Adunarea generală a procurorilor, la care urmau să fie aleși noii membri ai CSP, planificată pentru 23 august, a fost amânată la solicitarea a trei procurori care nu au promovat evaluarea integrității etice și financiare. Aceștia au contestat deciziile comisiei pre-vetting la CSJ, iar instanța a anulat hotărârile comisiei și a dispus reevaluarea lor.
Cristina Gladcov și un camion cumpărat cu 10 mii de lei și vândut cu 220
Membrii comisiei pre-vetting au spus că au „dubii serioase” cu privire la integritatea etică și financiară a procuroarei din Procuratura Anticorupție Cristina Gladcov, invocând trei motive:
- Familia Gladcov a vândut un lot pe care l-a obținut gratuit, ca „familie tânără”, și nu a achitat la timp impozitul pentru creșterea de capital.
- Candidata nu a inclus în declarațiile sale de avere că, din anul 2017, soțul ei a deținut o cotă-parte într-un SRL.
- Soțul Cristinei Gladcov ar fi cumpărat un camion MAN cu 10.000 de lei și l-a vândut apoi cu 220.000 de lei.
Judecătorii CSJ au analizat fiecare din cele trei episoade care au stat la baza deciziei comisiei. Magistrații au calificat drept „încălcare nesemnificativă” faptul că familia Gladcov a achitat impozitul nu în 2021, ci în aprilie 2023, atunci când Cristina Gladcov era supusă pre-vetting-ului.
Referitor la cota parte dintr-un SRL, judecătorii CSJ s-au arătat convinși de argumentele candidatei, mai exact, că soțul ei nu a participat la formarea capitalului social, nu a primit dividende și nu s-a implicat în administrarea companiei. „Aceste aspecte de drept vorbesc despre o includere doar formală”, se arată în decizia emisă de CSJ.
Judecătorii nu au constatat încălcări nici referitor la procurarea și vânzarea camionului. Ei au menționat că Cristina Gladcov a prezentat comisiei fotografii care ar confirma că vehiculul a fost reparat după procurare, de aceea a fost vândut ulterior la un preț mai mare. „Mai mult, la acest capitol, completul de judecată special reține că candidata nu a fost parte a raporturilor juridice la care a participat soțul, iar declarația cu privire la venituri a fost întocmită corect, conform criteriilor cerute”, au motivat judecătorii.
Decizia privind reevaluarea Cristinei Gladcov a fost adoptată de judecătorii Mariana Pitic, Ion Guzun și Ion Malanciuc. Ultimul a avut și o opinie separată, în care s-a arătat convins de argumentele comisiei pre-vetting. „Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs”, a scris Malanciuc.
Anatolie Gîrbu și o locuință de serviciu privatizată
Procurorul Anatolie Gîrbu a fost singurul candidat la CSP care a refuzat să participe la audierile publice desfășurate de comisia pre-vetting. El a fost exclus din concurs din două motive:
- Nu a declarat două conturi bancare înregistrate pe numele șotiei sale, pe care s-au acumulat 266.770 de lei și, respectiv, 98.456 de lei. Comisia a avut întrebări inclusiv la sursa banilor.
- Împreună cu un alt procuror, Gîrbu a obținut o locuință de serviciu, care ulterior a fost privatizată şi vândută, deși legea nu permitea privatizarea locuințelor de serviciu.
Comisia a avut „dubii serioase” cu privire la integritatea candidatului, spunând că la obținerea locuinței de serviciu „scopul urmărit” de acesta era obținerea unui profit.
Adresându-se la CSJ, Gîrbu s-a plâns că membrii comisiei nu au audiat trei martori, care ar fi putut să explice apariția celor trei conturi bancare. Judecătorii CSJ au invitat aceste persoane în instanță. Astfel, soția procurorului a declarat că nu a știut despre existența conturilor bancare. Mama ei a povestit că a înregistrat conturile pe numele fiicei, fără ca ultima să cunoască despre acest fapt. Al treilea martor a fost unchiul soției procurorului, care a muncit mai mulți ani în străinătate. El a declarat că, având probleme familiale, a decis să transmită bani surorii sale, dar nu știa că contul bancar pe care i-a transferat era pe numele nepoatei, pentru că, atunci când efectua operațiunile bancare, se folosea doar de un cod. Judecătorii au ajuns la concluzia că Anatolie Gîrbu „nu a admis în activitatea sa acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile”.
Referitor la apartament, judecătorii CSJ au menționat că, în anul 2008, Judecătoria Ungheni a obligat Primăria Ungheni să asigure procurorul cu o locuință de serviciu. În februarie 2012, consiliul local i-a permis lui Gîrbu şi unui alt procuror să folosească un apartament, căruia i s-a atribuit statutul de locuință de serviciu. Peste 3 ani, Gîrbu a cerut ca din decizia consiliului orășenesc să fie exclusă sintagma „de serviciu”. Astfel, el a putut să privatizeze și, ulterior, să vândă apartamentul.
„Vizualizând în ședința de judecată video-ul cu bunul imobil, completul de judecată special reține că bunul imobil era într-o stare deplorabilă, necesitând reparație capitală. Reținând faptele constatate în raport cu normele etice de conduită a funcției de procuror, completul de judecată special infirmă dubiile serioase apărute comisiei”, au scris judecătorii în hotărâre.
Vitalie Codreanu și apartamentul unor persoane decedate
Procurorul Vitalie Codreanu a fost exclus din concursul pentru CSP din două motive:
- A beneficiat de un apartament de 65,3 m.p. prin programul de locuinţe la prețuri preferențiale, destinat procurorilor. În realitate, apartamentul a fost cumpărat de părinți pentru sora sa.
- A dobândit un apartament de 49 m.p. ca locuință de serviciu şi l-a privatizat.
Procurorul s-a plâns în instanță că membrii comisiei i-au încălcat dreptul la respectarea vieții sale private și că decizia i-a afectat „un șir de relații personale și profesionale”.
Judecătorii CSJ nu au văzut o problemă în faptul că Vitalie Codreanu a beneficiat de un program destinat procurorilor pentru a-și ajuta pe sora să obțină o locuință. „Este un fapt notoriu și un element cultural național ca părinții să-și ajute copiii, iar copiii, la rândul lor, să-și ajute părinții. Acest fapt este o expresie a principiului solidarității dintre membrii familiei, profund înrădăcinat în tradiția și cultura națională”, au argumentat magistrații.
Și în cazul celui de-al doilea apartament, judecătorii nu au constatat încălcări. Completul a relatat că Judecătoria sectorului Râșcani a recunoscut printr-o decizie că proprietarii unui apartament au decedat cu mult timp în urmă și nu există moștenitori. Apartamentul a fost transmis în proprietatea statului, iar Consiliul municipal Chișinău a fost obligat să i-l ofere lui Vitalie Codreanu, ca locuință de serviciu. Acum procurorul se judecă cu trei persoane care consideră că ar fi trebuit să moștenească apartamentul.
Judecătorii CSJ au criticat faptul că membrii comisiei nu au ținut cont că procurorul a obținut apartamentul și apoi l-a privatizat în urma unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
„Astfel, încălcările reținute de comisia de evaluare nu satisfac criteriul ce ar permite acesteia să decidă nepromovarea candidatului pentru încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată”, au scris judecătorii.
Reevaluarea ar putea dura câteva luni
În toate cele trei decizii, judecătorii CSJ au notat că membrii comisiei pre-vetting nu le-au oferit candidaților acces deplin la dosarul administrativ. Reprezentanții comisiei explicaseră că au prezentat actele care au stat la baza emiterii deciziilor, însă judecătorii CSJ au decis că dreptul la apărare a candidaților a fost încălcat.
De asemenea, judecătorii CSJ au criticat noțiunea de „dubii serioase” cu care a operat comisia în hotărârile sale, menționând că aceasta este o „normă juridică vagă”. În toate cele trei decizii se arată că membrii comisiei le-au oferit candidaților insuficient timp pentru ca să acumuleze probe pentru a desființa aceste dubii.
Judecătorii cred că procurorii urmau să fie admiși în concursul pentru funcțiile de membri ai CSM și comisia putea „să constate unele probleme minore, care fac parte din realitățile sociale ale Republicii Moldova”.
Comisia pre-vetting a anunțat, pe 8 septembrie, că începe reevaluarea tuturor celor 21 de candidați la funcțiile de membri în organele de autoadministrare a judecătorilor și a procurorilor (CSM și CSP) care au obținut câștig de cauză la CSJ. Candidații vor putea să prezinte dovezi suplimentare și să răspundă în scris la întrebări. Audierile nu vor fi obligatorii de această dată.
Comisia anticipează că procedura va dura câteva luni, „având în vedere necesitatea asigurării unei analize complete a tuturor faptelor relevante și unui proces echitabil și transparent pentru toți candidații”.
Deciziile CSJ au fost criticate de guvernanți. Președinta Maia Sandu le-a numit „ilegale”, emise „pe bandă rulantă și trase la indigo” și a spus că acestea reprezintă „încă o încercare a sistemului de a pune bețe în roate reformei justiției și eforturilor de eliminare din sistem a oamenilor corupți”.
În replică, Asociația Judecătorilor din R. Moldova a spus că „declarațiile generalizatoare și defăimătoare” la adresa judecătorilor venite din partea unor politicieni sunt un atac la independența justiției și afectează încrederea oamenilor în sistemul judiciar.
Doi dintre judecătorii din completul special al CSJ care au emis deciziile respective, Tamara Chișca-Doneva și Ion Guzun, au demisionat.
