„Ceea ce vrea Rusia este o pauză, iar pauza o va folosi ca să-și adune resursele și forțele. Slăbiciunea îi provoacă pe agresori, adică provoacă Rusia”, a declarat într-un interviu cu ziarul britanic The Times din 15 ianuarie Kallas, cunoscută ca unul din liderii cei mai angajați în efortul de continuare a ajutorului militar pentru Kiev.
Kallas a citat un raport al Serviciului de Informații Externe al Estoniei (VLA), care arată că țara sa, împreună cu Letonia și Lituania, ar fi „partea cea mai vulnerabilă din NATO” și una din cele mai probabile ținte ale unui eventual atac rusesc.
Moscova a negat repetat, inclusiv după invadarea Ucrainei ne-membră în NATO, că ar avea de gând să se angajeze în vreo confruntare armată cu alianța nord-atlantică.
Pe de altă parte, oficiali ruși acuză periodic alianța, fără dovezi, că deja este angajată în conflictul din Ucraina prin tot felul de intervenții secrete.
Rusia se va regrupa în districtul ei vestic
În raportul estonian citat de Kallas se mai spune, potrivit ziarului Times, că în eventualitatea unei opriri a confruntărilor în Ucraina, prioritatea cea mai mare a Kremlinului va fi să-și refacă rapid forțele în districtul militar de vest al Rusiei, la granița estică a NATO.
Recent, Rusia a anunțat crearea unui nou district militar la St. Petersburg, după aderarea la NATO anul trecut a Finlandei, țară care are o graniță terestră de 1300 km cu Rusia.
Kaja Kallas a mai spus că pe termen lung, NATO trebuie să pregătească o strategie de tip „Război Rece” față de Rusia, asigurându-se în primul rând că toți membrii cheltuiesc cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare și consolidând industria de apărare.
Un proces de tip Nürnberg, după Ucraina?
Prim-ministra de la Tallinn a opinat că problema cu Rusia este că n-a fost niciodată silită să dea socoteală pentru crimele comise, așa că nu a renunțat niciodată la „mentalitatea colonială”, manifestată în pornirea de a-și agresa vecinii.
Potrivit lui Kallas, singura ocazie de a „rupe cercul” agresivității rusești este înfrângerea ei în actualul conflict și tragerea la răspundere a artizanilor agresiunii așa cum s-a întâmplat în Germania după al doilea război mondial, cu procesele de la Nürnberg.
Într-o evoluție separată, prim-ministra estoniană Kallas a anunțat marți în Parlamentul de la Tallinn că statul nu va mai finanța educația în limba rusă în țara ei cu 1,8 milioane de locuitori. Ea a spus că în actualele condiții există „două sisteme de educație”, în cele două limbi, o situație care nu mai poate fi tolerată și ar fi trebuit să fie deja rezolvată, la atâția ani după independența proclamată în 1991.
