Pe 4 august au intrat în vigoare modificările Legii cu privire la Procuratură, care au fost votate de parlamentarii partidului de guvernământ „Acțiune și solidaritate” (PAS), în primăvara acestui an. Potrivit hotărârii guvernului din 26 aprilie, numărul membrilor CSP urma să fie redus de la 13 la 10. Potrivit variantei finale votate de deputații, în CSP vor fi 11 membri, ceea ce înseamnă că procurorii vor rămâne în minoritate.
Astfel, potrivit guvernului, din CSP urma să fie excluși: Avocatul Poporului, ministrul Justiției și președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Excluderea lor era recomandată inclusiv de GRECO. Însă, potrivit deciziei parlamentului, care a întrat în vigoare pe 4 august, președintele CSM va rămâne în componența CSP, pe când procurorul general – exclus.
De asemenea, Avocatul Poporului va rămâne în CSP până pe 1 ianuarie 2024, iar ministrul justiției – până pe 1 ianuarie 2026.
Cât de des se schimbă componența Consiliului Superior al Procurorilor
Conform Constituției, CSP este compus din procurori și reprezentanți ai altor autorități, sau ai societății civile. Procurorii urmează să asigure independența procuraturii, iar juriștii fac parte din CSP pentru evitarea autoguvernării corporatiste. În Constituție nu este specificat însă numărul concret al membrilor CSP.
Până la alegerea noului procuror general deputații au modificat legea procuraturii
În ultimii patru ani, modificările componenței CSP au fost strâns legate de evenimentele politice. După ce oligarhul Vladimir Plahotniuc a fugit din țară în vara anului 2019, coaliția formată de blocul ACUM și PSRM l-a forțat pe procurorul general de atunci, Eduard Harunjen, să demisioneze. Până la alegerea noului procuror general deputații au modificat legea procuraturii. Astfel, candidații pentru funcția procurorului general, urmau să fie examinați de o comisie specială, iar componența CSP-ului, care urma să aleagă procurorul general, a fost extinsă de la 12 la 15 membri. În componența CSP au întrat Avocatul Poporului, președintele Uniunii Avocaților și un reprezentant al societății civile, ales de Guvern. Lărgirea componenței CSP a fost criticată de experți internaționali, inclusiv GRECO.
Componența CSP a mai fost modificată o dată în toamna anului 2021, pe fundalul mai multor neînțelegeri dintre PAS și procurorul general de atunci, Alexandru Stoianoglo. Din CSP au fost excluși procurorul general, procurorul-șef din regiunea găgăuză și președintele Uniunii Avocaților.
- Te-ar putea interesa și: Mai multe împuterniciri pentru comisia de evaluare a judecătorilor și procurorilor, la solicitarea Maiei Sandu
O altă modificare, potrivit căreia un membru CSP nu poate avea mai mult de 65 de ani, a permis președintei Maia Sandu să-l revoce pe Dumitru Pulbere din CSP, numit anterior de președintele Igor Dodon. În locul lui, în CSP a fost delegată fosta judecătoare Svetlana Balmuș. Componența reînnoită a CSP a votat pentru deschiderea dosarului penal împotriva lui Stoianoglo și l-a suspendat din funcție.
În decembrie 2021, excluderea procurorului general din CSP a fost criticată de comisia de la Veneția. Un an mai târziu, procurorul a revenit în componența CSP, după alte modificări legislative propuse și votate de PAS.
Cine mai face parte din CSP și cine poate să își piardă mandatul
Din CSP mai fac parte cinci procurori, care urmează să fie aleși le Adunarea Generală a procurorilor din 23 august. În premieră pentru Moldova, vor candida pentru CSP doar procurorii care au trecut de verificarea unei comisii speciale pre-vetting.
De asemenea, din CSP fac parte patru reprezentanți ai societății civile, aleși de președinție, guvern, parlament și Academia de Științe (AȘM).
Guvernul urmează să își aleagă reprezentantul...
Reprezentanta AȘM, Rodica Ciobanu, a promovat recent pre-vetting-ul și deja participă la ședințele CSP. Guvernul urmează să își aleagă reprezentantul, iar după aceasta, el urmează să treacă evaluarea pre-vetting. Membrii Andrei Cebotari (ales de parlament) și Svetlana Balmuș au întrat în componența CSP până la modificările legislative privind verificarea integrității candidaților de o comisie specială.
Potrivit ultimilor modificări legislative, membrii CSP sunt aleși pentru un mandat de șase ani, dar nu de patru, așa cum era anterior. De asemenea, membrul CSP poate fi revocat dacă absentează nemotivat de la mai mult de trei ședințe consecutive, sau de la cinci ședințe în decursul unui an calendaristic. Temei pentru demitere poate fi și nedepunerea declarației de avere și interese personale la Autoritatea Națională de Integritate.
Competențele CSP: de la alegerea procurorului general până la validarea deciziilor comisiei vetting
Consiliul Superior al Procurorilor propune procurorului general numirea, transferul, promovarea, detașarea sau suspendarea procurorilor. Procurorul general tot este ales de CSP, dar confirmat în funcție de președintele Moldovei.
CSP poate să inițieze verificarea performanțelor procurorului general, după care să propună președintelui demiterea lui, dacă în urma evaluării acesta primește calificativul „nesatisfăcător”. Procurorul general poate fi urmărit penal doar cu acordul CSP.
- Te-ar putea interesa și: Adunarea generală a procurorilor nu se amână după deciziile CSJ
Noua componență CSP mai urmează să aleagă șeful Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Această funcție este vacantă din toamna anului 2021.
CSP-ul urmează să valideze și rapoartele comisiei vetting. Membrii comisiei respective vor verifica averile și interesele tuturor procurorilor din Procuratura Anticorupție și PCCOCS, precum și a altor procurori care, începând cu anul 2017, au ocupat funcții-cheie în sistemul procuraturii.
În total, vor fi evaluați aproximativ 220 de procurori. СSP va putea să dispună o singură dată reevaluarea procurorului, iar ulterior să accepte sau să respingă raportul comisiei și să constate promovarea sau nepromovarea evaluării.
Cei care vor pica testul integrității vor fi demiși. Ei nu vor putea să lucreze ca judecători, procurori și să ocupe alte funcții de demnitate publică timp de 5-7 ani. Termenul interdicției va fi stabilit în fiecare caz aparte. De asemenea, ei nu vor putea primi pensii și indemnizații speciale.
Deciziile cu privire la eliberarea din funcție vor putea fi contestate la Curtea Supremă de Justiție.
