Kievul a numit distrugerea barajului Nova Kahovka „cel mai mare dezastru ecologic din Europa de la Cernobîl încoace”, iar gravul incident nu face decât să întărească determinarea occidentalilor de a întări dispozitivul securitar fără precedent instalat de NATO în Europa de est.
NATO simulează un atac în România
Astfel, Le Monde are în această dimineață un întreg reportaj realizat în România, unde o duzină de țări, printre care și Franța, participă de la începutul lunii iunie la vastul exercițiu militar „Saber Guardian”, nu departe de granița cu Ucraina.
„Sabre Guardian”, care reunește, sub comandament american, peste 10.000 de soldați pe mai multe terenuri de antrenament din România, vine după multe alte operațiuni și manevre similare, precum „Orion”, „Spring Storm”, „Baltic Operations”, „Joint Warrior”... De la începutul invaziei ruse a Ucrainei în februarie 2022, aliații au multiplicat manevrele de antrenament militar pe uscat, pe mare sau în aer în Europa de est.
Multe asemenea manevre se bazează în special pe batalioanele – fiecare de câte o mie de soldați – instalate în cele opt țări de pe flancul estic al Alianței. Patru astfel de manevre au avut loc încă din 2014 în Țările Baltice și Polonia, iar alte patru, în Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au fost organizate la câteva săptămâni după izbucnirea invaziei ruse din februarie 2022. Obiectiv: apărarea fiecărui centimetru de teritoriu NATO, cu ambiția declarată de a ajunge, în aceste opt țări, la dimensiunea unei brigăzi, adică 3.000 de oameni.
Acele trupe, explică Le Monde, trebuie să fie poziționate temeinic în respectivele țări și să fie gata în câteva ore, în caz de nevoie. În luna mai, americanii au trimis 3.000 de oameni în Polonia în șaptezeci și două de ore, în timp ce germanii se pregătesc să facă acest lucru luna aceasta în Lituania. La summitul NATO, programat să aibă loc la Vilnius pe 11 și 12 iulie, va trebui făcută o evaluare globală a acestui nou sistem de apărare a teritoriului NATO și de descurajare a atacurilor eventuale din afară.
Deocamdată, partenerii se situează în cadrul programului stabilit. Cifrele sunt în creștere: 10.000 de soldați din 31 de state – Luxemburg are 27 de militari în România, de exemplu – au fost deja instalați pe întreg flancul de est. Franța, de pildă, scrie Le Monde, prezentă și în Estonia, supraveghează peste o mie de soldați francezi, olandezi și în curând belgieni, la Cincu în România, și participă activ la operațiunile „Sabre Guardian”.
Bulgaria se dotează cu un guvern pro-occidental după doi ani de criză politică
Același Le Monde analizează în această dimineață felul în care partidul conservator al eternului Boiko Borisov și mișcarea centristă a lui Kiril Petkov au convenit să formeze, la Sofia, un guvern în jurul lui Nikolai Denkov. Totul - cu un program complet de integrare a spațiului Schengen în acest an și de aderare la zona euro în 2025.
Bulgaria este însă în atenția generală și într-un alt mod: cel literar și artistic. În Spania, El Pais l-a intervievat pe câștigătorul marelui premiu literar Booker International, bulgarul Gheorghi Gospodínov, autorul romanului Cronorefugiu (Las tempestálidas / Времеубежище).
Este vorba de un roman tulburător, scrie El Pais. Marea tragedie umană, spune astfel autorul, Godpodinov, nu este moartea, ci faptul că îmbătrânim (envejecer).
— „Așa mirosea Madridul, a bere și a urină și este incontestabil că adulmecam bucurie în acel miros”. Așa pomenește acest scriitor bulgar, în vârstă de 55 de ani, Gheorghi Gospodinov, capitala Spaniei din fericitii ani optzeci în romanul său. El arată cum Madridul este un loc minunat pentru a experimenta o a doua tinerețe, rezumă El Pais.
Viktor Orbán eliberează călăuzele de migranți ilegali
În sfârșit, săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné se ocupă în ultimul său număr (doar în ediția pe hârtie) de aparent ciudata decizie a autoritarului lider maghiar Viktor Orbán de a-i elibera din închisori pe toți cei condamnați pentru trafic de migranți, călăuze și intermediari (passeurs) de azilanți, aduși în Ungaria — și în drum spre Europa — contra plată, oameni deseori disperați, scoși din toate țările Africii și Orientului Apropiat.
Confruntat cu o inflație care a atins 26% (!) în februarie, scrie Le Canard, Viktor Orbán n-a găsit ceva mai bun decât să elibereze, luna trecută, în mod foarte discret, toți neguțătorii, intermediarii și călăuzele de migranți întemnițați în Ungaria. Aceștia pot acum să plece și să-și practice comerțul amoral pe alte meleaguri.
Guvernul maghiar a justificat asta explicând că are nevoie să facă economii și că menținerea în detenție a acelor neguțători de sclavi și destine umane — români, sârbi și bulgari — costă statul maghiar: celule, hrană și alte pretenții. E vorba totuși de circa 800 de traficanți.
Le Canard constată însă că cifra acestora pălește comparată cu numărul total de deținuți din închisorile maghiare: 17.000 de oameni, față de o populație de aproape 10 milioane de locuitori. Dar guvernul lui Orbán a profitat pentru a acuza încă o dată Bruxelles că nu ajută și nu participă financiar la menținerea acestor oameni în închisori - moderne, dacă se poate.
Bruxelles nu a participat nici la construirea gardului de sârmă ghimpată electrificată, lung de aproape 175 de km, care formează frontiera Ungariei cu Serbia.
Și tocmai punând la cale construirea unui asemenea gard guvernul lui Orbán pretinde că este de fapt pus de UE cu fața la zid!
