Într-un neprogramat discurs către națiune, pe 26 iunie, președintele rus Vladimir Putin a reluat promisiunea că-i va amnistia pe mercenarii care au participat la revolta de la sfârșitul săptămânii, dar nu și pe liderul acesteia, Evgheni Prigojin, pe care nu-l nominalizează, ceea ce comentatorii consideră a fi un semn de ruptură totală a liderului de la Kremlin de fostul său aliat.
Putin a rostit un scurt discurs în care afirmă că mercenarii Wagner pot fie să se alăture armatei ruse, fie să se întoarcă acasă, fie să meargă în Belarus. El nu a făcut nicio mențiune directă despre Prigojin, fondatorul Wagner, cunoscut cândva ca „bucătarul lui Putin”, dar a spus că organizatorii revoltei „au trădat poporul rus.”
„Astăzi, aveți posibilitatea de a continua să serviți Rusia prin încheierea unui contract cu Ministerul Apărării sau cu alte agenții de aplicare a legii, sau de a vă întoarce la familia și prietenii dumneavoastră. Cine vrea poate merge în Belarus. Mă voi ține de promisiunea făcută”, a declarat Putin. „Repet: alegerea vă aparține”.
Putin s-a folosit, de asemenea, de discurs pentru a-și reface imaginea șifonată de lider popular care controlează ferm țara, după ce cetățenii, oficialii și ofițerii au făcut prea puțin pentru a opri revolta și pe fondul întrebărilor de ce liderului de la Kremlin i-a luat aproape o zi pentru a aborda tulburările armate.
El a mulțumit poporului rus pentru unitate, dar și comandanților și soldaților grupului de mercenari pentru că au evitat vărsarea de sânge în ceea ce este considerat, în general, ca fiind cea mai mare cumpănă a celor 23 de ani de guvernare ai lui Putin.
Deși nu l-a menționat pe Prigojin, el a spus că organizatorii revoltei au trădat poporul rus. El a avertizat că orice încercare de șantaj sau de tulburări în Rusia va fi „sortită eșecului” și a afirmat că Occidentul dorește ca rușii „să se omoare între ei”.
Trădare sau marș pentru dreptate?
Putin a rostit acest discurs la câteva ore după ce Prigojin însuși a afirmat că a lansat revolta la 23 iunie pentru a împiedica Kremlinul să-i desființeze organizația, în care spune că a înrolat cei mai buni luptători din Rusia. El nu părea că se căiește pentru faptele sale.
Vladimir Putin a susținut la începutul acestei luni planurile Ministerului Apărării de a prelua controlul asupra grupurilor de mercenari, mulți comentatori fiind de părere că decizia reprezenta o încercare de a-i limita puterea lui Prigojin. Planul ca mercenarii companiei să semneze contracte cu Ministerul Apărării, intrând așadar în trupele regulate, urma să intre în vigoare la 1 iulie.
Președintele american Joe Biden și alți lideri occidentali au declarat că scurta rebeliune a fost parte a unei lupte interioară în cadrul sistemului de putere din Rusia. Biden a declarat că nici Statele Unite și nici aliații săi nu au fost implicați.
Mesajul lui Biden a fost trimis direct rușilor prin diverse canale diplomatice, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby care nu a comentat răspunsul Rusiei.
Prigojin afirmase mai înainte că marșul către Moscova își propusese să evidențieze incompetența conducerii militare a Rusiei în războiul împotriva Ucrainei și nu de a răsturna puterea de la Kremlin.
Prima declarație publică a lui Prigojin după ce a abandonat marșul, la doar 200 de kilometri de capitala rusă, are un sfidător. În clipul audio de 11 minute publicat pe 26 iunie, el spune că marșul trupelor Wagner a fost o „lecție de măiestrie” despre cum ar fi trebuit să desfășoare armata rusă invazia Ucrainei în februarie 2022, menționând multiplele lacune din securitatea militară care au permis grupului său să preia cu ușurință controlul orașelor, pe măsură ce înainta spre Moscova.
Thomas Graham, care a ocupat funcția de director pentru Rusia în cadrul Consiliului Național de Securitate al Casei Albe la mijlocul anilor 2000, a declarat pentru RFE/RL că conflictul dintre grupul Wagner și conducerea rusă este departe de a se fi încheiat. Ca regulă generală, a spus el, Putin nu îi lasă pe trădători să scape ușor.
„Dacă aș fi în locul lui Prigojin, m-aș uita mereu peste umăr, în urmă”, a spus Graham, care acum este analist la Council on Foreign Relations. „Belarus nu este cel mai sigur loc pentru el. La urma-urmei, Lukașenko nu îl poate proteja”.
Prigojin, cândva un aliat apropiat al lui Putin, pretinde că marșul a început din cauza unui presupus atac al armatei ruse asupra forțelor sale. „Am început marșul din cauza unei nedreptăți”, a declarat Prigojin, cândva un aliat apropiat al lui Putin. „Am pornit către Moscova pentru a ne exprima protestul și nu pentru a răsturna puterea în țară”, a adăugat el, negând în mod repetat că el și forțele sale au plănuit să preia puterea.
El a mai spus că alt scop al „marșul dreptății”, cum l-a intitulat el, a fost de a împiedica „lichidarea companiei militare private Wagner și de a demonstra cum ar fi trebuit într-adevăr să se desfășoare operațiunea militară specială”.
Intrigile, spun el, au făcut ca organizația Wagner să se dizolve, după ce Ministerul Apărării a prevăzut ca mercenarii acesteia să semneze contracte cu statul, devenind așadar militari din trupele regulate, ceea ce mulți au refuzat să facă.
Prigojin a mai precizat în lungul său comentariu că trupele sale „nu au ucis niciun soldat rus la sol”, dar au doborât mai multe avioane ale Ministerului Apărării după ce „acestea ne-au bombardat și ne-au atacat cu rachete”.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a declarat că, deși Washingtonul nu știe ce se va întâmpla cu trupele Wagner din Ucraina, evenimentele de la sfârșitul săptămânii întăresc îngrijorările Washingtonului cu privire la instabilitatea pe care Wagner o aduce atunci când forțele sale se alătură conflictelor.
Mercenarii Wagner au luptat în Libia, Republica Centrafricană, Mali și Siria de la înființarea companiei, în 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea și a început să-i sprijine pe separatiștii pro-ruși din regiunea Donbas din estul Ucrainei.
Statele Unite reînnoiesc mesajul pe care l-au transmis în trecut acestor țări în mod public și privat: „De fiecare dată când Wagner intră în țară, urmează moartea și distrugerea", a declarat Miller reporterilor. „Vedem cum mercenarii Wagner exploatează populațiile locale, îl vedem cum extrag bogățiile locale, îl vedem cum încalcă drepturile omului.”
Autoritățile rusești s-au străduit mai devreme, pe 26 iunie, să dea impresia că s-a revenit la normalitate: au fost anulate măsurile antiteroriste din capitală și din unele regiuni după revolta de scurtă durată a lui Prigojin. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat anularea măsurilor antiteroriste impuse în capitala rusă în timpul tentativei de revoltă. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat separat ridicarea tuturor restricțiilor temporare în regiunea Moscovei, în timp ce guvernatorul regiunii Voronej, Aleksandr Gusev, a declarat, de asemenea, că alarma antiteroristă a fost anulată în regiunea sa în urma retragerii luptătorilor lui Prigozhin.
Între timp, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a cărui demitere a fost una dintre principalele revendicări ale lui Prigojin, a fost văzut într-o înregistrare video vizitând trupele. Ministerul rus al Apărării a publicat pe 26 iunie o înregistrare video fără sunet care pretinde că îl arată pe Șoigu zburând într-un avion cu un coleg și ascultând rapoarte la un post de comandă. Nu se știe clar unde și când a fost făcută înregistrarea. Puțin înainte, agenția de știri RIA Novosti susținea că Shoigu ar fi vizitat trupele rusești implicate în operațiunea militară din Ucraina. Informația nu a putut fi confirmată în mod independent.
Vinovat, nevinovat
Ca parte a înțelegerii negociate de Lukașenka și raportate de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, acuzațiile penale împotriva răzvrătiților urmau să fie retrase în schimbul întoarcerii lor în tabere, în timp ce Prigozhin urma să se mute în Belarus.
Dar ziarul rusesc Kommersant și agenția de știri TASS, citând surse neidentificate, au relatat pe 26 iunie că Prigojin este în continuare subiectul unui dosar FSB, fiind suspectat de organizarea unei revolte armate.
Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, în timpul unei vizite în Lituania, la 26 iunie, că revolta semieșuată a lui Prigojin arată că Moscova a comis o greșeală strategică prin războiul împotriva Ucrainei. „Evenimentele din weekend reprezintă o problemă internă a Rusiei, dar sunt încă o demonstrație a marii greșeli strategice făcută de președintele Putin anexând ilegal Crimeea și declanșând războiul împotriva Ucrainei”, le-a declarat el reporterilor la Vilnius. „Pe măsură ce Rusia își continuă asaltul, este și mai important să continuăm sprijinul nostru pentru Ucraina”.
Îngrijorări europene
Miniștrii Uniunii Europene, reuniți la Luxemburg, au declarat că revolta eșuată a ridicat semne de întrebare cu privire la măsura în care Putin mai controlează evenimentele din țară. „Analizăm informațiile cu atenție”, le spunea reporterilor ministrul german de externe Annalena Baerbock. „Există și riscuri implicate, pe care încă nu suntem în măsură să le evaluăm în acest moment. Pentru noi, europenii, singurul lucru care contează este să sprijinim Ucraina.” La rândul său, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, care a prezidat reuniunea, a declarat că sistemul politic „este tot mai fragil, iar puterea militară se fisurează” și că acum este momentul „să sprijinim Ucraina mai mult ca niciodată.”
Adresându-se miniștrilor prin legătură video, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba i-a îndemnat pe miniștri să profite de ultimele evoluții. „Rusia devine tot mai slabă pe zi ce trece. Este extrem de important acum să oferiți Ucrainei armele de care are nevoie”, a spus el, „inclusiv artilerie și rachete, dar și sancțiuni mai dure”.
Între timp, ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a spus în dimineața zilei de 26 iunie că forțele ucrainene au recucerit 130 de kilometri pătrați în sud de la începutul contraofensivei. Ea a mai scris pe canalul Telegram că armata ucraineană a continuat să facă progrese în zonele Melitopol și Berdiansk din sudul regiunii Zaporojie, în ciuda rezistenței acerbe a Rusiei și a pierderilor umane și materiale „semnificative”.
Pe de altă parte, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat în raportul său zilnic din dimineața zilei de 26 iunie că forțele ucrainene au respins cu succes încercările intensificate ale Rusiei de a avansa în regiunea estică Donețk, respingând 36 de asalturi în zonele Liman, Bahmut, Avdiivka și Mariinka în cursul zilei trecute. Statul Major General a mai informat că trupele ucrainene își continuă operațiunile în regiunile Zaporojie și Herson, fără a oferi mai multe detalii.
