Linkuri accesibilitate

Nagorno-Karabah se autodizolvă, exodul armenilor continuă


Fostul lider separatist armean din Nagorno-Karabah Ruben Vardanian a fost arestat și trimis în judecată sub acuzații de terorism (imagine: Serviciul de Securitate de Stat al Azerbaidjanului)
Fostul lider separatist armean din Nagorno-Karabah Ruben Vardanian a fost arestat și trimis în judecată sub acuzații de terorism (imagine: Serviciul de Securitate de Stat al Azerbaidjanului)

Autoproclamata republică Nagorno-Karabah, cucerită de azeri, a anunțat joi că va înceta să existe de la anul. Între timp, enclava continuă să se golească de populație armeană în ceea ce Armenia consideră a fi „curățire etnică” pusă la cale de Azerbaidjan cu complicitatea comunității internaționale.

Liderul separatist din Nagorno-Karabah, Samvel Șahramanian, a spus că decizia de dizolvare a entității începând din 1 ianuarie 2024 a fost luată de dragul „siguranței fizice și intereselor vitale ale oamenilor din Arțah” (numele armenesc al regiunii).

Săptămâna trecută, Azerbaidjanul a atacat cu succes enclava armeană după o lungă blocadă, fără ca pacificatorii ruși staționați acolo de la ultimul conflict armat, din 2020, să se implice.

În decretul privind dizolvarea republicii nerecunoscute semnat joi de Șahramanian locuitorilor enclavei li se cere să se „familiarizeze” cu condițiile „reintegrării” în Azerbaidjan și să decidă în mod „individual și independent” dacă rămân sau pleacă.

„Curățire etnică”

Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a reluat joi acuzația că Azerbaidjanul, prin ofensiva din 19-20 septembrie și blocada dinainte, a urmărit o „curățire etnică”, alungându-i pe armeni din Nagorno-Karabah, al căror număr era estimat la 120.000.

Joi dimineață, biroul de presă al lui Pașinian spunea că peste 65.000 de oameni plecaseră din enclavă în direcția Armeniei. La prânz, cifra a fost „actualizată” de aceeași instituție la „peste 70.000”.

Premierul Pașinian a spus la o ședință a cabinetului său că potrivit „analizei” de care dispune, în câteva zile nu vor mai fi armeni în Nagorno-Karabah.

„Acesta este un act de curățire etnică asupra căruia am prevenit comunitatea internațională de multă vreme”, a spus Pașinian.

El a avertizat că dacă nu se iau măsuri „politice și juridice” internaționale pentru prevenirea alungării armenilor, comunitatea internațională va fi complice la această fărădelege.

Ministerul de Externe azer a respins joi acuzația de „curățire etnică”, spunând că nu are vreun rol în plecarea în masă a armenilor și îndemnându-i să rămână ca parte a unei societăți azere „multinaționale”.

Fost lider separatist arestat

Serviciile de securitate azere au anunțat, joi, inculparea fostului șef al regimului separatist din Nagorno-Karabah, Ruben Vardanian. El este acuzat de finanțarea terorismului și de trecerea ilegală a frontierei azere, fiind plasat în arest preventiv.

Vardanian, un fost om de afaceri miliardar, îmbogățit în Rusia, s-a mutat în enclavă în 2022 și s-a aflat câteva luni la conducerea guvernării separatiste, după care și-a dat demisia.

Arestarea lui, miercuri, a venit pe fondul unei „operațiuni antiteroriste” în enclava ocupată a forțelor speciale azere. Ele au anunțat, joi, noi capturi de arme și muniție din depozitele secrete ale separatiștilor azeri.

Kremlinul a refuzat să comenteze știrea arestării lui Vardanian, care a renunțat la cetățenia rusă odată ce s-a mutat în Nagorno-Karabah.

Miercuri, Azerbaidjanul a estimat la aproape 192 numărul militarilor săi uciși în ofensiva din enclavă. Oficialii separatiști spun că de partea lor au murit în confruntări cel puțin 200 de oameni, inclusiv 10 civili.

Azerbaidjanul a anunțat joi că a trimis armenilor din Nagorno-Karabah încă 32 de tone de combustibili, destinați prioritar serviciilor de ambulanță și de pompieri.

Ministerul rus al apărării a informat la 28 septembrie că pacificatorii ruși din enclavă au încheiat evacuarea celor răniți în explozia soldată cu zeci de morți, produsă luni la un depozit de combustibili din Sepanakert, principalul oraș din regiune.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG