Ilham Aliev urmează să se întâlnească cu premierul armean Nikol Pașinian pe 5 octombrie la Granada, cu ocazia celui de al treilea summit al Comunității Politice Europene, structură informală de discuții între liderii europeni lansată la inițiativa președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2022.
La reuniune vor participa, la fel ca la Bulboaca pe 1 iunie, atât șefi de stat și de guvern din Uniunea Europeană, cât și din vecinătatea ei, inclusiv din R. Moldova.
Potrivit corespondentului Europei Libere pentru probleme europene, Rikard Jozwiak, oficialii UE speră ca în privința conflictului azero-armean reuniunea să aducă soluții cel puțin privind chestiunile umanitare și delimitarea frontierelor. Ar putea fi discutați și parametrii unui eventual tratat de pace, care să pună capăt conflictului vechi de peste trei decenii.
Aliev a reamintit pe 2 octombrie că țara sa este cea care a avut inițiativa de a relansa discuțiile despre un posibil acord de pace, după ce a recâștigat controlul asupra întregii regiuni separatiste Nagorno-Karabah, în urma scurtei ofensive din septembrie.
Negocieri de „reintegrare”
La Stepanakert (Xankendi), capitala Nagorno-Karabah, au continuat discuțiile privind „reintegrarea” pașnică a fostei enclave separatiste în Azerbaidjan, în baza constituției azere.
Administrația prezidențială azeră a prezentat deja un plan de reintegrare, discutat în trei întâlniri anterioare, luna trecută, relatează redacția azeră a RFE/RL. Regiunile populate de etnici armeni vor fi administrate de o „delegație specială” a președinției azere, dar ar putea participa și localnici.
Se prevede „dezarmarea totală” a populației din enclavă, iar după ce au fost depuse și colectate toate armele, localnicii vor putea fi cooptați în administrația regiunii.
Va fi garantată libertatea religioasă, protecția locurilor de cult și a monumentelor istorice. Totodată, vor fi create premisele pentru utilizarea limbii armene în școli, se mai promite în planul azer.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne din Azerbaidjan, Elshad Haciyev, a declarat pentru Associated Press pe 2 octombrie că poliția a preluat controlul asupra întregii regiuni și a luat măsuri pentru „a proteja drepturile și a asigura securitatea populației armene în conformitate cu legea Azerbaidjanului”.
Nagorno-Karabah, abandonat de etnicii armeni
Între timp, în Nagorno-Karabah a sosit prima misiune ONU din ultimii 30 de ani, numai să constate că aproape toată populația armeană – estimată de Erevan la aproximativ 120.000 de oameni – a părăsit regiunea, trecând granița în Armenia propriu-zisă.
Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general ONU, a declarat că echipa Națiunilor Unite are misiunea de a „identifica nevoile umanitare” ale celor rămași în enclavă, dar și ale refugiaților.
Pe 2 octombrie, din enclavă a plecat ultimul autobuz cu etnici armeni, 15 pasageri cu boli grave și probleme de mobilitate, a declarat Gegham Stepanian, avocatul pentru drepturile omului din Nagorno-Karabah.
După ofensiva din 19-20 septembrie, Baku s-a angajat să respecte drepturile etnicilor armeni, dar majoritatea au părăsit regiunea în grabă, de teamă vor avea de suferit represalii sau vor fi supuși unei campanii de deznaționalizare.
Guvernul de la Erevan a anunțat pe 2 octombrie că în Armenia au sosit peste 100 de mii din cei aproximativ 120 de mii de etnici armeni din Karabah.
Continuă ciocnirile militare
La Erevan, ministerul armean al Apărării a declarat că unul dintre soldații săi a fost ucis când forțele azere au deschis focul într-o regiune de graniță.
Azerbaidjanul a respins informația drept falsă.
Ministerul rus al Apărării a declarat separat că o patrulă comună ruso-azeră a fost ținta unor lunetiști în Nagorno-Karabah. Nu au fost victime, se arată într-o declarație a ministerului.
După războiul armeano-azer de șase săptămâni din 2020, Rusia – aliatul tradițional al Armeniei - a mediat încetarea focului și a trimis în Nagorno-Karabah în jur de 2.500 de pacificatori, care însă nu au protejat regiunea de înaintarea azeră în timpul ofensivei din septembrie 2023.
