost trecută suma de numai 8.000 de lei, la cererea vânzătorului.
Tot din neatenție, Vîrlan spune că a omis din declarațiile sale faptul că, în 2019, a devenit fidejusor pentru un credit în valoare de 300.000 de lei. Procuroarea a explicat că a uitat de acest episod pentru că, în afara unei semnături, nu s-a ocupat direct de împrumutul luat de o prietenă. S-a retras din poziția de fidejusor în 2022, din cauza unor suspiciuni legate de modul în care prietena sa returna împrumutul.
Veniturile fostului soț al procuroarei au stârnit și ele curiozitatea comisiei. Conform informațiilor furnizate experților de către candidată, bărbatul nu a avut venituri oficiale între anii 2007 și 2015. Vîrlan a spus că fostul soț muncea ca zilier în construcții, iar ea nu cunoaște exact cât câștiga. Uneori, aducea acasă alimente.
Comisia a aflat și că, în 2013 și 2014, soțul candidatei a primit mai multe transferuri bănești din Rusia, în sumă totală de aproximativ 11.000 de euro. Procuroarea a susținut că nu știa despre aceste tranzacții, aflând abia acum că fostul soț acționa, probabil, ca intermediar între cunoștințe aflate la muncă în Rusia și părinții acestora, care nu aveau cont în bancă. Aceste presupuneri nu au putut fi însă verificate, din motivul că fostul soț nu a putut lua legătura cu prietenii din Rusia.
Elena Roșior: 2.000 de lei Logan-ul
La audierea sa din 25 mai, procuroarea Elena Roșior a fost chestionată timp de o oră de comisia pre-vetting, mai ales în legătură cu veniturile soțului ei, dar și cu achiziția a două mașini Dacia Logan la prețuri surprinzătoare, de numai 2.000 și, respectiv, 5.000 de lei.
Sursa banilor din trei conturi bancare de depozit ale familiei procuroarei, pe care s-au adunat 10.000 de dolari, 300.000 de lei și 12.000 de euro între 2009 și 2016, a constituit una din principalele preocupări ale comisiei pre-vetting. Elena Roșior a spus la audieri că acești bani au fost câștigați de soțul ei în Grecia, unde acesta a lucrat pentru a-și câștiga existența între 1997 și 1999, iar apoi între 2001 și 2003. Banii au fost depuși în etape la bancă, iar cea mai mare parte a sumei a fost păstrată de soțul ei în numerar acasă.
Procuroarea a furnizat comisiei câteva scrisori de la fostul angajator al soțului, care îi confirmă salariul. De asemenea, angajatorul din Grecia a confirmat că a asigurat adăpost și hrană pentru soțul procuroarei. Roșior a declarat că nu poate furniza dovezi de la autoritățile fiscale grecești deoarece soțului ei ar trebui să se deplaseze personal acolo pentru a le obține.
De asemenea, comisia a cerut Elenei Roșior explicații în legătură cu faptul că soțul ei a cumpărat două mașini de marca Dacia Logan, plătind pentru ele 2.000 și, respectiv, 5.000 de lei. Procuroara a spus că Dacia de 2.000 de lei a fost mașina de serviciu a soțului, obținută la preț redus de la compania unde a lucrat. Cealaltă, de 5.000 de lei, ar fi fost cumpărată pentru piese de schimb. Prima mașina reparată astfel a fost, în cele din urmă, vândută cu 10.000 de lei.
Pre-vetting și vetting în justiția moldoveană
Pre-vetting este o procedură specială de verificare a candidaților la funcții în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, realizată de Comisia pre-vetting.
Compusă din trei experți naționali și trei experți internaționali, Comisia pre-vetting poate verifica veniturile și cheltuielile din ultimii 15 ani ale candidaților, dar și felul în care aceștia au respectat normele deontologice. De asemenea, pot fi verificate rudele candidaților.
Comisia a verificat inițial candidații la funcțiile de membri ai Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), un efort care s-a încheiat în martie 2023. Din cei 28 de judecători înscriși inițial la concursul pentru CSM, cinci și-au retras candidaturile, 18 au fost descalificați și numai cinci au promovat în final evaluarea. Din 12 candidați non-judecători, au promovat evaluarea doar trei. Verificarea candidaților la funcții în CSP era în curs de desfășurare la începutul lunii mai 2023.
După ce formează noile organe de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, autoritățile intenționează să supună unor evaluări asemănătoare (numite „vetting”) întregul corp al judecătorilor și procurorilor.
„Vetting-ul” urmează să înceapă cu judecătorii actuali ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) și pe candidații la funcții în CSJ. O lege care descrie această procedură a intrat în vigoare pe 6 aprilie 2023. Următorii în rând pentru „vetting” ar fi judecătorii instanțelor de apel și procurorii din procuraturile specializate.
