Linkuri accesibilitate

Ştiri

Japonia solicită Rusiei o instalație de decontaminare radioactivă

La centrala nucleară de la Fukushima din Japonia, grav avariata de cutremurul de 9 grade si de valul tsunami din 11 martie, s-a început deversarea în ocean a tone de apă de la instalatiile de răcire de la reactoarele 5 şi 6. Este vorba de peste 10 mii de tone de apă slab radioactivă, după afirmaţia purtătorului de cuvînt al societăţii care administrează centrala.
Agenţiile internaţionale de ştiri relatează că Japonia a cerut Rusiei să vină în ajutor şi să trimită o platformă plutitoare care ajută la decontaminarea radioactivă. Instalaţia solicitată de Japonia poate să trateze lichidul radioactiv cu chimicale şi să îl depoziteze în structuri de ciment. Instalaţia este folosită în mod obişnuit la dezactivarea submarinelor nucleare.

Vezi ultimele știri ale zilei

UE vrea să interzică „pașaportul de aur”

Vera Jourova, comisar european pentru Valori și Transparență.

Comisarul european, Vera Jourova, a anunțat, marți, într-o postare pe Twitter, că a decis lansarea procedurii de infringement împotriva Maltei și Ciprului din cauza schemei de vânzare a așa numitelor ”pașapoarte de aur” cetățenilor din afara UE, contra cost, care obțin astfel cetățenia unui stat UE și pot face afaceri pe între terioriul Uniunii Europene. „Nu putem avea o verigă slabă în eforturile UE de a combate corupția și spălarea de bani. Pașapoartele UE nu pot fi de vânzare”, a mai scris Jourova pe Twitter.

Majoritatea europenilor sprijină condiționarea fondurilor europene de respectarea principiilor de bază ale UE

Aproape opt din zece europeni (77%) din întreaga UE sunt de acord cu condiţionarea de către UE a alocării fondurilor comunitare de punerea în aplicare de către guvernele naţionale a principiilor statului de drept. În cazul României însă, proporția celor care aprobă principiul este clar peste media europeană, cu 84%, arată un nou sondaj comandat de Parlamentul European ale cărui rezultate au fost date publicităţii marţi,

Principiul condiționării fondurilor se bucură de cel mai mare sprijin în Cipru (89%), Luxemburg (86%) şi Austria (83%).

În Ungaria şi Polonia, statele care se opun cel mai vocal acestei condiţionări a alocării fondurilor, doar 72% din populaţie susţine această condiţionare, unul dintre cele mai scăzute grade de sprijin din UE.

Administrația Trump va da în judecată Google pentru practici monopoliste

Administrația Trump va da compania Google în judecată, acuzând-o de practici anticoncurențiale legate de căutarea pe internet, compania urmând să fie acuzată că a pus piedici în calea rivalilor săi pentru a-și menține poziția dominantă, scrie CNN. Va fi unul dintre cele mai mari procese intentate unei companii americane din tehnologie în ultimii 20 de ani.

Criticii Google spun că gigantul tech își promovează în rezultatele căutării propriile aplicații și servicii și le retrogradează pe cele ale concurenței. Ei spun că Google Search nu este un portal neutru spre informația disponibilă pe internet, ci este un set de algoritmi gândit să crească la maxim profitul Google.

Anunțul vine la scurt timp după ce un amplu raport din Congresul american menționa faptul că Google și alți giganți tech sunt ”puteri monopoliste” și și-au folosit dominația pentru a pune ”bețe în roate” rivalilor.

Rusia implicată direct în strategia președintelui Igor Dodon (Rise/Dossier)

Chișinău, campanie electorală, octombrie 2020.

O serie de investigații jurnalistice conduse de Rise Moldova și centrului Dossier, apărute la Chișinău cu două săptămâni înainte de alegerlile prezidențiale din 1 noiembrie, arată că președintele Igor Dodon și-ar fi coordonat multe luări de poziție și actuala campanie electorală pentru realegere cu un așa-numit „departament pentru Republica Moldova” din cadrul Kremlinului unde i s-ar elabora tezele pentru discursuri și strategiile în raport cu restul lumii și unde Igor Dodon, la rândul lui, și-ar raporta acțiunile.

Vladimir Thoric, jurnalistul de la Rise Moldova care a efectuat partea moldovenească de investigație, a declarat pentru Europa Liberă că:

„Asupra acestor documente am început să lucrăm pe la mijlocul lui septembrie. Ceea ce arată actele din această arhivă e că anumiți politicieni moldoveni primeau din Kremlin texte pentru discursuri publice sau, invers, trimiteau încolo texte proprii pentru coordonare”.

În stafful de campanie al președintelui Dodon investigațiile au fost calificate ca falsuri electorale, iar contracandidata lui Dodon, lidera PAS, Maia Sandu, este de părere că informațiile date la iveală de presă ar fi suficiente pentru o retragere de bună voie, dacă nu excluderea din cursă a președintelui.

Pe de altă parte, șeful serviciului de spionaj al Rusiei, Serghei Narîșkin, a acuzat Statele Unite de faptul că ar pregăti o revoluție „colorată” în Republica Moldova în cazul unei victorii a președintelui pro-rus Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. „Vedem limpede acum că americanii pregătesc scenariul revoluționar și pentru Moldova, după evenimentele din Belarus și Kârgâzstan”, se spune într-o declarație a lui Narîșkin, difuzată de serviciul de spionaj al Rusiei (SVR) și citată de agenția rusă Itar Tass. Șeful spionajului rus mai afirmă că Departamentul de Stat a dat indicații ambasadei americane la Chișinău să se pregătească de proteste în masă în cazul realegerii lui Dodon și să ceară repetarea scrutinului.

PE: alegerile din R. Moldova vor fi un test pentru „democrație și domnia legii”

Parlamentul European, sediul de la Strasbourg, Franța.

Parlamentul European a adoptat marți seară raportul, cu caracter de consultativ, privind progresele realizate de R. Moldova în aplicarea prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, raport în care se arată că „alegerile prezidențiale din acest an”, care au loc pe fundalul „unei crize deosebite”, vor fi „un test al democrației și respectului pentru domnia legii”. Raportul a fost coordonat de europarlamentarul din România, Dragoș Tudorache (Renew Europen).

Raportul reamintește, între altele, că relația dintre UE și R. Moldova se bazează pe respectarea valorilor democratice care stau la baza Uniunii și cere autorităților de la Chișinău să asigure independența instituțiilor de stat, să le protejeze de influența oligarhilor, să continue lupta cu corupția și reforma justiției, să întărească domnia legii și în general, să se preocupe de bunăstarea populației care trăiește încă „în cel mai sărac stat din Europa”. Parlamentul cere pe de altă parte atât Comisie Europene cât și R. Moldova să continue cooperarea în vederea depășirii efectelor negative ale actualei pandemii de coronavirus.

Pe pagina noastră de interne, moldova.europanlibera.org un interviu cu europarlametara Ramona Strugariu, vice-președinta comisiei PE-R. Moldova, despre raportul adoptat marți, 20 octombrie 2020.

SUA sunt gata să negocieze cu Rusia tratatul Noul START

Statele Unite au spus, marți, că sunt gata să se întâlnească „imediat” cu Rusia pentru a finaliza o înțelegere care va extinde cu un an ultimul tratat bilateral încă în vigoare privind controlul asupra armelor nucleare, Noul START. Anunțul purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat, Morgan Ortagus, a fost făcut la numai câteva ore după ce Moscova a spus că acceptă propunerea americană ca numărul total de focoase nucleare ale celor două țări să fie înghețat tot pentru un an. În această perioadă, părțile ar trebui să renegocieze tratatul, care expiră în februarie 2021. Încheiat în 2010, noul START limitează arsenalele de rachete nucleare strategice ale celor două țări. În timp ce Moscova spune că este gata să extindă tratatul în forma actuală, Statele Unite doresc un nou tratat care să acopere și alte tipuri de rachete nucleare, dar și alte țări, ca China.

R. Moldova: Încă 656 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 15 decese printre persoanele bolnave

Încă 656 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 15 decese printre persoanele bolnave au fost confirmate în R. Moldova, marți. Datele actualizate de ministerul sănătății arată că fost confirmată pozitiv cu COVID-19 aproape fiecare a cincea persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la aproape 68 de mii, inclusiv aproape 17 250 de cazuri active și aproape 900 de bolnavi în stare gravă. Numărul deceselor confirmate a ajuns la 1 617.

Șeful serviciului de spionaj al Rusiei acuză SUA că ar pregăti o revoluție „colorată” în Republica Moldova

Șeful serviciului de spionaj al Rusiei, Serghei Narîșkin

Șeful serviciului de spionaj al Rusiei, Serghei Narîșkin, a acuzat Statele Unite de faptul că ar pregăti o revoluție „colorată” în Republica Moldova în cazul unei victorii a președintelui pro-rus Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. „Vedem limpede acum că americanii pregătesc scenariul revoluționar și pentru Moldova, după evenimentele din Belarus și Kârgâzstan”, se spune într-o declarație a lui Narîșkin, difuzată de serviciul de spionaj al Rusiei (SVR) și citată de agenția rusă Itar Tass. Șeful spionajului rus mai afirmă că Departamentul de Stat a dat indicații ambasadei americane la Chișinău să se pregătească de proteste în masă în cazul realegerii lui Dodon și să ceară repetarea scrutinului.

Săptămâna trecută, a lansat acuzații asemănătoare ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. În ultimele luni și săptămâni, ambasadorul american la Chișinău, Dereck Hogan, a cerut asigurarea unor alegeri libere și corecte pe 1 noiembrie. Într-un interviu, săptămâna trecută, Hogan și-a mai exprimat îngrijorarea în legătură cu votul alegătorilor din stânga Nistrului la prezidențiale, după suspiciunile că, la alegerile parlamentare din 2019, mulți dintre ei au fost aduși în mod organizat la secțiile de votare deschise pentru ei pe malul drept.

Rusia spune că e gata să-și înghețe arsenalul nuclear un an pentru renegocierea tratatului START cu SUA

Rusia spune că este gata să înghețe pentru un an numărul total al proiectilelor sale nucleare, dacă Statele Unite sunt de acord să facă același lucru, urmând ca răgazul să fie folosit pentru a negocia extinderea noului START. Acesta este ultimul tratat încă în vigoare între cele două țări pentru controlul armelor nucleare, dar expiră în luna februarie 2021. Anunțul de marți al ministerului rus de externe pare o concesie făcută Statelor Unite, care au respins, săptămâna trecută, propunerea ca tratatul să fie extins necondiționat. Consilierul Casei Albe pentru securitatea Națională, Robert O'Brien, a spus atunci că numărul tuturor focoaselor nucleare trebuie înghețat. Încheiat în 2010, noul START limitează doar arsenalul de rachete nucleare strategice al celor două țări. În timp ce Moscova spune că este gata să-l extindă pentru încă cinci ani, Statele Unite doresc un nou tratat care să acopere și alte tipuri de rachete nucleare, dar și alte țări, ca China.

Lidera opoziției belaruse cheamă poliția la revoltă împotriva lui Lukașenka

Svetlana Țihanovskaia

Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, a chemat polițiștii belaruși să treacă de partea celor care protestează de vreme îndelungată împotriva lui Alexandr Lukașenka, pe care guvernele occidentale nu-l mai recunosc ca președinte al Republicii Belarus. Într-o declarație pe canalul său din rețeaua Telegram, Țihanovskaia a mai spus, marți, că ordinele primite de polițiști de a împiedica protestele și aplica forța sunt „nelegitime”. Opozanta a vorbit la o săptămână după ce i-a dat lui Lukașenka un ultimatum, cerându-i să demisioneze până la 25 octombrie și avertizând cu intensificarea protestelor. Țihanovskaia a fost nevoită să plece din Belarus după alegerile prezidențiale controversate din 9 august, pe care spune că le-ar fi câștigat, dar că Lukașenka ar fi falsificat rezultatele în propriul beneficiu. Statele Unite, Uniunea Europeană și alte guverne occidentale nu au recunoscut victoria lui Lukașenka, aplicându-i acestuia și altor zeci de oficiali belaruși sancțiuni pentru reprimarea protestelor și maltratarea protestatarilor.

Volodimir Zelenski: Cei care au cedat Crimeea fără luptă trebuie să răspundă!

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că cei care au permis Rusiei să anexeze în mod ilegal Crimeea, cedând-o „fără luptă” la începutul anului 2014, trebuie trași la răspundere. Zelenski a făcut declarația într-un discurs anual rostit, marți, în parlamentul de la Kiev, dar fără să rostească vreun nume. El a mai spus că guvernul său face tot ce este posibil pentru a reîntoarce peninsula Ucrainei și că întărește armata așa încât aceasta să poată apăra țara pe uscat, pe mare, în aer și spațiul cibernetic. În urma protestelor de la Kiev, care l-au alungat de la putere pe președintele pro-rus, Viktor Ianukovici, în februarie 2014, Rusia a anexat Crimeea și a acordat sprijin separatiștilor pro-ruși din Donbas într-un conflict care încă mai durează și care a făcut peste 13 mii de morți.

Ventilatoarele acordate Statelor Unite de Rusia nu au putut fi folosite pentru că aveau multiple defecte

Agenția federală americană pentru situații de urgență, FEMA, a casat fără a putea folosi 45 de ventilatoare pulmonare din ajutoarele antiepidemice acordate Statelor Unite de Rusia pentru că aparatele aveau multiple defecte, relatează portalul BuzzFeed News. Ventilatoarele Aventa-M au fost trimise Statelor Unite după ce președintele Donald Trump a vorbit la telefon despre ajutoare cu președintele rus Vladimir Putin, pe 30 martie. Defectele au fost vizibile de la bun început. Un purtător de cuvânt al FEMA a confirmat portalului BuzzFeed News că ventilatoarele au fost casate, dar nu este limpede când s-a întâmplat acest lucru. Echipamentele care au ajuns în lăzi cu inscripția „Din Rusia, cu dragoste” au făcut parte dintr-un mediatizat schimb de ajutoare umanitare între cele două țări, în care Rusia a trimis Statelor Unite ajutoare de peste 1 milion de dolari, în luna aprilie, primind ulterior donații americane estimate la 5,6 milioane de dolari.

Igor Dodon acuzat de folosirea imaginii primăriei Chișinăului în campania electorală

Igor Dodon (stânga), mitropolitul Vladimir, Ion Ceban

Partidului Unității Naționale a depus o cerere de chemare în judecată a președintelui Igor Dodon pe care îl acuză de folosirea imaginii primăriei Chișinăului și a primarului capitalei pentru a-și îmbunătăți șansele de victorie la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Dodon, care candidează pentru un al doilea mandat, a apărut în imagini video postate pe pagina web și pe pagina de Facebook a primăriei, care îl înfățișează la o acțiune de plantat arbori a municipalității împreună cu primarul Ion Ceban, cei doi provenind din Partidul Socialiștilor. Potrivit Ziarului de Gardă, plângerea a fost depusă în instanță de Corneliu Pântea, consilierul municipal din partea PUN, care îl acuză pe Igor Dodon de folosirea resurselor administrative în campania electorală și cere ca acesta să fie sancționat, inclusiv de Comisia Electorală Centrală. PUN are propriul candidat în campanie prezidențială, deputatul unionist Octavian Țîcu.

Noi ciocniri între forțele azere și cele ale etnicilor armeni în Nagorno-Karabah

Din Nagorno-Karabah, se relatează despre noi ciocniri între forțele azere și cele ale etnicilor armeni, în ciuda unui armistițiu și a unui nou apel la respectarea armistițiului adresat ambelor părți de către Consiliul de Securitate ONU. Acordul de încetare a focului încheiat pe 17 februarie nu a dus la aplanarea luptelor izbucnite luna trecută și considerate cele mai grele de după războiul din anii 1990. Autoritățile din enclava separatistă situată pe teritoriul azer, dar controlată de etnici armeni, au relatat despre noi bombardamente de artilerie asupra pozițiilor lor în dimineața de 20 octombrie și lupte intense pe segmentul sudic al liniei de contact. Ministerul azer al apărării, de asemenea, a spus că se dau lupte în mai multe regiuni, inclusiv în zone disputate din apropierea liniei de contact. Există temeri despre o posibilă criză umanitară, după săptămâni de lupte soldate cu câteva sute de morți.

Oligarh kârgâz arestat pentru implicarea în fraudarea a sute de milioane de dolari

Raiymbek Matraimov, fost șef adjunct al departamentului vamal kârgâz, a fost arestat

În Kârgâzstan, a fost reținut un puternic oligarh despre care presa a relatat că a fost implicat într-o schemă de scoatere din țară prin sistemul bancar și curieri a sute de milioane de dolari. Raiymbek Matraimov, fost șef adjunct al departamentului vamal kârgâz, a fost reținut la cererea Comitetului Național pentru Securitatea Națională. Conducerea comitetului a fost schimbată săptămâna trecută în urma tulburărilor postelectorale din Kârgâzstan, care au dus la demisia guvernului și președintelui Sooronbai Jeenbekov. Agenția de securitate spune acum că activitățile oligarhului au cauzat mari prejudicii finanțelor publice. Ancheta jurnalistică a fost realizată de serviciul kârgâz al Europei Libere/Libertatea în comun cu o rețea internațională de jurnaliști de investigație și un portal kârgâz. Un rol central în schema de transfer de bani peste hotare ar fi jucat un om de afaceri uigur originar din China, Aierken Saimaiti, care a fost asasinat în Istanbul, anul trecut. Înainte să fie ucis, Saimaiti a furnizat reporterilor o serie de înscrieri financiare despre schema controversată.

La Washington, ministrul de externe român a discutat și conectarea R. Moldova la rețeaua energetică europeană

Ministrul român de externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat american Mike Pompeo, Washington, 19 octombrie 2020.

Conectarea pieței de gaze naturale din Republica Moldova cu cea europeană precum și parcursul european al țării au fost discutate în cadrul consultărilor politice pe care le-a avut luni la Washington, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu cu secretarul de stat al american, Mike Pompeo.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe de la București, cei doi oficiali au evidențiat relevanța rezervelor de gaz românesc din Marea Neagră pentru securitatea regională, precum și progresele în cadrul proiectului BRUA și finalizarea interconectorului de gaz dintre România și R. Moldova, la finalul lunii iulie 2020, care asigură, în prezent, conectarea pieței de gaze naturale din Republica Moldova cu cea europeană, prin România.

Expert-Grup: anul acesta, PIB-ul o să scadă cu 7,5%

La piață, în Cimișlia, august 2020.

Expert-Grup estimează nu numai că economia R. Moldova va suferi o scădere drastică anul acesta, dar și că refacerea va fi relativ lentă. Potrivit studiului prezentat marți la reuniunea „MACRO 2020”, la care participă reprezentanți ai guvernului, experți în economie și reprezentanți ai societății civile.

Produsul Intern Brut va scădea în acest an cu 7,5%, în special din cauza reducerii valorii adăugate brute în sectoarele agricultură și transport. Expert-Grup precizează că motivele sunt pandemia de Coronavirus și seceta. În plus, menționează experții, economia țării dădea semne de stagnare încă la sfârșitul anului trecut.

Autorii mai prognozează o scădere a consumului cu 10% în acest an, a exporturilor cu 20 la sută, în timp ce deficitul bugetar ar putea să ajungă la 10% din PIB.

Pentru anul 2021, economiștii prognozează o creștere de 5-6%, dar care nu va permite revenirea economiei la nivelul anului 2019.

Președintele Dodon se declară convins că spitalele vor face față creșterii numărul de infectări cu Covid-19

Într-un interviu cu Europa Liberă, președintele Igor Dodon – care candidează pentru un al doilea mandat– s-a declarant convins că în Republica Moldova „sistemul medical face față,” actualei crești de noi cazuri de infectare cu coronavirus. Mai mult, președintele a spus că „în Republica Moldova numărul de decese din cei infectați este cel mai jos din regiune, pentru că procentajul, așa-numitul indicator, indicele fatalității mi se pare că e 2,5-2,6, în Europa media e peste 5, în România e 4,6, în Italia e 12, la noi e 2,5”. Este vorba de numărul de decese la suta de cazuri de contaminare.

Rata mortalității legată de Covid-19 se calculează însă la suta de mii de locuitori și acest indice arată o deteriorare a situației în R. Moldova.

Potrivit Universității american Johns Hopkins, ale cărei date sunt folosite și de Organizația Mondială a Sănătății, rata mortalității în R. Moldova legată de Covid-19 este de 44,6, comparat cu România vecină care are o rată de 30,1, Rusia, 16,6 si Ucraina cu aproape 13. În Europa, potrivit acestei statistici, cea mai mare rată de mortalitate se înregistrează acum în Belgia, cu 91 de decese la 100 de mii de locuitori.

Președintele Trump îl atacă dur pe unul din principalii săi consilieri în probleme de sănătate publică

Dr. Anthony Fauci, directorul Institutului Național pentru Alergii și Boli Infecțioase din Statele Unite.

Preşedintele american Donald Trump l-a criticat din nou luni pe doctorul Anthony Fauci, unul din cei mai respectați imunologi din America, afirmând că acesta ar fi „un dezastru” și că americanii „s-au săturat de COVID” – în timp ce în multe state americane, numărul de infecții și decese legate de noul coronavirus continuă să crească.

Fauci, care este și membru al celulei de criză de la Casa Albă pentru gestionarea pandemiei, tocmai afirmase, într-un interviu cu televiziunea CBS, că nu se miră că președintele Trump a fost infectat cu Covid-19, ținând cont de faptul că nu respectă nici cele mai simple reguli de protecție sanitară – cum ar fi purtarea măștii – și organizează reuniuni cu multă lume, la care nu se păstrează distanța socială.

„Dacă îl ascultam, am fi avut 700.000 sau 800.000 de morţi", a mai spus președintel într-o discuție la telefon cu membri ai echipei sale de campanie, apreciind totuşi că ar fi contraproductiv să-l concedieze pe Fauci în apropierea alegerilor prezidenţiale de la 3 noiembrie. Informații despre convorbirea telefonică au apărut în presa americană.

Pandemia de Covid-19 s-a soldat cu peste 219.000 de morţi în Statele Unite și este una din temele centrale ale actualei campanii prezidențiale. Contracandidatul său, democratul Joe Biden, îl acuză frecvent pe președinte că nu a reacționat adecvat la pandemie și mai ales că a încercat mereu să minimalizeze gravitatea și efectele acesteia.

Tensiunile dintre președintele Trump și Anthony Fauci sunt mai vechi, mai ales după ce doctorul Fauci a încercat să clarifice sau să corecteze, în mai multe rânduri, afirmaţiile lui Trump privind vaccinurile sau tratamentele în curs de dezvoltare împotriva COVID-19.

Șase agenți GRU inculpați în SUA pentru cele mai „distructive” atacuri cibernetice din istorie

Şase agenţi ai serviciului militar de informaţii rus (GRU) au fost inculpaţi în Statele Unite pentru atacuri cibernetice mondiale, care au vizat Georgia și Ucraina, alegerile din Franţa în 2017 şi Jocurile Olimpice din 2018 din Coreea de Sud dar și o organizație internațională care anchetează Rusia pentru utilizarea de agenți chimici letali. Ar fi vorba de „cele mai distructive și costisitoare atacuri cibernetice din istorie” a apreciat adjunctul ministrului justiţiei, John Demers, responsabil pentru securitate naţională, la o conferință de presă.

Potrivit justiţiei americane, primul lor atac a vizat reţeaua electrică din Ucraina, privând populaţia de încălzire în plină iarnă.

Cei șase sunt bănuiți că fac parte dintr-o unitatea a Serviciului militar de informații rus (GRU) făcut responsabil și pentru atacul din 2016 asupra computerelor Partidului Democrat din Statele Unite, cu numai câteva luni înainte de alegerile prezidențiale de acum patru ani. Câștigate de Donald Trump în fața contracandidatei democrate Hillary Clinton.

Tot marți, 19 octombrie, ministerul britanic de externe a afirmat că ofițeri GRU avea în plan și atacuri împotriva organizatorilor Jocurilor Olimpice de la Tokyo, amânata vara aceasta din cauza pandemiei de coronavirus.

Consiliul de Securitate ONU cere încetarea luptelor în Nagorno-Karabah

Imagini video din prima linie a războiului armeano-azer din regiunea Nagorno-Karabah
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:59 0:00

Consiliul de Securitate ONU a cerut Armeniei și Azerbaidjan-ului să respecte ultimul acord de încetare a luptelor în regiunea separatista Nagorno-Karabach. După o reuniunea cu ușile închise, toate cele 15 state membre, au declarat surse diplomatice pentru AFP, au căzut de acord că situația este gravă și că ambele părți trebuie să „facă un pas înapoi” și să respecte ultimul acord de încetare a luptelor, anunțat pe 17 octombrie. Era al doilea acord de acest gen, negociat de la reizbucnit luptelor pe 27 septembrie. Iar ambasadorul Rusiei la ONU a subliniat necesitatea unui mecanism de verificare a modului în care se respectă încetarea luptelor. Acesta ar putea funcționa sub egida OSCE.

Rusia, care deține în acest moment președinția prin rotație a Consiliului de Securitate ONU, lucrează la o declarație comună privind conflictul din Nagorno-Karabah, în care se așteaptă să se ceară Armeniei și Azerbaidjanului să reia negocierilor, mediate de așa-numitul grup de la Minsk, format din Rusia, Franța și Statele Unite.

Primul acord de încetare a luptelor, mediat de Rusia, a fost încălcat imediat după ce fusese negociat.

O hartă a zonei, care include Nagorno-Karabah, regiunea separatistă din Azerbaidjan, dominată de miliții armene.
O hartă a zonei, care include Nagorno-Karabah, regiunea separatistă din Azerbaidjan, dominată de miliții armene.

Luptele din Nagorno-Karabach, regiunea separatistă din Azerbaidjan dominată de armeni, au făcut sute de victime inclusiv civili, de ambele părți de la reizbucnirea ciocnirilor în septembrie. Dar cifrele nu pot fi verificate independent.

Președinții ambelor țări, în interviuri separate cu agenția TASS, au declarat să sunt dispuși să negocieze, președintele azer afirmând chiar că este deschis unor negocieri directe cu omologul său de la Erevan, organizate la Moscova sau oriunde în altă parte.

Covid-19: Irlanda este prima țară din UE care revine la o carantină națională

La Praga, unde s-au închis toate centrele sportive în tentativa de a limita răspândirea pandemiei de coronavrus.

Irlanda este prima țară din UE care revine la o carantină națională, cu începere de miercuri noapte, în tentativa de a limita răspândirea pandemiei de coronavirus. Premierul Micheal Martin a anunțat că măsura va dura șase săptămâni, timp în care toate activităţile comerciale neesenţiale se vor închide şi barurile şi restaurantele vor servi doar alimente la pachet. Numai persoanele cu un loc de muncă considerat esenţial vor avea „permisiunea de a se deplasa la serviciu'', a spus el. Pe de altă parte, școlile şi creşele vor rămâne deschise, pentru că „ nu ne putem permite şi nu ne vom permite ca viitorul copiilor şi tinerilor noştri să fie o altă victimă a acestei boli'', a mai spus premierul irlandez.

Pe măsură ce crește alarmant numărul de noi infectări în Europa, tot mai multe guverne impun măsuri sanitare suplimentare, limitând pe cât posibil viața socială. În Italia sunt din nou afectate barurile și restaurantele, care trebuie să închidă la opt seara iar autoritățile locale au posibilitatea de impune și alte restricții, în funcție de evoluția pandemiei.

În Belgia, autoritățile vorbesc despre un adevărat „tsunami” de noi cazuri de Covid-19, în Franța, în nouă mari orașe (începând cu Parisul) este interdicție de circulație pe timpul nopții iar de miercuri, în Cehia – țara cu cea mai mare rată de creștere a numărului de noi infectări din Europa – de miercuri este obligatorie purtarea măștii sanitare afară și în spațiile închise.

SUA: s-au modificat regulile ultimei dezbateri prezidențiale

Fostul vice-președinte democrat Joe Biden și președintele republican Donald Trump.

Vineri în zorii zilei are loc a doua și ultima dezbatere prezidențială din Statele Unite înainte de alegerile din 3 noiembrie dar comitetul de organizarea a schimbat un pic regulile, pentru a evita haosul primei dezbateri, în care președintele Donald Trump l-a întrerupt constant pe contracandidatul său democrat, Joe Bide. Dezbaterea va atinge 15 subiecte iar la fiecare subiect, candidații vor avea doua minute neîntrerupte de a-și prezenta politica. În timp ce unul vorbește, microfonul contracandidatului va fi închis – o măsură despre care se vorbea de mult timp dar care era criticată de unii experți, mai ales susținători ai președintelui Trump, drept o limitare a dreptului de expresei.

Schimbarea regulilor a fost acceptată de echipele electorale ale celor doi candidați. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, mai puțin de 3% din americani se declară indeciși așa că impactul dezbaterilor televizate nu va fi foarte mare, când vine vorba de a câștiga noi alegători.

Alegerile prezidențiale americane au loc pe 3 noiembrie dar în multe state, mai ales din cauza pandemiei de coronavirus, se votează deja. Se votează și prin corespondență, după reguli care variază de la stat la stat.

Încă 17 bolnavi de COVID-19 au decedat, numărul total al deceselor confirmate în R. Moldova ajungând la 1601

Încă 17 bolnavi de COVID-19 au decedat, numărul total al deceselor confirmate în R. Moldova ajungând la 1601, a anunțat ministerul sănătății, luni. Printre persoanele decedate se numără un medic anesteziolog-reanimatolog, de 59 ani, care lucra la spitalul raional din Edineț. Numărul cazurilor noi de infectare confirmate luni este de 252, în scădere accentuată față de săptămâna trecută, pe fundalul unui număr redus de teste efectuat la weekend. Numărul total al cazurilor de infectare este de 67 302, inclusiv 17 208 de cazuri active. Noile date mai arată că a fost confirmată pozitiv aproape fiecare a cincea persoană testată. În ciuda reducerii numărului de cazuri noi confirmate în urma testelor de la weekend, autoritățile municipale din Chișinău au transmis, luni, un nou semnal de alarmă în legătură cu situația epidemiologică din capitală, așteptându-se noi creșteri.

Aproape toți protestatarii reținuți la protestele pro-democrație din Belarus rămân în detenție

Autoritățile belaruse au spus, luni, că majoritatea celor aproape 300 de oameni reținuți la proteste pro democrație la sfârșitul săptămânii trecute, în capitala Minsk și în alte orașe din Belarus, rămân în detenție. Zeci de mii de oameni au participat la proteste contra liderului autoritar Alexandr Lukașenka în ciuda avertismentului transmis de un oficial al ministerului de interne despre faptul că poliția va folosi „arme letale”, dacă va fi necesar. Duminică, la Minsk, autoritățile au scos în stradă camioane militare și tunuri de apă, dar nu le-au folosit. Protestele au izbucnit, în Belarus, după alegerile prezidențiale de pe 9 august, despre care Lukașenka spune că le-a câștigat, iar opoziția – că le-a falsificat. Peste 12 mii de oameni au fost reținuți în cele peste două luni de proteste, iar sute spun că au fost torturați în detenție. Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări occidentale au impus sancțiuni oficialilor belaruși acuzați de reprimarea brutală a protestatarilor, inclusiv lui Lukașenka aflat la putere de 26 de ani.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG