Kievul încearcă să mobilizeze mai mulți oameni, pentru a asigura rotarea militarilor de pe câmpul de luptă, pe măsură ce războiul cu Rusia, provocat de invazia la scară largă lansată de Moscova pe 24 februarie 2022, se apropie de doi ani, fără perspectiva unui sfârșit rapid.
Proiectul inițial urmărea să mărească presiunea asupra bărbaților buni de armată să se înroleze, introducând o serie de sancțiuni stricte pentru cei care ignoră sau încalcă legea mobilizării. A inclus și o scădere a vârstei de înrolare, de la 20 – 27, la 18 – 25 de ani, ceea ce - potrivit calculelor presei - ar fi dat armatei acces la un număr mai mare de potențiali recruți.
Potrivit ultimelor cifre, vehiculate de președinte rus Vladimir Putin, Moscova ar avea acum pe frontul din Ucraina peste 600 de mii de militari, iar ținta, pentru întreaga armată, este de a crește numărul personalului cu aproape 170.000, până la 1,3 milioane de oameni.
Armata Ucrainei are acum aproximativ 850.000 de militari, potrivit Centrului Media Militar de Stat de la Kiev și Global Firepower Index.
Un plan toxic la nivel politic
În primele săptămâni ale războiului din februarie 2022, ucrainenii făceau coadă la centrele de recrutare pentru a se înrola, în timp ce în toată Europa șoferii de camioane, constructorii și ospătarii ucraineni se grăbeau să se întoarcă acasă, să lupte, constată BBC. Între timp, la aproape doi ani de la izbucnirea războiului, fără perspectiva unor victorii decisive și pe fundalul mai multor scandaluri de corpție la nivel înalt, entuziasmul ucrainenilor a scăzut. Schimbarea legii mobilizării devine, în acest context, periculoasă politic.
Proiectul inițial de lege – prezentat parlamentului de Crăciun – a provocat o controversă enormă, unii parlamentari argumentând că este neclar, iar unele prevederi ar reprezenta chiar încălcări ale drepturilor omului.
Comisia parlamentară pentru securitate și apărare a analizat proiectul cu câteva zile înainte de a fi retras.
„Echipa noastră a pregătit deja o nouă versiune, ținând cont de toate propunerile convenite cu membrii parlamentului la ședințele comisiei”, a scris ministrul Apărării, Rustem Umerov, pe Facebook.
Ministerul este pregătit să înainteze proiectul spre aprobare guvernului în viitorul apropiat, a mai spus el, adăugând că armata are nevoie de el „cât mai curând posibil”.
Unele părți ale proiectului inițial „încalcă direct drepturile omului, iar altele nu sunt formulate optim”, a declarat David Arahamia, liderul grupului parlamentar al partidului Slujitorul Poporului, al președintelui Volodimir Zelenski, pe Telegram.
Alți parlamentari și analiști au spus că unele prevederi sunt neconstituționale sau ar putea alimenta corupția.
„Știm deja de anumite modificări”, a spus Fedir Venislavski, deputat și membru al comisiei de apărare a parlamentului. „Nu vor fi mobilizate persoanele cu dizabilități, autoritățile locale nu vor putea decide discreționar pe cine să mobilizeze, nu vor fi limitate drepturile omului”.
Ministrul Apărării, pe de altă parte, a declarat că este „inacceptabil în timp de război” ca mobilizarea, înregistrarea pentru serviciul militar și rotarea pe front să fie politizate și blocate.
Noul proiect de lege trebuie adoptat în mai multe lecturi și apoi semnat de președintele Zelenski, care a declarat luna trecută că, în lumina pierderilor suferite și a perspectivelor de război, armata a propus mobilizarea a încă 450.000-500.000 de oameni.
Ucraina le-a interzis bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să părăsească țara, dar zeci de mii de recruți au trecut ilegal granița sau au plecat în străinătate folosind documente falsificate, relatează Reuters.
Cine plătește?
Noi recrutări aduc cu sine și noi costuri: directe, pentru instruire, întreținere și dotare dar și indirecte, pentru că noii recruți lasă în urmă locuri de muncă vacante, nu mai câștigă, deci nu mai plătesc nici impozite.
Peste o cincime din PIB-ul Ucrainei – sau aproximativ 46 de miliarde de dolari dintr-o economie de 214 de miliarde de dolari – este destinată efortului de război, aproximativ jumătate fiind folosită pentru a plăti trupe și un sfert pentru a alimenta complexul industrial militar, precizează publicația online Politico.
În termeni practici, întreg bugetul guvernului ucrainean este cheltuit pentru război, restul economiei și a instituțiilor statului funcționează cu ajutoarele financiare date de UE și Statele Unite.
Dar acest ajutor este nesigur în acest moment. Un ajutor de peste 60 de miliarde de dolari, propus de administrația democrată a președintelui Biden este blocat în Congresul american de republicani, în timp ce un ajutor de 50 de miliarde, pe patru ani, din partea UE este blocat de Ungaria.
„Mobilizarea a încă 450.000 până la 500.000 de oameni va costa Ucraina 500 de miliarde de hrivne (12 miliarde de euro) și aș dori să știu de unde vor veni banii”, a declarat președintele Volodimir Zelenski în decembrie 2023. „Având în vedere că este nevoie de șase civili plătitori de taxe pentru a acoperi salariul unui soldat, ar trebui să aduc de undeva încă 3 milioane de oameni care să lucrează pentru a putea plăti pentru trupele suplimentare”.
Vorbind la 11 ianuarie, în Estonia, Zelenski a spus: „Dacă ești în Ucraina și nu ești pe front, dar muncești și plătești impozite, aperi și statul. Este un lucru foarte necesar".
Ucrainenii care au fugit din țară și nu luptă și nici nu plătesc impozite, aceia se confruntă cu o dilemă etică, a mai spus Zelenski.
„Dacă vrem să salvăm Ucraina, dacă vrem să salvăm Europa, atunci toți trebuie să înțelegem: ori ajutăm Ucraina, ori nu. Ori suntem cetățeni care sunt pe front, ori suntem cetățeni care muncesc și plătim impozite”, a spus el.
