Procuratura Anticorupție și Inspectoratului Național de Investigații au declarat că, potrivit anchetei, membrii organizațiilor teritoriale ale „unor partide politice” erau remunerați lunar din „surse tenebre” pentru determinarea alegătorilor să voteze într-un anumit fel la alegerile și referendumul din 20 octombrie, dar și să participe la proteste.

Autoritățile au mai spus că documentează mai multe persoane care efectuează transferuri de ruble în R. Moldova, după care le achită activiștilor doar jumătate din suma care le-a fost transferată prin intermediu aplicației PSB, iar restul banilor le dau președinților oficiilor teritoriale ale rețelei Șor.

În cadrul perchezițiilor au fost confiscate sume de bani, carduri „Mir”, telefoane mobile și cartușe de calibre diferite.

Săptămâna trecută, Poliția și Procuratura Anticorupție din Republica Moldova au anunțat destructurarea unei rețele create și finanțate din Rusia de oligarhul fugar Ilan Șor pentru coruperea alegătorilor înaintea scrutinului prezidențial și referendumului constituțional din 20 octombrie.

Te-ar putea interesa și: Poliția și PA susțin că au demantelat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor

Potrivit materialelor urmăririi penale, numai în luna septembrie, peste 15 milioane de dolari din bănci rusești ar fi fost direcționate în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni.

Poliția susține că rețeaua ar avea o „structură ierarhică bine organizată” și ar fi alcătuită din 130 de „lideri teritoriali” care dirijează activitatea grupului, acumulează listele cu datele de identitate a persoanelor racolate de către „președinții de sector”, date care sunt transmise apoi în Federația Rusă pentru înregistrare și deschiderea conturilor bancare în banca comercială ,,PromSveazBank”.

Din rețea ar mai face parte 1927 „președinți de sector” și peste 50.000 „activiști” care „racolează și dirijează activitatea grupului de simpatizanți din sectorul deservit”.

Potrivit poliției, peste 70.000 de „simpatizanți” ar fi fost deja racolați contra unor sume de bani și instruiți să voteze la referendum cu opțiunea ,,Nu” și pentru candidatul care urmează să fie votat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Această recunoaștere evidențiază reacția rapidă și plină de compasiune a Republicii Moldova față de unul din cele mai mari fluxuri de refugiați din istoria modernă a Europei, cea mai semnificativă de la cel de-al Doilea Război Mondial”, se spune într-un comunicat de presă al Înaltului Comisariat ONU Pentru Refugiați (UNHCR).

Acesta notează că de la escaladarea masivă a războiului din Ucraina în februarie 2022, milioane de persoane au căutat refugiu peste granițe. Moldova, o țară cu o populație de doar 2,5 milioane de locuitori, a primit cu generozitate peste un milion de refugiați, peste 100.000 rămânând astăzi în țară, amintesc oficialii ONU, precizând că Moldova este acum țara care găzduiește cea mai mare proporție de refugiați din Europa în raport cu populația sa.

„Această mențiune de onoare este un omagiu adus solidarității, rezilienței și spiritului umanitar de neclintit al poporului moldovean în fața provocărilor globale”, a mai spus UNHCR.

Înființat în 1954, Premiul UNHCR Nansen pentru refugiați onorează persoanele, grupurile și organizațiile care au întreprins acțiuni extraordinare pentru a proteja refugiații, precum și persoanele strămutate în interiorul țării și apatrizii.

Laureatul mondial 2024 este sora Rosita Milesi, o călugăriță braziliană, avocată, activistă socială și creatoare de mișcări sociale, care a apărat drepturile și demnitatea persoanelor alungate de la casele lor timp de aproape 40 de ani.

Ceremonia decernării premiilor va avea loc pe 14 octombrie, la Geneva.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Accesul la canalele de Telegram a fost restricționat pe 10 octombrie. Autoritățile moldovene deocamdată nu au precizat dacă restricțiile au fost impuse la solicitarea lor. Nici reprezentanții platformei sociale nu au explicat decizia.

Conturile respective în continuare pot fi accesate din Rusia. Nu sunt disponibile și alte canale girate de autoritățile moscovite, precum cel al organizației „Evrazia”.

Ilan Șor deja a reușit să creeze un cont nou, în care a spus că „Sandu și PAS au blocat fără niciun temei echipa noastră pe Telegram”. Potrivit lui, blocarea înseamnă „sfârșitul democrației europene”.

Cu o zi înainte, pe 9 octombrie, Uniunea Europeană a inclus pe lista celor sancționați pentru încercări de destabilizare a R. Moldova încă cinci persoane și o entitate: Evghenia Guțul, guvernatoarea UTA Găgăuzia; Iuri Cuznețov, șef-adjunct al departamentului pentru relații externe de la Comrat; Nelli Parutenco fondatoarea și directoarea organizației Evrazia; Ilia Uzun, președinte-adjunct al Comitetului Executiv al Găgăuziei; Mihail Vlah, guvernator-adjunct și consilier cu presa al lui Guțul; organizația Evrazia.

• Te-ar putea interesa și: Guțul, alți lideri găgăuzi și Evrazia, adăugați listei de sancțiuni a Uniunii Europene

Din mai 2023, pe aceeași listă a sancțiunilor se află politicienii Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, omul de afaceri rus Igor Ceaika, fostul șef-adjunct de la IGP Gheorghe Cavcaliuc.

Nu este pentru prima dată cât Șor și aliații lui rămân blocați pe rețele, dar în premieră o asemenea interdicție este aplicată și pe Telegram. Anterior, diferiți apropiați a lui Șor au rămas fără conturile de Instagram și Facebook.

La mijlocul verii, au fost blocate conturile de Facebook ale oligarhul fugar Ilan Șor, deputata Marina Tauber vizată în două dosare penale și Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei. Motivul ar fi că acestea se încadrează în politica companiei americane Meta (n.r. deținătoarea platformei sociale Facebook) „cu privire la organizațiile și persoanele periculoase”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

UNIFIL a declarat că pacificatorii nu au răni grave, dar rămân la spital. Potrivit aceleiași surse, un tanc israelian a deschis focul asupra turnului de observare de la cartierul general principal al forței ONU, la Naqoura. Turnul a fost lovit, iar pacificatorii au căzut din el.

UNIFIL a mai spus că săptămâna aceasta au mai fost două incidente similare, dar fără victime.

„Orice atac deliberat asupra pacificatorilor este o violare gravă a legilor umanitare internaționale”, a spus UNIFIL într-o declarație, joi.

Armata israeliană nu a comentat imediat aceste acuzații.

Știrea vine la o zi după ce membrii contingentului moldovean ai UNIFIL, care au acționat în Liban sub comandă italiană, s-au întors acasă. Ei plecaseră în primăvară cu mandat pe șase luni, dar au stat o lună în plus. Fără să intre în detalii, moldovenii au spus la Chișinău că ultimele săptămâni au fost dificile.

• Te-ar putea interesa și: Militarii moldoveni revin din Libanul măcinat de război. Colegii lor italieni rămași pe loc sunt tot mai des în buncăr

Italia, care are la Naqoura 1000 de pacificatori, l-a convocat pe ambasadorul Israelului, joi, la Roma la ministerul Apărării, pentru clarificări privind ultimele tiruri.

Potrivit agenției italiene Ansa, israelienii au atacat una din cele două baze italiene aflate în preajma cartierului general UNIFIL.

UNIFIL, care are în sudul Libanului cam 10.000 de căști albastre, a confirmat joi, citând surse din armata libaneză, că după ce o dronă a survolat zona, un tanc israelian a tras asupra intrării unui buncăr unde se adăposteau pacificatorii italieni, provocând daune unor vehicule și unui sistem de comunicații.

Oficialii ONU se plâng că atacurile israeliene ar fi deliberate.

De la începutul războiului din Gaza, în urmă cu un an, relațiile Israelului cu ONU s-au înrăutățit constant. Israelul a acuzat agenția ONU pentru refugiați că ar tolera printre angajații ei militanți Hamas. Și mai recent, ministrul de Externe israelian, Israel Katz, l-a declarat persona non grata pe secretarul general ONU, Antonio Guterres, pentru că nu ar fi condamnat cel mai recent atac iranian cu rachete împotriva Israelului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Evenimentul de predare a cărților a avut loc pe 10 octombrie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

Secretarul de stat al Departamentului român pentru relația cu R. Moldova (DRRM), Adrian Dupu, a spus că donația poate fi evaluată la aproximativ 4 milioane de lei românești (15,5 milioane lei moldovenești). „Promovarea și cultivarea limbii române în Republica Moldova este o prioritate pentru România”, a spus Dupu.

Autoritățile române au precizat că donația este „cel mai amplu proiect cultural derulat în ultimii 30 de ani de România în Republica Moldova”, iar scopul lui este „de a contribui la formarea noii generații în Republica Moldova”.

Donația are loc la solicitarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, care a transmis Ambasadei României la Chișinău necesitatea de a înnoi stocul de cărți al bibliotecilor publice din Moldova. Reprezentanții Bibliotecii Naționale au spus că bibliotecile autohtone „duc lipsă de cărți noi în limba română” pentru că majoritatea cărților sunt „vechi și deteriorate”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Kang, de 53 de ani, a câștigat International Booker Prize în 2016 pentru „Vegetariana”, un roman tulburător în care decizia unei femei de a nu mai mânca carne are consecințe devastatoare.

Premiul este acordat de Academia Suedeză și este în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).

Han devine prima femeie asiatică și primul scriitor sud-coreean care câștigă premiul Nobel pentru literatură. De asemenea, ea devine al doilea cetățean sud-coreean care câștigă un premiu Nobel, după ce fostul președinte Kim Dae-jung a câștigat premiul pentru pace în 2000. Acesta a fost onorat pentru eforturile sale de a restabili democrația în Coreea de Sud în timpul regimului militar și de a îmbunătăți relațiile cu rivala Coreea de Nord.

Han primește premiul Nobel într-un moment de creștere a influenței globale a culturii sud-coreene, care în ultimii ani a inclus succesul unor filme precum „Parazit” al regizorului Bong Joon-ho, premiat cu Oscar, drama de supraviețuire de pe Netflix „Squid Game” și popularitatea grupurilor K-pop precum BTS și BLACKPINK.

Premiile Nobel, care recompensează realizările în domeniul științei, literaturii și păcii, au fost create prin testamentul inventatorului dinamitei, omul de afaceri suedez Alfred Nobel. Ele se acordă din 1901, ultimul - cel pentru economie - fiind adăugat mai târziu.

• Te-ar putea interesa și: Han KANG. Vegetariana

După cel pentru pace, premiul pentru literatură tinde să atragă cea mai mare atenție, propulsând autorii în lumina reflectoarelor la nivel mondial și producând o creștere a vânzărilor de cărți care poate fi, totuși, relativ de scurtă durată pentru cei care nu erau deja nume cunoscute.

Chiar și așa, notează Reuters, premiul în bani și un loc pe o listă care include personalități precum poetul irlandez W.B. Yeats, care a câștigat premiul în 1923, romancierul american Ernest Hemingway, care a primit premiul în 1954, și columbianul Gabriel Garcia Marquez, câștigător în 1982, reprezintă o recompensă atractivă.

Autorul și dramaturgul norvegian Jon Fosse a câștigat în 2023.

• Vezi și: Dramaturgul norvegian Jon Fosse a primit Nobelul pentru Literatură 2023

Cel de-al patrulea premiu acordat în fiecare an, premiul pentru literatură, urmează celor pentru medicină, fizică și chimie, anunțate la începutul acestei săptămâni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Câștigurile electorale ale extremei drepte în mai multe țări europene au contribuit la plasarea chestiunilor legate de migrație pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor afacerilor interne din cele 27 de state ale blocului de la Luxemburg, înaintea reuniunii liderilor UE de la sfârșitul acestei luni.

Bruxelles-ul a declarat că miniștrii vor analiza dacă blocul ar trebui să exploreze „fezabilitatea unor soluții inovatoare în domeniul returnărilor, în special conceptul de centru de returnare”, notează AFP.

„Nu trebuie să excludem nici o soluție a priori”, a declarat noul ministru de interne al Franței, Bruno Retailleau, la sosirea la reuniune, după ce zilele trecute a propus la Paris măsuri dure, pe plan intern, pentru stăvilirea imigrației ilegale.

Discuțiile au loc la doar câteva luni după ce Uniunea Europeană a adoptat o reformă radicală a politicilor sale de azil.

• Te-ar putea interesa și: „Fortăreața Europa”. În UE se reînchid granițe și se reduc ajutoarele pentru azilanți

Pachetul îndelung negociat, care va intra în vigoare în iunie 2026, înăsprește procedurile de frontieră și impune țărilor să primească solicitanți de azil din statele de „primă linie” sau să le ofere bani și resurse.

Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre țările membre ale UE au afirmat că pachetul nu merge suficient de departe.

În mai, 15 țări, în frunte cu Danemarca, inclusiv România, au îndemnat Comisia Europeană într-o scrisoare a miniștrilor de externe să „gândească altfel”, solicitând crearea de centre în afara UE, unde solicitanții de azil respinși ar putea fi trimiși în așteptarea deportării - planul care urmează să fie discutat joi.

„Presiunea este pe accelerarea deportărilor”, a declarat pentru AFP Jacob Kirkegaard, analist la think tank-ul Bruegel, cu sediul la Bruxelles.

Un număr tot mai mare de guverne sunt dornice să arate că încearcă să „scoată de pe străzi, într-un fel sau altul, migranții respinși”, a adăugat el.

Moldova nici nu vrea să audă

Nu există planuri detaliate privind modul în care centrele de returnare ar putea funcționa în practică.

O sursă diplomatică citată de AFP a declarat că o posibilă opțiune ar consta în a cere candidaților la aderarea la UE - asupra cărora blocul deține o anumită influență - să găzduiască astfel de centre.

Deocamdată, doar Albania are așa ceva, dar printr-un aranjament bilateral, cu Italia, nu în cadrul candidaturii la UE. Premierul Edi Rama, care a perfectat aranjamentul controversat cu colega lui italiană Georgia Meloni, a spus recent limpede că nu vor exista alte noi centre.

Meloni, însă, a spus că „modelul” se va răspândi, amintind scrisoarea trimisă Comisiei Europene de cele 15 țări membre, în mai. „Chiar și Germania, prin-ministrul său de interne (Nancy Faeser), și-a exprimat interesul pentru acest acord”, a spus la 6 iunie italianca, vizitând centrul din Albania.

Un exemplu mai puțin discutat de „outsourcing” al emigranților este închisoarea din Kosovo închiriată de danezi, care își țin acolo condamnații ce urmează să fie deportați, după ispășirea pedepsei. Și acesta este un aranjament bilateral, nu în cadrul UE.

Moldova, menționată recent ca posibilă gazdă de centre de deportare din UE de ziarul britanic The Times, alături de Serbia și Albania, a negat vehement că ar avea de gând să găzduiască asemenea centru, insinuând chiar că ar fi vorba de o minciună inventată de Rusia.

Despre „fake” a vorbit Chișinăul și când ideea a fost lansată prima dată, în nume propriu, de un politician german conservator, Jens Spahn, în 2023, înainte ca ea să devină subiect de discuție pe scară mai largă.

Oricum, trimiterea migranților în țări terțe este plină de probleme etice și juridice - ceea ce ar putea împiedica ideea să devină realitate, notează AFP.

O altă sursă diplomatică a avertizat că sunt necesare evaluări juridice și ale drepturilor fundamentale pentru a verifica fezabilitatea oricărui astfel de proiect.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a anunțat că primele loturi de carne proaspătă de pasăre (congelată) din Republica Moldova au fost exportate pe piața Uniunii Europene (UE) pe 8 octombrie.

Producătorii de carne de pasăre (în stare refrigerată și congelată) din Moldova au obținut dreptul de a exporta în UE după ce ANSA a promovat cu succes, în ultimii doi ani, mai multe misiuni de audit din partea Comisiei Europene. Între timp, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a asigurat armonizarea cadrului legislativ la cel european.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova va putea exporta carne de pasăre proaspătă în Uniunea Europeană

Tot pe 8 octombrie, primul producător de ouă de consum (categoria A) din R. Moldova a fost listat cu dreptul de a-și exporta produsul pe piața UE. Este vorba despre o fermă din raionul Edineț.

Pentru a avea dreptul de a-și exporta producția în UE, operatorul moldovean a trebuit să se alinieze la cerințele sanitar-veterinare europene. Moldova a primit dreptul de a exporta produse avicole în UE în martie 2023.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Ursula von der Leyen a vorbit presei moldovene pe 10 octombrie, la un briefing susținut alături de Maia Sandu, implicată în campania electorală pentru un nou mandat de președintă.

Șefa Comisiei Europene a spus că „locul R. Moldova este în Uniunea Europeană”, care poate contribui la „dublarea economiei Moldovei în următorii zece ani”. Pentru asta, Bruxelles a lansat un nou instrument de asistență financiară pentru Moldova.

Potrivit Ursulei von der Leyen, cei 1,8 miliarde de euro urmează a fi investiți în „domenii care vor genera creșteri economice și servicii publice”, precum repararea școlilor, construirea a două noi spitale la Bălți și Cahul, construirea drumurilor și podurilor care să interconecteze Moldova cu vecinii săi, dar și dezvoltarea rețelei energetice.

În ajunul prezidențialelor și a referendumul din 20 octombrie cerut de Maia Sandu, președinta Comisiei Europene a felicitat-o pe președinta moldoveană pentru „cât de angajată este în parcursul european” al R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Sprijin pe toată linia pentru R. Moldova în Parlamentul European. Miercuri se votează și o rezoluție

Ursula von der Leyen a încurajat moldovenii să iasă la vot pentru a-și exprima „alegerea liberă și suverană” în secțiile de votare, dar nu a spus moldovenilor cum să voteze.

Totuși, președinta Comisiei Europene a lăudat-o pe Sandu pentru progresul în calea aderării Moldovei la UE. Ea a mai amintit de „inițierea reformei importante în justiție, lupta cu corupția și eliminarea oligarhilor din economie” – adică promisiunile Maiei Sandu din campania prezidențială precedentă, pentru care a fost criticată de oponenți că nu le-ar fi dus până la capăt.

Maia Sandu a numit planul de investiții al UE „un simbol al încrederii în potențialul Moldovei de transformare și dezvoltare”.

Ea a amintit de primirea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană și de începerea negocierilor de aderare, realizări obținute de R. Moldova în timpul mandatului său. „Mulțumesc dragă Ursula pentru tot sprijinul acordat Moldovei în toți acești ani”, a spus președinta moldoveană.

• Vezi și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor

Ea a recunoscut că vizita președintei Comisiei Europene are loc „într-un moment crucial” pentru Moldova, precizând că moldovenii, indiferent de „etnie, limbă sau viziuni politice” vor în Uniunea Europeană.

Noua asistență UE pentru R. Moldova vine într-o săptămână cu mai multe gesturi de solidaritate cu conducerea de la Chișinău, pe fondul semnalelor tot mai clare că Rusia caută să influențeze rezultatul alegerilor de la 20 octombrie, la care președinta în exercițiu, Maia Sandu, va căuta să obțină un nou mandat, promițând inclusiv continuarea integrării europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Chiar dacă există multe tensiuni politice, trebuie să ne asigurăm că unitatea noastră în Europa rămâne cât mai stabilă posibil”, a declarat Zelenski.

„Nimănui în Europa nu trebuie să i se reamintească cât de prețioasă este pacea, în special aici, în Balcani. Ceea ce se întâmplă în Balcani și ceea ce se întâmplă în Ucraina determină într-un fel stabilitatea întregii Europe”, a spus liderul de la Kiev.

El le-a mulțumit liderilor balcanici pentru sprijinul lor și pentru că „s-au ridicat împotriva eforturilor Rusiei de a destabiliza și această regiune”.

La reuniunea de la Dubrovnik au participat șefi de stat, premieri sau miniștrii de externe din 12 state - Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Republica Moldova, România, Serbia, Slovenia și Turcia.

La finalul reuniunii, Volodimir Zelenski și premierul croat, Andrej Plenkovic, au semnat un acord de cooperare ce se bazează pe experiența Croației în procesul de deminare după războiul din 1990, dar și în urmărirea penală a crimelor de război.

Moldova sprijină „în totalitate” Formula Păcii propusă de Zelenski

Republica Moldova a fost reprezentată de ministrul de externe Mihai Popșoi. În intervenția sa, el a reafirmat angajamentul R. Moldova de a susține pacea în Ucraina și de a contribui la eforturile internaționale pentru a pune capăt războiului.

„Moldova sprijină în totalitate Formula Păcii propusă de președintele Zelenski, singurul plan eficient pentru restabilirea păcii. Drumul către o pace durabilă pentru Ucraina trebuie să se bazeze pe dreptul internațional”, a declarat Popșoi.

• Vezi și: R. Moldova susține „formula de pace” propusă de Ucraina, iar Kievul – soluționarea pașnică a conflictului transnistrean

Oficialul moldovean a mai spus că Ucraina se află acum într-un „moment crucial”, de aceea sprijinul pentru Kiev trebuie să fie „și mai puternic”.

Primele două ediții ale Summitului „Ucraina - Europa de Sud-Est” au avut loc în Grecia și Albania.

Turneul european al lui Zelenski

Volodimir Zelenski începe joi un turneu european, în încercarea de a obține sprijin militar și financiar suplimentar pentru Ucraina, care se confruntă cu o ofensivă a armatei ruse în regiunea Donețk, care înregistrează progrese graduale.

Călătoria liderului de la Kiev, care urmează să înceapă cu întâlniri la Londra cu premierul britanic Keir Starmer și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, are loc după ce un summit al grupului Ramstein al principalilor susținători ai Ucrainei a fost amânat.

Liderul ucrainean urmează, de asemenea, să poarte discuții la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron și apoi să călătorească la Roma pentru întâlniri cu premierul italian Georgia Meloni, pe 10 octombrie, și cu Papa Francisc la Vatican, pe 11 octombrie. Zelenski este apoi așteptat în Germania pentru consultări cu cancelarul Olaf Scholz pe 11 octombrie.

Reuniunea la nivel înalt a grupului Ramstein, planificată să aibă loc pe 12 octombrie, în Germania, precum și o așa-numită reuniune Quad a Statelor Unite, Marii Britanii, Franței și Germaniei pentru discuții privind Ucraina, au fost amânate după ce președintele american Joe Biden și-a anulat călătoria în Europa din cauza uraganului Milton.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Vizita lui Zelenski în SUA, o călătorie cu miză mare pentru războiul din Ucraina

Zelenski încearcă să obțină cât mai mult ajutor militar și financiar posibil înainte de alegerile prezidențiale americane de luna viitoare.

Statele Unite au fost principalul susținător al Ucrainei, oferind cel mai mult ajutor financiar și militar Kievului, însă o victorie a lui Donald Trump în alegeri ar putea pune la îndoială sprijinul continuu al Washingtonului pentru Kiev.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul moldovean de Externe (MAE) a anunțat, pe 9 octombrie, că cetățenii moldoveni au sosit pe Aeroportul Internațional Chișinău, din Belgrad, prin Viena.

MAE a precizat că evacuarea a fost posibilă datorită sprijinului oferit de Serbia și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). Totodată, în prezent, se pregătește evacuarea a altor 10 cetățeni moldoveni, care au apelat la ajutorul autorităților de la Chișinău.

Primul grup de 11 moldoveni a fost evacuat din Liban la începutul lunii octombrie, când situația din Liban s-a înrăutățit după ce, în dimineața zilei de 1 octombrie, armata israeliană a anunțat că întreprinde măsuri „limitate” și raiduri „țintite” împotriva grupării Hezbollah și că în sudul Libanului au loc lupte intense.

Potrivit datelor furnizate de autoritățile libaneze, până la 1 octombrie, în această țară se aflau 54 de cetățeni moldoveni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul emis de Poliție nu se menționează exact despre cine anume este vorba, însă, pe cutiile cu dulciuri se pot observa logo-ul și însemnele blocului politic „Victoria”, controlat de politicianul fugar Ilan Șor.

Cele peste 17.000 de prăjituri cu termen de valabilitate expirat erau plasate în peste 15.000 de cutii. Acestea urmau să fie însoțite de felicitări tipărite, adresate cetățenilor de către conducătorul grupării criminale.

Așa cum cadourile erau pregătite pentru a influența rezultatele alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, Poliția a pornit o cauză penală.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Ce n-au voie alegătorii în campania electorală

În premieră, la prezidențialele și referendumul din 20 octombrie se vor aplica amenzi pentru alegătorii care primesc așa-numitele „pomeni electorale”. Noile sancțiuni au fost introduse vara aceasta de Parlament. Mai exact, în Codul Contravențional a apărut un nou articol, privind „coruperea electorală pasivă”, care prevede amenzi de la 25.000 până la 37.500 de lei.

„Coruperea electorală activă”, adică oferirea „pomenilor electorale”, la fel, se pedepsește penal.

Cetățenii prinși că dau mită electorale pot primi amenzi între 37.500 și 57.500 de lei sau riscă o pedeapsă de pană la 5 ani de închisoare.

Amenzile sunt și mai mari dacă persoanele care corup sunt implicate oficial în campanie electorală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„A fost primită o notificare oficială din partea română, conform căreia Consulatul General al României la Rostov-pe-Don își încetează activitatea pe 14 octombrie. Funcțiile de prestare a serviciilor consulare în raionul respectiv au fost transferate ambasadei acestei țări la Moscova. Acest pas se datorează deciziei părții ruse: de a denunța acordul interguvernamental bilateral privind deschiderea respectivului consulat. Această decizie a fost luată în decembrie 2023, ca răspuns la acțiunile neprietenoase ale autorităților române”, a spus Zaharova, citată de Ria Novosti.

Prim-ministrul Rusiei, Mihail Mișuștin, a semnat pe 12 decembrie 2023 documentul care denunță acordul din 2005 dintre Rusia și România, prin care a fost înființat consulatul României de la Rostov pe Don.

Consulatul de la Rostov pe Don a fost înființat printr-o Hotărârea de Guvern din 2004, în timpul mandatului de premier al lui Adrian Năstase.

La momentul deciziei rusești de a închide consulatul, singurele activități publice din 2023 reflectate pe pagina Consulatului României din Rostov-pe-Don erau două depuneri de flori, una la monumental comemorativ românesc de la Trusovo și cealaltă la cimitirul militar românesc de la Apșeronsk.

Decizia Moscovei intervine în condițiile în care relațiile dintre România şi Rusia s-au deteriorat după ce Ucraina a fost invadată pe 24 februarie 2022.

În iunie 2023, Ministerul Afacerilor Externe român a solicitat Moscovei să reducă personalul diplomatic care lucrează în Ambasada Rusiei la Bucureşti cu 40 de oameni.

Autoritățile române au justificat decizia de reducere a personalului Ambasadei Rusiei „prin limitarea numărului acestuia la un nivel apropiat de cel al reprezentării diplomatice și tehnico-administrative a României în Rusia”.

În replică, ministerul rus de Externe a transmis că „Rusia va răspunde în consecinţă”.

• Te-ar putea interesa și: Europarlamentarii condamnă interferența Rusiei în alegerile din R. Moldova

Oficialii ruși au decis în august să introducă cote pentru numărul de membri ai personalului diplomatic şi consular al României în Rusia, ca represalii după decizia României de reducere a personalului ambasadei de la București.

România a expulzat în mai multe rânduri, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, funcţionari ai Ambasadei Rusiei la Bucureşti, pe unii dintre ei pentru „incompatibilitatea activităţilor acestora cu prevederile Convenţiei de la Viena”.

Rusia a răspuns cu măsuri similare, expulzând același număr de funcţionari ai Ambasadei României la Moscova, în lunile mai şi septembrie 2022.

După invadarea Ucrainei, Rusia a plasat România pe lista ţărilor „neprietenoase”, după ce Bucureștiul a condamnat agresiunea.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sistemul Informațional Transplant (SIT) este destinat prestatorilor de servicii medicale și băncilor de țesuturi și/sau de celule autorizate pentru desfășurarea activităților de donare, prelevare și transplant de organe, țesuturi sau celule umane.

Printre principalele prevederi ale proiectului sunt evidența fișierelor medicale ale donatorilor, formarea registrelor donatorilor și primitorilor din Republica Moldova și crearea modulului de biovigilență pentru raportarea, investigarea, înregistrarea şi transmiterea informațiilor despre evenimentele şi reacțiile adverse grave care pot influența calitatea şi siguranța organelor, țesuturilor şi celulelor umane utilizate la om, spun autoritățile.

• Te-ar putea interesa și: Cum se moare în Moldova în așteptarea unui transplant

Datele obținute vor fi folosite și la alcătuirea statisticilor din domeniu, precum și la formarea resurselor informaționale de stat privind starea sănătății populației.

După ce va fi funcțional, SIT va conține o serie de registre:

• Registrul Național Renal;
• Registrul Donatorilor de organe și țesuturi;
• Registrul Primitorilor de organe și țesuturi;
• Registrul Donatorilor de celule reproductive;
• Registrul Primitorilor de celule reproductive;

SIT va fi gestionat de Ministerul Sănătății, iar Agenția de Transplant va asigura crearea, mentenanța și monitorizarea exploatării eficiente a acestuia.

Autoritățile estimează că implementarea proiectului va costa în jur de 1,36 milioane de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sistemul de avertizare publică ar urma să coste până la 5 milioane de dolari.

Măsura face parte dintr-un proiect al Guvernului prin care autoritățile își propun să sporească pregătirea și răspunsul instituțiilor la situațiile de urgență. Din resursele disponibile urmează să fie procurate vehicule și echipamente de intervenție în situații de urgență.

Un alt obiectiv al proiectului se referă la eficientizarea serviciilor hidrometeorologice, prin modernizarea sistemelor de observație hidrometeorologică, a capacităților de prognoză a Serviciului Hidrometeorologic de Stat și prin consolidarea colaborării instituționale și regionale pe acest segment.

Acordul prevede și eficientizarea evaluării și gestionării pericolelor naturale, a riscurilor seismice și a celor legate de climă.

Te-ar putea interesa și: Datele privind transplanturile de organe și țesuturi se vor conține într-un sistem informațional

Potrivit Guvernului, va fi creat un Fond de rezervă pentru dezastre, ca sursă de finanțare pentru atenuarea consecințelor calamităților naturale.

Valoarea proiectului se ridică la 37,4 milioane de euro, bani care vor fi oferiți sub formă de împrumut. Termenul de implementare a proiectului este de 5 ani, urmând să fie încheiat în 2029.

Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie ratificat de Parlament.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a anunțat pe 8 octombrie arestul lui Cistilin, cunoscut și ca unul dintre „ideologii” agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, acesta riscă închisoarea pe viață.

SBU afirmă că, în perioada 2016-2024, Dmitri Cistilin a pregătit materiale analitice pentru Kremlin, în care sprijinea agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și integrarea teritoriilor ucrainene ocupate în Federația Rusă.

Se consideră că el a promovat interesele Moscovei la diverse forumuri internaționale, pretinzând că este reprezentant al „societății civile ucrainene”, și ar fi încercat să „reducă sprijinul acordat Ucrainei de către țările occidentale”, scrie IPN.

O altă acuzație adusă de autoritățile ucrainene se referă la implicarea sa în organizarea imixtiunilor în procesele electorale din mai multe țări, prin participarea la atacuri informaționale împotriva Ucrainei și promovând narațiuni ale propagandei ruse.

Cistilin a fost arestat în R. Moldova după ce a participat la o conferință la București, unde a criticat NATO și a discutat despre amenințarea unui al treilea război mondial.

Inspectoratul General pentru Migrație de la Chișinău a anunțat la 5 octombrie că l-a arestat și predat autorităților ucrainene pe Cistilin, care s-a ales și cu statutul de persona non-grata și interdicția de intrare în R. Moldova pe un termen de cinci ani.

Portalul deschide.md a scris la 7 octombrie că Dmitri Cistilin ar fi fost organizatorul „pelerinajelor” preoților Mitropoliei Moldovei în Federația Rusă, la comanda grupării fugarului Ilan Șor și a Patriarhiei Ruse. Reprezentanții Mitropoliei Moldovei au negat orice afiliere cu Șor sau că pelerinajele ar avea scopuri electorale ori politice, dar au recunoscut că deplasările preoților la Moscova au fost realizate de Patriarhia de la Moscova.

• Vezi și: Aproape 500 de preoți și enoriași din Moldova au mers în pelerinaje la Moscova, finanțate de Patriarhia Rusă

Aceeași sursă relatează că Dmitri Cistilin ar fi convins preoți să adune semnături în sprijinul candidaturii la prezidențiale a fostei procuroare anticorupție, Victoria Furtună. Contactată de Europa Liberă, Furtună a declarat că aceste informații sunt „falsuri” și că nu-l cunoaște pe Dmitri Cistilin.

Cistilin a fost un asistent al ex-consilierului prezidențial rus, Serghei Glaziev, despre care SBU spune că este unul din autorii strategiei de „război informațional” care a justificat agresiunea rusă asupra Ucrainei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În conferința de presă susținută după ședința de Guvern, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu a spus că de acest ajutor vor beneficia pensionarii care au un stagiu de cotizare de 40 de ani sau mai mult și care s-au ales cu o pensie sub 3.300 de lei. Banii vor fi trimiși la începutul lunii noiembrie.

Suma alocată pentru finanțarea acestor ajutoare bănești se ridică la 71 de milioane de lei și este oferită de Programul Mondial Alimentar al Organizației Națiunilor Unite. Nu este prima dată când prin cadrul acestei organizații sunt oferite ajutoare unice pentru pensionari sau alte categorii sociale.

• Vezi și: Ajutoare suplimentare pentru pensionari și persoane vulnerabile pentru sezonul rece

O decizie similară a fost adoptată de Guvern și anul trecut, înaintea alegerilor locale generale din noiembrie. Atunci au primit ajutoare unice peste 56 de mii de pensionari.

Întrebat de ce s-a decis acordarea acestor ajutoare cu 11 zile înainte de alegeri, ministrul Alexei Buzu a spus că desfășurarea programului are loc după un calendar prestabilit și nu are legătură cu campania electorală.

„Si anul trecut am avut alegeri, și anul viitor avem, iar asta nu înseamnă că trebuie să oprim toate programele”, a spus ministrul.

Buzu a mai precizat că Guvernul lucrează la identificarea unei „soluții durabile” pentru pensionarii care au un stagiu de cotizare de 40 de ani și o pensie mai mică de 3.300 de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noua metodologie a fost aprobată, astăzi, 9 octombrie, de Cabinetul de miniștri și a fost consultată cu administrațiile locale din aceste raioane.

Potrivit autorităților, astfel se va sigura o creștere a bugetelor pentru grădinițele subfinanțate. În prezent, din cauza diferențelor de cheltuieli ale grădinițelor din regiunile urbane și cele rurale, există inegalități în sistemul de finanțare a acestora. În zonele cu fonduri insuficiente, instituțiile sunt nevoite să crească numărul de înscrieri în grupe sau să reducă din serviciile oferite, afectând calitatea învățământului preșcolar.

În anul 2023, bugetul total al instituțiilor de învățământ preșcolar la nivel național a fost de peste 5,3 miliarde de lei. În luna februarie, fostul ministrul al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, actualmente, consultant la Ministerul Educației a realizat un studiu care arată că o bună parte din instituțiile preșcolare din Moldova nu sunt utilizate la întreaga lor capacitate și milioane de lei din bugetul statului sunt cheltuite ineficient.

Grădinițele sunt aproape pline în zonele în care există oportunități economice, respectiv, locuri de muncă pentru părinți, cum ar fi municipiul Bălți (87%), raioanele Ialoveni (87%) și Criuleni (84%) sau Găgăuzia (82%).

• Te-ar putea interesa și: De la 30 de copii în grupă la Chișinău, la trei într-o grădiniță din Leova. Autoritățile caută soluții pentru optimizarea cheltuielilor

La polul opus, sunt raioanele din sudul țării, unde grădinițele sunt folosite aproape la jumătate din capacitățile lor, iar la Leova - doar în proporție de 39%.

În satele Troița erau trei copii la grădiniță, în Troian – șase, iar în Vozneseni – 14. Cea din Troița a fost închisă în septembrie, pentru că a rămas fără copii. În R. Moldova activează 1.462 de grădinițe publice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instituția precizează că este vorba de doi cetățeni moldoveni din Canada, care au expediat plicurile sigilate. Scrisorile vor fi trimise la Comisia Electorală Centrală de la Chișinău pentru a fi contabilizate, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Ambasada R. Moldova de la Ottawa a precizat că plicurile cu buletinele de vot au fost expediate cetățenilor pe 4 octombrie.

Votul prin corespondență este disponibil pentru cetățenii moldoveni din SUA, Canada, Suedia, Islanda, Finlanda și Norvegia, care s-au înregistrat prealabil în acest sens.

Vezi și: Explainer | Cum votezi din diasporă la 20 octombrie

Plicurile cu voturile exprimate vor trebui să ajungă la birourile electorale ale secțiilor de votare pentru votul prin corespondență din SUA, Canada și Suedia până joi, 17 octombrie, ora 18:00.

Pentru votul prin corespondență s-au tipărit 5.427 de buletine de vot, câte 1.809 buletine pentru trei exerciții electorale (două tururi ale prezidențialelor și referendum).

Pentru scrutinele din 20 octombrie, autoritățile au organizat 234 de secții de votare în 37 de state. Dintre acestea trei vor procesa buletinele de vot trimise prin poștă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al spitalului din 9 octombrie, pacienta a prezentat febră timp de 10 zile înainte de internare, iar în acest moment se află în stare febrilă și beneficiază de tratament simptomatic.

Un alt caz de infecție a fost înregistrat în R. Moldova la sfârșitul lunii august, la un bărbat care s-a întors, la fel, din Italia.

Ultima dată, în R. Moldova a fost înregistrat un caz de infecție cu Virusul West Nile în anul 2019.

Virusul West Nile se transmite doar prin înțepătura unui țânțar infectat, dar nu și de la om la om. Probabilitatea ca cineva să se îmbolnăvească de la o singură înțepătură este redusă.

Virusul se manifestă prin simptome similare cu gripa:

• oboseală,
• slăbiciune musculară,
• febră și durere intensă de cap,
• erupții cutanate pe piept.

Majoritatea cazurilor (80%) la oameni se manifestă asimptomatic sau sub forme ușoare care se vindecă de la sine.

• Citește și: În R. Moldova a fost confirmat primul caz de infecție cu virusul West Nile din acest an

Persoanele în etate și persoanele cu mai multe boli prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe de boală, inclusiv forme neurologice: rigiditatea mușchilor gâtului, vărsături, sensibilitate crescută la lumină, convulsii.

Pentru protejarea împotriva infectării cu virusul West Nile, specialiștii recomandă:

• evitarea expunerii la țânțari: purtați haine de culori deschise, cu mâneci lungi, pantaloni și șosete înalte, mai ales seara;
• utilizarea repelenților (protecție anti-insecte);
• utilizarea substanțelor insecticide în locuință/în jurul locuinței;
• montarea plaselor antițânțar la geamuri/uși;
• înlăturarea condițiilor de dezvoltare a țânțarilor (schimbarea regulată a apei folosite pentru adăparea păsărilor, îndepărtarea acumulărilor temporare de apă, gunoiului menajer etc.).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri în ședința de miercuri, 9 octombrie, la propunerea ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi.

„Dl Micov are cunoștințele necesare în Armata Națională pentru asigurarea și transformarea instituției de apărare, pentru asigurarea păcii și promovarea valorilor democratice în țară”, a spus ministrul.

Micov a deținut până în prezent funcția de comandant superior al contingentului de pacificatori ai Republicii Moldova pe Nistru.

Anterior, în 2018 a fost numit primul atașat militar al R. Moldova în SUA, iar ulterior, prin cumul, și în Canada.

Funcția de șef al Marelui Stat Major a devenit vacantă după demiterea lui Eduard Ohladciuc numit în noiembrie 2021 de președinta Maia Sandu. Ministerul Apărării a spus că demisa a survenit după ce generalului de brigadă i-a expirat contractul de serviciu militar.

• Te-ar putea interesa și: Cum explică Ministerul Apărării și experții demiterea lui Ohladciuc

Potrivit legislației, șeful Statului Major al Armatei Naționale este numit sau demis din funcție la propunerea ministrului Apărării, prin decretul președintelui R. Moldova.

Șeful Statului Major este comandatul Armatei Naționale și exercită conducerea administrativă, fiind responsabil de dotarea, pregătirea și completarea cu tehnică și armament a trupelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

• Evghenia Guțul, guvernatoarea UTA Găgăuzia. Ea este criticată în documentul care motivează sancțiunea pentru asocierea cu politicianul fugar Ilan Șor, dar și pentru că a vizitat Rusia fără să fi avut un mandat constituțional, s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin și i-a cerut sprijin pentru Găgăuzia;
• Iuri Cuznețov, șef-adjunct al departamentului pentru relații externe de la Comrat, este sancționat mai ales pentru asocierea cu Guțul;
• Nelli Parutenco este fondatoarea și directoarea organizației Evrazia. Fosta casieră a partidului lui Ilan Șor este sancționată pentru că este în fruntea unei organizații care face propagandă rusească inclusiv în rândul minorilor;
• Ilia Uzun, președinte-adjunct al Comitetului Executiv al Găgăuziei, membru al Adunării Populare, este sancționat inclusiv pentru că s-a întâlnit cu Șor în Israel pentru a discuta despre alegerea lui Guțul ca guvernatoare, dar și pentru că a plănuit și a luat parte la demonstrații împotriva autorităților moldovene, în organizarea lui Șor și a asociaților lui;
• Mihail Vlah, guvernator-adjunct și consilier cu presa al lui Guțul, este acuzat cam de aceleași lucruri ca Uzun, plus de participare la o demonstrație violentă;
• Evrazia, organizație necomercială autonomă pentru promovarea cooperării internaționale, intră pe lista de sancțiuni a UE pentru activitatea sa de propagandă, dar și pentru rolul jucat în canalizarea dinspre Șor și o bancă rusească a banilor destinați unor persoane din autonomia găgăuză.

Știrea vine după ce Liderii Uniunii Europene au decis în luna aprilie să prelungească cu un an, până în aprilie 2025, sancțiunile împotriva a 11 indivizi și o entitate, pentru încercări de destabilizare și de subminare a Republicii Moldova, ca și amenințări la adresa suveranității și integrității sale teritoriale.

• Citește și: SUA o sancționează pe Evghenia Guțul și trei companii moldovene care au livrat piese de avion în Rusia

Pe listă se află încă din mai 2023 politicienii Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, omul de afaceri rus Igor Ceaika, fostul șef-adjunct de la IGP Gheorghe Cavcaliuc.

Din februarie 2024 le-au fost adăugați șase persoane și o entitate, anume Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”.

Unii dintre cei sancționați de UE au ajuns, pentru aceleași motive, pe liste de sancțiuni din SUA, Canada și alte țări occidentale.

Tauber, Șor și Plahotniuc au contestat în instanțe europene sancțiunile, și așteaptă încă o decizie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cei doi lideri s-au întâlnit la Moscova în marja unui summit al Comunității Statelor Independente (CSI), la 8 octombrie.

Potrivit biroului de presă al prim-ministrului armean, în timpul întâlnirii a fost discutată o gamă largă de probleme și au fost încheiate unele acorduri concrete, inclusiv cel referitor la frontieră.

De la prăbușirea URSS în 1991, trupele de frontieră ruse au asigurat paza frontierelor Armeniei cu Turcia și Iran, care au fost granițe sovietice cu aceste țări.

Potrivit biroului de presă al lui Pașinian, s-a ajuns la un acord conform căruia, începând cu 1 ianuarie 2025, trupele de grăniceri ale Serviciului Național de Securitate al Republicii Armenia vor participa, de asemenea, la protecția frontierelor de stat Armenia-Iran și Armenia-Turcia, iar serviciul la punctul de control al frontierei de stat Armenia-Iran va fi efectuat în întregime de trupele de grăniceri ale Serviciului Național de Securitate al Republicii Armenia.

• Te-ar putea interesa și: Se pregătește un nou summit de sprijin occidental puternic pentru Ucraina, la Ramstein

Relațiile dintre Armenia și aliatul său istoric, Rusia, s-au deteriorat de când Moscova a invadat Ucraina în februarie 2022. Erevanul și-a suspendat apartenența la alianța militară Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) condusă de Moscova, a trimis ajutoare umanitare la Kiev și a organizat exerciții comune cu SUA. În ultima perioadă, Armenia a început să examineze și posibilitatea unei apropieri față de Uniunea Europeană.

Armenia și-a accelerat depărtarea de Rusia după ce în toamna anului trecut, o ofensivă lansată de armata azeră a dus la trecerea regiunii Nagorno-Karabah sub controlul guvernului de la Baku și la exodul a peste 100 de mii de armeni din zonă.

În același timp, Azerbaidjan, rivalul de lungă durată al Armeniei, și-a consolidat relațiile cu Moscova. Luna trecută, președintele rus, Vladimir Putin, a fost la Baku, unde a purtat discuții cu omologul său azer, Ilham Aliev. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe 8 octombrie, la baza „Camp Butmir” din Sarajevo, a avut loc o ceremonie oficială de inaugurare a participării militarilor moldoveni la teatrul de operații și a fost arborat Drapelul de Stat al Republicii Moldova, a anunțat Ministerul Apărării.

Primul contingent EUFOR ALTHEA al Armatei Naționale este format din 19 militari profesioniști, care timp de șase luni vor executa misiuni de patrulare, de securizare și pază, inclusiv a aeroportului din Sarajevo, a depozitelor de arme și muniții, și altor obiective.

Militarii moldoveni își vor îndeplini misiunea în componența contingentului român, alături de militari din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia.

Participarea militarilor moldoveni la misiunea EUFOR ALTHEA a fost aprobată de Parlament în luna iulie 2024.

• Te-ar putea interesa și: Parlamentul a aprobat detașarea pacificatorilor moldoveni în Bosnia și Herțegovina

Pentru participarea la operația militară a UE din Bosnia și Herțegovina statul moldovean a prevăzut cheltuieli de cca 7,2 milioane de lei anual, pentru diurnele și asigurările de sănătate ale militarilor.

România ar urma să acopere celelalte cheltuieli: instruirea colectivă la pre-detașare, transport în/din cadrul operației militare, cazarea, hrana, servicii spălare, evacuarea personalului, tratament medical, etc. De asemenea, România va asigura logistica.

Participarea în comun a contingentelor din România și Republica Moldova la misiuni internaționale a devenit posibilă după amendarea acordului bilateral privind cooperarea în domeniul militar. Potrivit modificărilor, cele două țări se vor sprijini în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE.

R. Moldova s-a angajat să contribuie la operația din Bosnia în cadrul unei conferințe UE de la Bruxelles, din 18 aprilie 2024, dedicată misiunilor militare europene. În prezent, la operația EUFOR ALTHEA participă militari din 22 de țări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nu este limpede ce se va întâmpla în aceste condiții cu summitul programat să aibă loc la baza aeriană americană de la Ramstein (Germania), la care ar fi participat și președintele Volodimir Zelenski.

Vizita de stat a lui Biden ar fi trebuit să dureze trei zile, dar a fost contramandată, ca și cea din Angola, care i-ar fi urmat, astfel ca președintele să poată fi aproape de locuitorii statelor din sud-estul SUA amenințate de uragan. „Nu cred că pot ieși din țară”, a spus Biden.

El urma să discute eventual reprogramare a summitului cu cancelarul german Olaf Scholz, care a spus că înțelege decizia lui Biden.

Reuniunea de la Ramstein urma să reunească peste 20 de aliați ai Ucrainei într-un moment crucial pentru Ucraina înaintea alegerilor prezidențiale americane din noiembrie.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski face apel la arme la Ramstein, în Germania

În ultima vreme, republicanii americani, inclusiv candidații la președinție și vicepreședinție, s-au arătat nemulțumiți că Ucraina ar „seca” banii contribuabililor americani, fără să le întoarcă nimic în schimb.

O sursă guvernamentală germană citată de Reuters a spus că era de așteptat ca Germania să ofere Ucrainei la Ramstein un nou pachet masiv de ajutoare militare.

La ultima astfel de reuniune de la Ramstein, Zelenski a făcut apel la arme suplimentare pentru a respinge înaintarea forțelor ruse, amintește AFP. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te