În februarie 2020, cetățeanul afgan Ali Mahdi Hussein a sosit în Mineralniie Vodî, din sudul Rusiei, cunoscută pentru stațiunile sale balneare, la invitația unei rude. În timpul șederii sale, militanții talibani au continuat să cucerească teren împotriva forțelor guvernamentale de acasă.
Înainte ca viza să-i exipire și să trebuiască să plece către casă, Hussein a cerut – și a primit – azil temporar în Rusia. Când a încercat să-și prelungească azilul la sfârșitul anului 2022, la mai bine de un an după ce talibanii au răsturnat guvernul susținut de Occident și și-au impus guvernul lor represiv în Afganistan, Hussein a avut o surpriză neplăcută. Biroul Ministerului Afacerilor Interne din regiunea Stavropol, unde se află Mineralniie Vodî, l-a refuzat. Legea afgană, i s-a spus, prevede protecția drepturilor civile fundamentale. În plus, autoritățile ruse susțineau că Hussein nu se afla într-o categorie de grup cu risc ridicat.
Cazul lui Hussein nu este o excepție, spun avocații care-i reprezintă pe afgani în Rusia. Ei spun că autoritățile ruse, în special în regiunile sudice ale Federației, au respins un număr mai mare de cereri de azil temporar afgane, în ciuda situației politice și economice îngrozitoare din națiunea asiatică.
„De obicei, Ministerul Afacerilor Interne prelungea permisiunea de ședere în Rusia – mai întâi pentru trei luni, apoi pentru un an și așa mai departe. Practic, nu era nevoie să mergi în instanță pentru a face recurs pentru că nu prea era nimeni respins”, afirmă Ebadulla Masumi, șeful unui grup comunitar afgan din Stavropol. Dar această tendință s-a schimbat fundamental azi - și nu este clar de ce, spune Masumi. „În 2023, au început să le refuze tuturor prelungirea azilului, fără să dea vreo explicație. Nu a existat o singură decizie favorabilă de atunci. Nu știu ce s-a schimbat – legea sau politica statului”, a spus el.
Moscova nu publică numărul cererilor de azil respinse, dar le publică pe cele aprobate. Din 2007 până în 2011, Rusia a acordat azil temporar pentru peste o mie de afgani anual, în medie, mai mulți refugiați decât din oricare altă țară.
Azilul temporar se acordă pentru un an și poate fi prelungit dacă situația politică din țara de origine nu se schimbă. Din 2020 până în 2022, pe fondul restricțiilor de călătorie din cauza pandemiei de COVID, Rusia a acordat, în medie, doar 600 de cereri de azil politic temporar afganilor. Creșterea suspectată a respingerilor de azil din Afganistan vine pe fondul reprimării tot mai mari a disidenței interne de către statul rus, după invadarea pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.
Acel război a declanșat și un aflux consistent de ucraineni în sudul Rusiei, iar mii dintre aceștia au solicitat azil. Autoritățile ruse ar putea respinge solicitanții de azil afgani pentru că se tem că aceștia ar putea cere ajutoare sociale, a declarat Andrei Serenko, șeful Centrului pentru Studierea Politicii Afgane, pentru RFE/RL. El a mai spus că autoritățile ruse folosesc resursele rezervate pentru astfel de probleme pentru ucraineni.
Rusia a acordat azil temporar pentru aproape nouă mii de ucraineni și pentru 732 de afgani în 2022, după cum arată datele guvernamentale. „Se poate spune că au avut ghinion – au ajuns aici la momentul nepotrivit”, spune Serenko despre refugiații afgani care au cerut azil recent.
Ali Akbarzadeh, în vârstă de 22 de ani, căruia i-a fost respinsă cererea de azil și a fost deportat, declară că autoritățile ruse au arătat prea puțin interes față de cererile afgane de refugiu temporar. „A trecut mult timp, iar ei nu au acordat prea multă atenție afganilor și cererilor lor de azil”, a declarat el pentru RFE/RL.
Vârtejul taliban
Mulți solicitanți de azil afgani din Rusia susțin că s-ar putea confrunta cu persecuția și chiar moartea dacă sunt trimiși înapoi în Afganistanul controlat de talibani. RFE/RL nu a putut verifica aceste afirmații.
Unii dintre ei cei care cer azil au lucrat pentru guvernul demis sau aveau rude care au făcut-o. După toate semnele, talibanii îi reprimă sau persecută cu precădere pe foștii membri ai guvernului sau pe cei care au avut legături cu acesta.
Hussein Navid și Habiba Nabizadi au sosit în Piatigorsk, un alt oraș-stațiune din regiunea Stavropol, în septembrie 2022 cu vize turistice, împreună cu cei doi copii mici ai lor. Nu mult după aceea au cerut azil temporar, dar cererea le-a fost respinsă. Nabizadi a lucrat pentru Direcția Națională de Securitate (NDS), agenția de informații a fostului guvern al Afganistanului și era membră a unei importante organizații de femei.
În cererea de azil, ea spunea că se teme pentru viața ei și a familiei dacă s-ar întoarce, în parte, din cauza fostului ei loc de muncă.
În multe dintre justificările cererilor respinse de azil, oficialii ruși susțin că cetățenii afgani exagerează amenințările care i-ar amenința în caz de întoarcere la ei în țară și susțin că adevăratele lor motive pentru a rămâne sunt de natură economică.
E greu să afli informații despre ceea ce s-a întâmplat cu refugiații afgani trimiși acasă de țările străine de la preluarea puterii de către talibani, dar lipsa generală de protecție a drepturilor omului și a drepturilor civile în Afganistan este bine documentată.
Unii refugiați afgani care au lucrat cu fostele forțe de securitate afgane au fost reținuți de talibani după ce au fost expulzați din Iran, iar soarta lor de după aceea este necunoscută.
Talibanii au preluat puterea în Afganistan în august 2021, după ce Statele Unite și-au retras trupele. Forțele guvernamentale nu au făcut față ofensivei talibane. Există informații că militanții ar fi ucis zeci de foști oficiali afgani, membri ai forțelor de securitate și persoane care au lucrat cu contingentul militar internațional, în pofida promisiunii lor de amnistie generală.
Talibanii și-au impus rapid interpretarea strictă a legii islamice, sau sharia, asupra cetățenilor, inclusiv restricții severe asupra femeilor și fetelor.
Regimul lor represiv și colapsul economic declanșat când au preluat puterea au produs un exod masiv de cetățeni care au căutat refugiu în țările vecine și în țări mai îndepărtate, inclusiv în Rusia.
La fel ca multe alte țări, Rusia îi consideră, în mod oficial, pe talibani o organizație teroristă. Cu toate acestea, oficialii ruși organizează, în mod regulat, întâlniri cu reprezentanții lor la Moscova, iar Kremlinul încearcă să-i protejeze folosindu-se de influența și puterea sa globală pentru a submina influența SUA.
Președintele Vladimir Putin a anunțat în octombrie 2021 că Rusia se îndreaptă către excluderea talibanilor de pe lista organizațiilor teroriste a guvernului său, dar la Moscova nu s-a decis încă acest lucru.
Rusia este departe de a fi singura care-i respinge pe refugiații afgani. Numărul acestora este mult mai mare în unele țări care se învecinează cu Afganistanul. Iranul și Pakistanul au expulzat numeroși afgani. Numai săptămâna trecută, Teheranul a forțat aproximativ 20 de mii de refugiați și migranți afgani fără documente să părăsească țara.
Turcia a deportat, de asemenea, mii de afgani care ajunseseră acolo prin Iran.
Tadjikistanul, care are o lungă frontieră cu Afganistanul, a forțat, de asemenea, o parte din miile de refugiați afgani ajunși acolo să se întoarcă acasă, dar nu sunt disponibile cifre oficiale.
Scris de Todd Prince pe baza unui reportaj realizat de corespondentul Serviciului RFE/RL pentru Caucazul de Nord Andrei Krasno. Radio Farda de la RFE/RL a contribuit la acest reportaj.
