Luni, parlamentul Israelului a adoptat reforme controversate pentru a limita puterile Curții Supreme, făcând mai dificilă judecarea politicilor adoptate de legislativ.
Acest lucru s-a întâmplat după o campanie lungă, în mare parte discretă, desfășurată atât de Biden, cât și de alte oficialități americane, în încercarea de a convinge pe Benjamin Netanyahu și guvernul său de dreapta să renunțe la propuneri, argumentând că acestea provoacă diviziune și clivaje semnificative, în contextul protestelor din țară.
Demersurile diplomatice din ultimele câteva luni, au devenit tensiuni vizibile în martie, când Netanyahu, aflat în proces pentru acuzații de corupție, a denunțat "presiunile" făcute de Casa Albă. După votul de luni, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat: „În calitate de prieten de-o viață al Israelului, președintele Biden și-a exprimat public și în particular opiniile că schimbările majore într-o democrație, pentru a fi durabile, trebuie să aibă la bază un consens cât mai larg posibil. Este regretabil că votul de astăzi a avut loc cu o majoritate foarte limitată”.
Deși reforma judiciară este în primul rând, o chestiune internă israeliană, adoptarea sa, chiar și cu o majoritate restrânsă, semnalează o schimbare în percepția presiunii exercitate de Biden asupra Israelului. În 2021, în timpul unui alt conflict între Israel și Hamas, care guvernează Gaza, președintele l-a îndemnat în particular pe Netanyahu să accepte încetarea focului, deși inițial îl apărase public.
Echipa lui Biden se mândrește că încetarea ostilităților după 11 zile a fost în mare parte rezultatul acelor presiuni, de culise. Circumstanțele din jurul reformelor judiciare diferă semnificativ. Eforturile guvernului Netanyahu de a neutraliza Curtea Supremă au provocat agitație socială , materializată în ample demonstrații. Președintele Biden a exclus să condiționeze miliardele de dolari de asistență militară acordată Israelului de schimbările de comportament ale guvernului.
Recent, echipa lui Biden a numit o persoană responsabilă să ajute Israelul să aducă mai mulți parteneri arabi în Acordurile Abraham. Cu toate acestea, nu a încercat în niciun fel semnificativ să reia procesul de pace israeliano-palestinian. Cu câteva zile în urmă, Biden a oferit Israelului o recompensă mult dorită: șansa de a intra într-un program care să permită israelienilor să călătorească în Statele Unite fără viză.
Când a fost întrebată săptămâna trecută la Forumul de Securitate Aspen dacă devine mai dificil pentru Statele Unite să apere Israelul la Organizația Națiunilor Unite, ambasadoarea Statelor Unite, Linda Thomas-Greenfield, nu a răspuns direct, accentuând în schimb apropierea relației Statele Unite-Israel.
Dar unii sugerează că chiar și dezaprobarea americană, în termeni mai categorici ar fi eșuat să-l înduplece pe premier Netanyahu, care își vede în joc viitorul politic. Jake Sullivan, consilierul de securitate națională de la Casa Albă, a spus la Aspen că presiunea impusă nu a fost un „dictat sau o prelegere”, ci adoptarea unei „poziții fundamentate în această privință, judicioasă, dar fermă - și așa ne raportăm la cei mai buni prieteni ai noștri.”
